
Laserterapia în recuperare: când se folosește, ce dovezi există și care sunt contraindicațiile
Laserterapia este una dintre procedurile utilizate în recuperarea medicală pentru anumite probleme musculoscheletale.
Tehnologia folosește energie luminoasă aplicată asupra țesuturilor, iar termenii întâlniți pot include:
- laserterapie;
- fotobiomodulare;
- PBM – photobiomodulation;
- LLLT – low-level laser therapy;
- laser de intensitate redusă;
- laser de intensitate înaltă.
Aceste denumiri nu trebuie însă tratate ca și cum ar descrie exact aceeași procedură.
Tipul sursei de lumină, lungimea de undă, puterea, energia administrată și modul de aplicare pot diferi considerabil.
FDA definește fotobiomodularea, numită și low-level light therapy, drept utilizarea luminii cu energie redusă pentru modificarea funcției biologice și reglementează separat dispozitivele în funcție de indicație și caracteristici.
Această diferență tehnică este importantă clinic.
Un rezultat obținut într-un studiu cu un anumit tip de laser și o anumită doză nu poate fi extrapolat automat la orice aparat numit „laser terapeutic”.
Ce este fotobiomodularea
Fotobiomodularea folosește lumină în anumite lungimi de undă și doze pentru a produce efecte biologice fără scopul principal de a încălzi sau distruge țesuturile.
FDA folosește termenul PBM pentru dispozitivele care utilizează lumină de energie redusă și include între utilizările medicale reglementate și dispozitive ne-termice utilizate complementar în terapia durerii.
În literatura medicală mai veche este utilizat frecvent termenul low-level laser therapy – LLLT.
Din punct de vedere practic, pacientul poate întâlni ambele formulări.
Laserul terapeutic este același lucru cu laserul chirurgical?
Nu.
Laserul poate fi utilizat în medicină în scopuri foarte diferite.
Există lasere pentru:
- chirurgie;
- dermatologie;
- oftalmologie;
- proceduri estetice;
- fotobiomodulare;
- recuperare medicală.
În recuperare, obiectivul nu este tăierea sau vaporizarea țesuturilor.
FDA clasifică dispozitivele PBM separat și cere ca indicația, lungimea de undă, energia, iradianța și regimul de tratament să fie definite pentru aparatul respectiv.
Laser de joasă intensitate și laser de înaltă intensitate sunt același lucru?
Nu.
Termenii descriu tehnologii și parametri diferiți.
LLLT/PBM utilizează niveluri reduse de energie și urmărește efecte fotobiologice.
În practică există și sisteme descrise drept HILT – high-intensity laser therapy, care funcționează la niveluri energetice diferite.
De aceea nu este corect să spunem simplu:
„studiile arată că laserul funcționează”.
Trebuie întrebat:
- ce tip de laser?
- pentru ce diagnostic?
- cu ce lungime de undă?
- cu ce doză?
- cu ce protocol?
FDA subliniază că modificarea parametrilor de ieșire sau a regimului de tratament poate schimba atât siguranța, cât și eficacitatea unui dispozitiv PBM.
Ce simte pacientul
Experiența depinde de aparatul utilizat.
În cazul fotobiomodulării de joasă intensitate, pacientul poate să nu simtă aproape nimic.
În cazul unor sisteme cu putere mai mare poate exista senzație de căldură.
Procedura nu trebuie să producă:
- arsură;
- durere importantă;
- disconfort progresiv.
Doza nu se stabilește după principiul:
„cu cât simți mai mult, cu atât funcționează mai bine”.
Energia utilizată trebuie să respecte protocolul aparatului și indicația terapeutică.
Pentru ce probleme este folosită laserterapia
În recuperare, laserterapia poate fi întâlnită în managementul unor probleme precum:
- anumite tendinopatii;
- fasceită plantară;
- unele dureri musculoscheletale;
- anumite probleme ale umărului;
- alte afecțiuni ale țesuturilor moi.
