
13 iulie 2026
Nu mai am chef de nimic: când lipsa de interes poate fi un semn de depresie
Pierderea interesului pentru lucrurile care înainte îți făceau plăcere poate fi un simptom al depresiei, dar poate avea și alte cauze psihice sau medicale.
Articole pe clinică
Pagina 2 din 11.

13 iulie 2026
Pierderea interesului pentru lucrurile care înainte îți făceau plăcere poate fi un simptom al depresiei, dar poate avea și alte cauze psihice sau medicale.

13 iulie 2026
Dacă recunoști un atac de panică evaluat anterior, oprește-te într-un loc sigur, încetinește respirația și evită automedicația. Simptomele noi sau severe necesită evaluare.

13 iulie 2026
Agorafobia nu este doar frica de spații deschise. Persoana evită situațiile din care crede că nu ar putea ieși sau primi ajutor dacă i s-ar face rău.

13 iulie 2026
Stresul este legat de obicei de o presiune concretă. Anxietatea poate persista și fără un pericol imediat și poate limita activitățile zilnice.

13 iulie 2026
Panica și infarctul pot avea simptome asemănătoare. Durerea toracică nouă, lipsa severă de aer, leșinul sau transpirația rece necesită evaluare urgentă.

13 iulie 2026
Anxietatea poate provoca palpitații, amețeală, lipsă de aer, tremur și simptome digestive. Manifestările noi sau severe nu trebuie atribuite automat anxietății.

13 iulie 2026
Frica poate apărea chiar dacă nu identifici un pericol clar. Uneori este legată de anxietate, panică, stres acumulat, substanțe sau probleme medicale.

13 iulie 2026
Nu toate medicamentele pentru anxietate au același risc. Benzodiazepinele pot produce dependență și sevraj, în timp ce alte tratamente au profiluri diferite.

12 iulie 2026
Antidepresivele nu provoacă, de regulă, poftă compulsivă sau euforie, dar organismul se poate adapta la ele. Oprirea bruscă poate produce simptome de întrerupere.

12 iulie 2026
Psihoterapia și medicația nu sunt tratamente rivale. Alegerea depinde de problemă, severitate, riscuri, preferințe și răspunsul individual.

12 iulie 2026
Prima consultație la psihiatru este o evaluare medicală bazată în principal pe discuție. Află ce te poate întreba medicul, ce documente să pregătești și ce urmează după evaluare.

11 iulie 2026
Psihiatrul este medic, iar psihologul este specialist în evaluarea și intervenția psihologică. Află la cine să mergi și când este utilă colaborarea dintre cei doi.

11 iulie 2026
Nu trebuie să aștepți ca simptomele să devină severe pentru a cere ajutor. Află ce schimbări emoționale, comportamentale sau fizice justifică o evaluare psihiatrică.

11 iulie 2026
Arsurile solare ușoare pot fi îngrijite acasă, dar bășicile, febra, amețeala, vărsăturile sau modificarea stării generale necesită evaluare medicală.

8 iulie 2026
Negii la copii sunt formațiuni cutanate frecvente, produse de anumite tipuri de HPV cutanat. Pot apărea pe mâini, tălpi, degete, genunchi sau față. Uneori dispar singuri, dar consultul dermatologic este recomandat dacă dor, se înmulțesc, sângerează, apar pe față, lângă unghii sau nu este clar diagnosticul.

8 iulie 2026
Mâncărimile și iritațiile în zona genitală pot avea cauze multiple: produse iritante, candidoză, dermatită de contact, herpes, veruci HPV, psoriazis, lichen scleros, infecții bacteriene sau boli cu transmitere sexuală. Consultul dermatologic este recomandat când simptomele persistă, reapar, dor, se asociază cu vezicule, răni, secreții sau sângerare.

7 iulie 2026
Herpes zoster, cunoscut și ca zona zoster, este o reactivare a virusului varicelo-zosterian. Poate începe cu durere, arsură sau furnicături, urmate de vezicule pe o zonă limitată a pielii. Consultul medical este important mai ales în primele 72 de ore, pe față/ochi, la vârstnici, gravide sau persoane cu imunitate scăzută.

