54 articole despre recuperare medicala, scrise de echipa medicală Prevencia.
Pregătirea pentru o infiltrație în genunchi este simplă, dar medicul trebuie să cunoască tratamentele, infecțiile și problemele medicale relevante. Află ce trebuie să faci înainte de procedură, ce activități să eviți după infiltrație și care sunt semnele pentru care trebuie să contactezi medicul.
Infiltrațiile intra-articulare cu acid hialuronic sunt în general bine tolerate, dar pot provoca reacții locale și au situații în care trebuie amânate sau evitate. Află ce simptome sunt obișnuite după procedură și care sunt semnalele de alarmă.
Efectul infiltrațiilor cu acid hialuronic nu apare și nu durează la fel la toți pacienții. Află în cât timp poate apărea ameliorarea, cât poate persista, ce factori influențează răspunsul și când trebuie reevaluat tratamentul.
Produsele cu acid hialuronic pentru infiltrații pot avea concentrații, volume și cantități totale diferite. Află ce înseamnă valorile în mg și procentele de pe ambalaj, de ce 60 mg pot exista în concentrații diferite și de ce o doză mai mare nu înseamnă automat un rezultat mai bun.
Produsele cu acid hialuronic pentru infiltrații intra-articulare nu sunt identice. Unele conțin acid hialuronic nereticulat, iar altele folosesc structuri reticulate (cross-linked). Află ce înseamnă aceste diferențe, ce rol au masa moleculară, concentrația și volumul și de ce produsul trebuie ales în funcție de indicația medicală.
Infiltrațiile intra-articulare cu acid hialuronic sunt utilizate la unii pacienți cu gonartroză, dar recomandările ghidurilor medicale nu sunt uniforme. Află ce arată dovezile, ce pacienți pot fi luați în considerare pentru viscosuplimentare și care sunt limitele acestei opțiuni.
Infiltrațiile intra-articulare cu acid hialuronic, numite și viscosuplimentare, sunt utilizate la unii pacienți cu durere asociată gonartrozei. Află când pot fi luate în considerare, cum se realizează procedura, ce rezultate pot fi așteptate și de ce indicația trebuie stabilită individual de medic.
Terapia manuală poate include mobilizări articulare și tehnici pentru țesuturile moi și poate avea un rol în anumite dureri și limitări de mobilitate. Află când poate fi utilă, de ce este frecvent asociată exercițiului și ce situații necesită evaluare înaintea manipulărilor.
Drenajul limfatic manual și presoterapia sunt tehnici diferite care pot fi utilizate în managementul anumitor forme de edem și limfedem. Află când au indicație, de ce nu orice picior umflat trebuie tratat prin drenaj și ce probleme trebuie excluse înaintea compresiei.
Contraindicațiile fizioterapiei diferă în funcție de procedură. Electroterapia, ultrasunetele, laserterapia și magnetoterapia nu au aceleași riscuri. Află ce informații trebuie comunicate înaintea tratamentului și când procedura trebuie amânată sau reevaluată.
Numărul ședințelor de kinetoterapie nu poate fi stabilit corect doar după diagnostic. Durata programului depinde de deficitul funcțional, obiective, evoluție și răspunsul la exercițiu. Află cum se stabilește frecvența și după ce criterii se măsoară progresul.
Laserterapia sau fotobiomodularea utilizează energie luminoasă în scop terapeutic. Poate fi folosită selectiv pentru anumite probleme musculoscheletale, dar eficiența depinde de diagnostic, tipul de laser și doză. Află ce poate face realist și ce precauții sunt necesare.
Ultrasunetele terapeutice sunt utilizate în fizioterapie pentru anumite probleme musculoscheletale, dar eficiența diferă între afecțiuni. Află cum funcționează, când pot fi luate în calcul, ce limite au și ce precauții trebuie verificate înaintea procedurii.
Magnetoterapia utilizează câmpuri electromagnetice în scop terapeutic, dar beneficiile diferă în funcție de indicație, iar dovezile nu susțin utilizarea ei automată pentru orice durere sau problemă musculoscheletală. Află când poate fi luată în calcul și ce precauții sunt importante.
TENS și electrostimularea folosesc curenți electrici aplicați prin electrozi, dar nu urmăresc același obiectiv. TENS este utilizat în principal pentru modularea durerii, iar stimularea neuromusculară poate produce contracții musculare în anumite programe de recuperare.
Kinetoterapia pediatrică poate fi recomandată atunci când un copil are dificultăți de dezvoltare motorie, mers, echilibru, coordonare, forță sau mobilitate. Află cum se face evaluarea, ce semne merită investigate și de ce programul trebuie adaptat vârstei și funcției copilului.
Recuperarea șoldului urmărește mobilitatea, forța, mersul și revenirea la activitățile zilnice. Programul diferă în funcție de cauză: coxartroză, traumatism, fractură, intervenție chirurgicală sau perioadă de imobilizare.
Kinetoterapia și exercițiul terapeutic au un rol important în managementul gonartrozei. Află ce urmărește recuperarea, cum se adaptează exercițiile la durere și funcție, ce rol au forța, mobilitatea și greutatea corporală și cum se integrează recuperarea cu celelalte opțiuni de tratament.
Durerea cervicală poate limita mișcarea capului, activitatea la birou, somnul și activitățile zilnice. Află când poate ajuta kinetoterapia, cum se construiește recuperarea și ce simptome necesită evaluare medicală înainte de exerciții.