Dar existența unei utilizări clinice nu demonstrează automat un beneficiu pentru orice pacient.
Dovezile trebuie analizate pe fiecare indicație.
Laserterapia pentru gonartroză
Această situație ilustrează foarte bine necesitatea unei abordări prudente.
Există cercetări asupra laserterapiei pentru artroza genunchiului și unele studii raportează ameliorări ale durerii sau funcției.
Totuși, ghidul NICE pentru osteoartrită recomandă să nu fie oferită laserterapia de rutină persoanelor cu osteoartrită, deoarece dovezile privind beneficiul sunt insuficiente. În aceeași recomandare sunt incluse ultrasunetele, TENS, interferențialul și alte proceduri electrofizice.
Aceasta înseamnă că nu este corectă formula:
gonartroză → laser obligatoriu.
Pentru gonartroză, exercițiul terapeutic rămâne una dintre componentele centrale ale managementului conservator.
Traseul funcțional este explicat separat în articolul despre gonartroză și kinetoterapie.
Laserul regenerează cartilajul?
Nu trebuie făcută această promisiune.
Există studii experimentale asupra efectelor luminii asupra celulelor și țesuturilor, iar cercetarea în fotobiomodulare continuă.
Dar aceasta nu justifică afirmația clinică:
„laserul regenerează cartilajul articular”.
Pentru un pacient cu gonartroză, ceea ce contează este dacă intervenția produce un beneficiu relevant asupra:
- durerii;
- mobilității;
- mersului;
- funcției.
Ghidul NICE nu susține utilizarea de rutină a laserterapiei pentru osteoartrită.
Prin urmare, laserul nu trebuie prezentat drept tehnologie de „refacere a articulației”.
Laserterapia pentru tendinopatii
Aici literatura este mai interesantă, dar rezultatele nu sunt uniforme pentru toate tendoanele și toate protocoalele.
Un studiu randomizat publicat în 2025 a evaluat LLLT la persoane cu tendinopatie calcifică simptomatică a coafei rotatorilor și a analizat rezultatele clinice și ecografice. Cercetarea arată că fotobiomodularea continuă să fie evaluată ca intervenție pentru anumite patologii tendinoase, dar nu justifică extrapolarea la toate tendinopatiile.
În recuperarea unui tendon este importantă însă și creșterea progresivă a capacității acestuia de a tolera încărcarea.
De aceea, dacă laserterapia este utilizată, nu trebuie să înlocuiască automat exercițiul.
Tendonul se vindecă doar prin laser?
Nu.
Un tendon trebuie să poată reveni progresiv la solicitările necesare activității pacientului.
Pentru aceasta pot fi necesare:
- dozarea încărcării;
- exerciții de forță;
- progresie;
- revenirea graduală la activitate.
O procedură pasivă poate avea eventual un rol complementar pentru anumite obiective, dar nu învață tendonul și musculatura să tolereze din nou:
- alergarea;
- ridicarea;
- săriturile;
- activitatea sportivă;
- solicitarea profesională.
Aceasta este diferența esențială dintre procedurile de fizioterapie și componenta activă reprezentată de kinetoterapie.
Laserterapia pentru fasceita plantară
Fotobiomodularea a fost studiată și în fasceita plantară.
Un studiu clinic randomizat publicat în 2024 a comparat îngrijirea obișnuită cu fotobiomodularea asociată acesteia și a raportat îmbunătățiri ale durerii și funcției în grupurile care au primit PBM, cu menținerea unor rezultate la urmărire.
Aceasta sugerează că există indicații în care laserterapia poate avea un rol complementar.
Dar nici aici concluzia nu este:
fasceită plantară = laser pentru toată lumea.
Tratamentul trebuie să țină cont și de:
- încărcarea piciorului;
- activitate;
- mobilitate;
- forță;
- încălțăminte;
- factorii individuali.