7 iulie 2026
Căderea părului poate fi temporară, după stres, boală, naștere, febră, deficit de fier sau tratamente, dar poate fi și o formă de alopecie care necesită diagnostic și tratament. Zonele rotunde fără păr, subțierea progresivă, mâncărimea, durerea, scuamele sau cicatricile trebuie evaluate dermatologic.

7 iulie 2026
Ciuperca unghiei, numită onicomicoză, poate produce unghii îngroșate, galbene, fragile, sfărâmicioase sau desprinse. Diagnosticul trebuie confirmat, deoarece psoriazisul, traumatismele sau dermatita pot arăta asemănător. Tratamentul poate fi local sau oral, în funcție de severitate.

7 iulie 2026
Unghiile îngroșate, galbene, fragile, sfărâmicioase sau deformate nu înseamnă întotdeauna ciupercă. Pot apărea în infecții fungice, psoriazis, traumatisme repetate, dermatită, manichiură agresivă, încălțăminte strâmtă sau alte afecțiuni. Consultul dermatologic ajută la stabilirea cauzei și alegerea tratamentului corect.

6 iulie 2026
Psoriazisul scalpului poate produce plăci roșii, scuame groase, mâncărime, usturime și coji persistente. Poate fi confundat cu mătreața sau dermatita seboreică, dar are adesea scuame mai groase, zone bine delimitate și poate depăși linia părului.

6 iulie 2026
Dermatita atopică la copii este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii, cu piele uscată, mâncărime, roșeață, crăpături și pusee recurente. Consultul dermatologic este recomandat când mâncărimea afectează somnul, pielea se infectează, eczema revine frecvent sau tratamentele obișnuite nu ajută.

6 iulie 2026
Dermatita atopică la adult este o boală inflamatorie cronică a pielii, cu piele uscată, mâncărime intensă, eczeme recurente, crăpături și pusee. Consultul dermatologic este recomandat când simptomele persistă, afectează somnul, reapar frecvent sau pielea se infectează.

6 iulie 2026
Rozaceea este o afecțiune cronică a feței care poate produce roșeață persistentă, episoade de înroșire, vase vizibile, usturime, piele sensibilă și leziuni asemănătoare acneei. Consultul dermatologic este recomandat când roșeața persistă, se agravează, apare senzație de arsură sau tratamentele antiacneice irită pielea.

6 iulie 2026
Dermatita de contact este o inflamație a pielii produsă de contactul cu un iritant sau alergen. Poate apărea după cosmetice, detergenți, parfumuri, metale, mănuși, produse profesionale sau substanțe de curățenie. Consultul dermatologic este recomandat când iritația persistă, revine, crapă, supurează, afectează fața, pleoapele, mâinile sau zona genitală.

6 iulie 2026
Biopsia de piele este o procedură prin care medicul recoltează o porțiune mică de țesut sau îndepărtează o leziune pentru analiză la microscop. Poate fi recomandată când o aluniță, o excrescență, o rană care nu se vindecă sau o erupție are aspect incert.

5 iulie 2026
Căderea părului poate apărea după stres, boală, naștere, deficit de fier, probleme hormonale, tratamente medicamentoase sau boli ale scalpului. Consultul dermatologic este recomandat când pierderea părului este bruscă, accentuată, în zone delimitate, asociată cu mâncărime, coji, durere sau modificări ale scalpului.

4 iulie 2026
Psoriazisul poate fi asociat cu artrită psoriazică, o boală inflamatorie care afectează articulațiile, tendoanele, coloana sau degetele. Durerea articulară, rigiditatea de dimineață, degetele umflate și modificările unghiilor trebuie evaluate medical.

4 iulie 2026
Eczema și dermatita sunt termeni folosiți pentru inflamații ale pielii care pot produce roșeață, uscăciune, mâncărime, crăpături, vezicule sau scuame. Consultul dermatologic este recomandat când simptomele persistă, reapar, se extind sau se infectează.

3 iulie 2026
Acneea la adolescenți este frecventă în perioada pubertății, dar nu trebuie ignorată dacă este severă, dureroasă, persistentă sau lasă cicatrici. Consultul dermatologic ajută la alegerea tratamentului corect și la prevenirea urmelor permanente.