Sciatica poate provoca durere care coboară din zona lombară spre fesă și picior, uneori însoțită de amorțeală, furnicături sau slăbiciune. Află când poate ajuta kinetoterapia, cum se face recuperarea și ce simptome necesită evaluare medicală rapidă.
Evaluarea funcțională arată nu doar ce diagnostic are pacientul, ci și ce poate sau nu mai poate face. Mobilitatea, forța, mersul, echilibrul și activitățile zilnice ajută la stabilirea obiectivelor și la măsurarea progresului în recuperare.
Kinetoterapia poate avea un rol important în recuperarea herniei de disc lombare atunci când nu există indicație chirurgicală urgentă. Programul urmărește controlul mișcării, forța, mobilitatea și revenirea progresivă la activitățile zilnice.
Kinetoterapia și fizioterapia fac parte din recuperarea medicală, dar nu au același rol. Află ce presupune fiecare, când pot fi recomandate și de ce alegerea pornește de la diagnostic și obiectivele funcționale ale pacientului.
Fizioterapia poate completa programul de recuperare prin proceduri precum electroterapia, magnetoterapia, ultrasunetele terapeutice sau laserterapia. Află când pot fi recomandate, cum sunt alese și de ce evaluarea și contraindicațiile sunt importante.
Kinetoterapia folosește mișcarea și exercițiul terapeutic pentru recuperarea mobilității, forței, echilibrului și funcției. Află când este recomandată, cum se face evaluarea și cum decurge un program de recuperare.
Coxartroza este artroza șoldului și poate provoca durere inghinală, rigiditate, șchiopătat și dificultăți la mers sau încălțare. Află cum se stabilește diagnosticul, când este necesară radiografia sau RMN-ul, ce rol au exercițiile și când poate fi indicată proteza de șold.
După îndepărtarea ghipsului sunt frecvente rigiditatea, slăbiciunea, umflarea și senzația că membrul „nu mai funcționează normal”. Află de ce apar, cum se reiau progresiv mișcarea, sprijinul și forța și când este necesară recuperarea medicală.
Durerea de pumn după o cădere poate proveni dintr-o entorsă, o fractură de radius distal sau o fractură de scafoid care uneori nu este vizibilă la prima radiografie. Află ce semne trebuie urmărite, când este necesară imagistica și când traumatismul necesită evaluare rapidă.
Epicondilita laterală provoacă durere pe partea externă a cotului, mai ales la strângerea obiectelor și mișcările repetate ale mâinii și încheieturii. Află cum se diagnostichează, ce rol au exercițiile și recuperarea și de ce infiltrațiile cu corticosteroid trebuie utilizate prudent.
Durerea, umflarea și dificultatea la mișcare pot apărea atât într-o entorsă, cât și într-o luxație sau fractură. Află care sunt diferențele, ce semne sugerează o leziune gravă, când este necesară radiografia și când trebuie solicitată evaluare medicală rapidă.
Piciorul plat la adult nu necesită automat tratament. Dacă apare durere, deformarea se accentuează, afectează un singur picior sau mersul devine dificil, poate exista o problemă a tendonului tibial posterior sau a altor structuri care susțin bolta plantară.
Hallux valgus, cunoscut popular ca mont, reprezintă deformarea progresivă a degetului mare și poate provoca durere, dificultăți la încălțăminte și probleme la mers. Află ce poate ameliora simptomele, ce nu poate corecta deformarea și când este justificat tratamentul chirurgical.
Durerea tendonului lui Ahile poate apărea progresiv prin tendinopatie sau brusc prin ruptură. Află cum se diferențiază cele două situații, când sunt utile ecografia sau RMN-ul și ce rol au exercițiile, orteza, recuperarea și tratamentul chirurgical.
Fasceita plantară: de ce doare călcâiul și cum se tratează
Entorsa de gleznă apare prin întinderea sau ruperea ligamentelor, cel mai frecvent după răsucirea piciorului spre interior. Află ce înseamnă gradele 1, 2 și 3, când este necesară radiografia și cum se face recuperarea pentru reducerea riscului de recidivă.
Sindromul de impingement provoacă frecvent durere la ridicarea brațului și în activitățile deasupra capului. Află ce înseamnă durerea subacromială, cum se diferențiază de ruptura coafei rotatorilor și ce rol au exercițiile, recuperarea, infiltrațiile și investigațiile.
Luxația de umăr apare atunci când capul humerusului iese din articulație și necesită evaluare medicală rapidă. Află cum se recunoaște, cum se face reducerea, ce leziuni pot fi asociate și când este suficientă recuperarea sau poate fi necesară intervenția chirurgicală.
Umărul înghețat provoacă durere și limitarea progresivă a mobilității umărului. Află cum evoluează capsulita adezivă, cum se diferențiază de leziunile coafei rotatorilor și ce rol au recuperarea, infiltrațiile și, rar, intervenția chirurgicală.
Leziunile coafei rotatorilor pot provoca durere de umăr, slăbiciune și dificultate la ridicarea brațului. Află diferența dintre tendinopatie și ruptură, când sunt utile ecografia sau RMN-ul și când este suficient tratamentul conservator sau poate fi necesară operația.
Fractura de șold este o leziune gravă, frecventă la persoanele vârstnice după o cădere. Află ce simptome trebuie recunoscute, cum se stabilește diagnosticul, de ce tratamentul este de obicei chirurgical și ce rol are recuperarea după intervenție.