Laserterapia pentru umăr
Afecțiunile umărului sunt foarte diferite.
„Mă doare umărul” poate însemna:
- tendinopatie;
- ruptură de coafă;
- capsulită;
- artroză;
- instabilitate;
- problemă cervicală cu durere referită.
Prin urmare, nu există o singură indicație „laser pentru durere de umăr”.
Diagnosticul trebuie clarificat.
Pentru componenta funcțională există deja ghidul despre durerea de umăr și recuperarea mobilității.
După operație, regulile se schimbă și trebuie respectate indicațiile specifice explicate în articolul despre recuperarea după operația de umăr.
Laserterapia pentru durerea lombară
Nu trebuie aplicată automat.
Durerea lombară poate avea multiple cauze, iar tratamentul trebuie să pornească de la tabloul clinic.
Mai ales dacă există:
- durere care coboară pe picior;
- amorțeală;
- furnicături;
- slăbiciune,
trebuie analizată o posibilă componentă radiculară.
Pentru aceste situații există separat:
O procedură antalgică nu trebuie să întârzie evaluarea unui deficit neurologic.
Laserul „tratează inflamația”?
Trebuie să fim atenți cu această formulare.
Fotobiomodularea este cercetată pentru efecte asupra diferitelor procese biologice, dar termenul „inflamație” acoperă situații medicale foarte diferite.
Inflamația poate apărea în:
- traumatisme;
- tendinopatii;
- boli reumatologice;
- infecții;
- boli sistemice.
Nu este corect să tratăm generic orice zonă „inflamată” cu laser fără diagnostic.
Mai ales:
- roșeața importantă;
- căldura locală;
- umflarea rapidă;
- febra;
- starea generală alterată
pot necesita evaluare medicală.
Laserul grăbește vindecarea după orice accidentare?
Nu poate fi promis acest lucru.
Timpul de vindecare depinde de:
- țesutul afectat;
- severitatea leziunii;
- vascularizație;
- vârstă;
- boli asociate;
- tratamentul efectuat;
- încărcare.
Faptul că fotobiomodularea poate produce modificări biologice măsurabile nu înseamnă că reduce în mod predictibil timpul de recuperare pentru orice leziune.
Dovezile trebuie analizate separat pentru fiecare afecțiune.
Poate laserul înlocui kinetoterapia?
Nu atunci când pacientul are un deficit funcțional.
Dacă obiectivul este:
- recuperarea mobilității;
- creșterea forței;
- mers;
- echilibru;
- revenirea la sport,
aceste capacități trebuie antrenate.
Laserul nu îl învață pe pacient:
- să se ridice;
- să meargă;
- să își controleze genunchiul;
- să își recapete forța;
- să revină la alergare.
De aceea, procedura trebuie integrată într-un program construit după evaluarea funcțională.
Cum se integrează într-un program de recuperare
O abordare logică este:
diagnostic → deficit funcțional → obiectiv → alegerea intervențiilor → măsurarea rezultatului.
Dacă laserterapia este inclusă, trebuie să existe un răspuns clar la întrebarea:
Ce vrem să obținem prin această procedură?
De exemplu, poate fi urmărită:
- reducerea durerii;
- îmbunătățirea toleranței la exercițiu;
- un alt rezultat specific indicației.
După aceea trebuie verificat dacă obiectivul a fost atins.
Mai multe aparate înseamnă recuperare mai bună?
Nu.
Un program care include:
- laser;
- magnetoterapie;
- ultrasunete;
- TENS;
nu este automat mai eficient decât unul care utilizează o singură procedură sau niciuna.
Articolele dedicate despre electroterapie, magnetoterapie și ultrasunete terapeutice urmăresc aceeași idee:
fiecare procedură trebuie să aibă o indicație proprie.
Nu se construiește recuperarea după numărul de aparate disponibile.