3 iulie 2026
Acneea la adult nu este doar o problemă cosmetică. Poate avea cauze hormonale, inflamatorii, medicamentoase sau poate fi confundată cu rozaceea ori dermatita. Consultul dermatologic este recomandat când acneea persistă, doare, lasă cicatrici sau reapare frecvent.

3 iulie 2026
O leziune pe piele care sângerează, face crustă repetat, crește sau nu se vindecă după câteva săptămâni trebuie evaluată de dermatolog. Cauzele pot fi benigne, inflamatorii, infecțioase sau, în unele cazuri, tumorale.

3 iulie 2026
O aluniță care își schimbă forma, culoarea, dimensiunea sau începe să sângereze trebuie evaluată de dermatolog. Regula ABCDE ajută la identificarea semnelor care pot indica o leziune suspectă.

3 iulie 2026
Dermatologia se ocupă de afecțiunile pielii, părului și unghiilor. Mergi la dermatolog când ai alunițe modificate, erupții persistente, acnee severă, mâncărimi, leziuni care nu se vindecă, căderea părului sau modificări ale unghiilor.

2 iulie 2026
Persoanele cu multe alunițe trebuie să urmărească modificările de formă, culoare, dimensiune și evoluție. Controlul dermatologic periodic poate ajuta la identificarea leziunilor suspecte și la monitorizarea corectă a pielii.

2 iulie 2026
Dermatoscopia este o metodă de examinare dermatologică folosită pentru evaluarea alunițelor și a altor leziuni ale pielii. Nu doare, nu presupune tăierea pielii și ajută medicul să decidă dacă o leziune poate fi monitorizată sau dacă are nevoie de investigații suplimentare.

2 iulie 2026
Boala Lyme poate apărea după mușcătura unei căpușe infectate, dar nu orice mușcătură de căpușă duce la boală. Primele semne pot apărea la câteva zile sau săptămâni după mușcătură și pot include pată roșie care se extinde, febră, frisoane, oboseală, dureri musculare, dureri articulare sau ganglioni umflați. Uneori, eritemul migrator nu arată ca o „țintă” clasică, ci ca o zonă roșie care crește progresiv. Articolul explică ce simptome trebuie urmărite după mușcătura de căpușă, când trebuie consult medical, de ce analizele trebuie interpretate în context și ce specialități pot fi utile la Prevencia.

2 iulie 2026
După o mușcătură de căpușă, analizele nu trebuie făcute automat și nu sunt întotdeauna utile imediat. Unele teste pot fi neconcludente în primele zile sau săptămâni, pentru că organismul poate să nu fi produs încă anticorpi detectabili. Pe de altă parte, un rezultat pozitiv poate rămâne prezent luni sau ani după o infecție trecută și nu indică neapărat o infecție activă. Articolul explică când are sens evaluarea medicală, ce rol pot avea analizele, de ce testarea căpușei nu trebuie folosită pentru decizii de tratament și când trebuie să mergi la medic după mușcătură.

1 iulie 2026
Mușcătura de căpușă la copii trebuie gestionată calm, dar rapid. Căpușa se îndepărtează cât mai repede, cu pensetă, fără ulei, alcool, foc, vaselină sau alte metode populare. După îndepărtare, zona trebuie curățată și urmărită timp de câteva săptămâni. Consultul pediatric este recomandat dacă apar febră, stare generală modificată, pată roșie care se extinde, dureri musculare sau articulare, ganglioni umflați, somnolență neobișnuită sau dacă părintele nu știe cât timp a stat căpușa atașată. Articolul explică unde trebuie căutate căpușele la copii, cum se îndepărtează corect, ce semne trebuie urmărite și când este nevoie de pediatru, dermatolog, medic de familie sau medic internist.

1 iulie 2026
O pată roșie după mușcătura de căpușă poate fi o reacție locală simplă, dar poate fi și un semn care trebuie evaluat medical, mai ales dacă se extinde progresiv în zilele următoare. Eritemul migrator, asociat cu boala Lyme, poate apărea între 3 și 30 de zile după mușcătură și nu are mereu aspectul clasic de „țintă”. Articolul explică diferența dintre roșeața locală obișnuită și o pată suspectă, ce simptome asociate trebuie urmărite, când mergi la dermatolog, medic de familie, pediatru sau medic internist și de ce nu este recomandată automedicația cu antibiotic.