Ce doză de laser este necesară
Nu există o doză universală.
Parametrii importanți pot include:
- lungimea de undă;
- puterea;
- iradianța;
- energia;
- energia pe suprafață;
- modul continuu sau pulsat;
- timpul de aplicare;
- numărul ședințelor.
FDA cere ca aceste caracteristici să fie definite pentru dispozitivele PBM tocmai pentru că pot influența siguranța și eficacitatea tratamentului.
Prin urmare:
„laser 10 minute”
nu reprezintă singur un protocol medical suficient descris.
Mai multă energie înseamnă efect mai bun?
Nu.
Energia trebuie dozată.
Fotobiomodularea nu funcționează după principiul:
„cu cât mai puternic, cu atât mai eficient”.
FDA subliniază că modificarea ieșirii luminoase sau a regimului de tratament poate schimba atât efectul biologic, cât și profilul de siguranță.
De aceea, setările aparatului trebuie alese pentru indicație și conform instrucțiunilor dispozitivului.
Câte ședințe sunt necesare
Nu există regula universală:
„laserul se face în 10 ședințe”.
Protocoalele din studii diferă considerabil.
Pot varia:
- numărul de aplicări pe săptămână;
- durata totală;
- doza;
- tipul laserului.
Acest lucru înseamnă că numărul de ședințe trebuie ales în raport cu:
- diagnosticul;
- protocolul aparatului;
- obiectivul terapeutic;
- răspunsul pacientului.
Dacă nu există un beneficiu observabil, repetarea automată a aceleiași proceduri trebuie reevaluată.
Cum știm dacă laserterapia funcționează
Înainte de tratament trebuie stabilit un rezultat măsurabil.
Poate fi:
- durerea la o anumită activitate;
- mobilitatea;
- toleranța la mers;
- capacitatea de a face exercițiile;
- o altă funcție relevantă.
După o serie de aplicări trebuie întrebat:
este pacientul mai funcțional?
Nu doar:
a făcut toate ședințele?
Procedura efectuată nu este în sine un rezultat terapeutic.
Este laserterapia sigură?
Siguranța depinde de:
- aparatul utilizat;
- energia produsă;
- zona tratată;
- diagnosticul;
- caracteristicile pacientului.
FDA recomandă ca dispozitivele PBM să aibă instrucțiuni clare privind indicațiile, contraindicațiile, avertismentele și precauțiile.
Există câteva situații care merită menționate în mod special.
Ochii trebuie protejați
Da.
Aceasta este una dintre cele mai importante reguli ale laserterapiei.
Radiația laser poate produce leziuni oculare dacă energia ajunge la nivelul ochilor.
FDA recomandă utilizarea măsurilor de protecție oculară atunci când dispozitivul poate depăși nivelul sigur de expunere și menționează explicit utilizarea ochelarilor de protecție pentru pacient în exemplele de etichetare pentru PBM.
În practică, trebuie respectate regulile specifice clasei și aparatului utilizat.
Nu se privește fasciculul direct.
Laserul se poate aplica în zona ochilor?
Nu fără o indicație specifică și un dispozitiv destinat unei astfel de utilizări.
Laserterapia musculoscheletală nu trebuie aplicată arbitrar asupra ochilor.
FDA tratează siguranța oculară ca risc important al dispozitivelor PBM și recomandă măsuri specifice pentru prevenirea expunerii periculoase.
Sarcina
Pentru laserele non-termice, FDA precizează că siguranța utilizării în timpul sarcinii nu a fost stabilită și recomandă un avertisment specific în etichetarea dispozitivelor PBM.
Prin urmare, sarcina trebuie declarată înaintea procedurii.
Nu este corect să presupunem că:
„este doar lumină, deci este sigură în sarcină”.
Indicația și zona de aplicare trebuie evaluate.
Cancerul
FDA recomandă ca laserele non-termice să nu fie aplicate peste sau în apropierea leziunilor canceroase, în absența unor date concludente de siguranță pentru această utilizare.
Acest lucru este important și din perspectivă diagnostică.
O formațiune neinvestigată sau o durere cu caracter neobișnuit nu trebuie tratată repetitiv cu laser înainte de clarificarea cauzei.
Pielea cu sensibilitate redusă
FDA recomandă precauție atunci când PBM este utilizată pe regiuni cutanate fără sensibilitate normală.
Acest lucru poate fi relevant în:
- neuropatii;
- anumite leziuni neurologice;
- alte situații cu sensibilitate alterată.
Pacientul poate să nu perceapă corect:
- încălzirea;
- disconfortul;
- o reacție locală.
De aceea, doza nu trebuie crescută doar pentru că pacientul spune că „nu simte nimic”.
Pielea trebuie verificată
Da.
Înainte de aplicare trebuie analizată zona.
Pot fi relevante:
- leziuni;
- infecții;
- modificări cutanate;
- formațiuni;
- sensibilitatea.
Aparatele și accesoriile care intră în contact cu pacientul trebuie utilizate și dezinfectate conform instrucțiunilor producătorului. FDA menționează inclusiv necesitatea procedurilor de reprocesare pentru componentele reutilizabile ale dispozitivelor PBM care intră în contact cu pacientul.
Laserul poate produce arsuri?
Riscul depinde de tehnologie și doză.
Fotobiomodularea clasică este non-termică sau cu efect termic redus, dar aparatele cu putere mai mare au alte caracteristici.
FDA identifică siguranța termică și leziunile rezultate din utilizarea incorectă printre aspectele care trebuie evaluate pentru dispozitivele PBM.
Prin urmare, procedura trebuie realizată cu setările corecte și cu aparatură adecvată.
Pacemakerul este contraindicație?
Laserterapia nu este echivalentă cu electrostimularea și nu transmite curent prin corp.
De aceea, problema interferenței cu un dispozitiv electronic implantat nu este identică cu cea discutată în articolul despre electroterapie și TENS.
Totuși, existența:
- unui implant;
- unei intervenții recente;
- unui dispozitiv medical;
trebuie comunicată înainte de orice procedură de fizioterapie.
Compatibilitatea și restricțiile specifice se verifică în funcție de aparatul de tratament și de dispozitivul implantat.
Nu trebuie inventată o contraindicație universală, dar nici presupus că orice combinație este automat sigură.
Implanturile ortopedice metalice
Prezența unei proteze sau a unui implant metalic nu trebuie tratată automat ca o contraindicație universală pentru orice tip de laserterapie.
Laserul nu funcționează prin inducerea unui curent într-un implant metalic precum alte tehnologii electromagnetice.
Totuși, după o operație recentă, problema importantă este mai ales:
- ce structură a fost operată;
- stadiul vindecării;
- indicația procedurii;
- recomandările chirurgului.
Nu se aplică laserul doar pentru că există o cicatrice sau o proteză.
Laserterapia după operație
Nu este obligatorie.
După intervenție trebuie respectat traseul specific.
De exemplu:
- după proteza de genunchi contează mobilitatea, forța și mersul;
- după operația de menisc trebuie diferențiată meniscectomia de sutură;
- după reconstrucția LIA progresia este bazată pe vindecare și criterii funcționale;
- după operația de umăr trebuie protejată structura reparată.
Laserterapia, dacă este utilizată, are un rol complementar și trebuie să respecte aceste priorități.
Poate fi aplicat direct peste o plagă?
Această decizie depinde de:
- tipul dispozitivului;
- indicația sa autorizată;
- starea plăgii;
- etapa vindecării;
- protocolul medical.
Nu trebuie presupus că orice aparat de laser utilizat pentru durere musculoscheletală este automat indicat pentru tratamentul plăgilor.
FDA cere ca indicația exactă a fiecărui dispozitiv PBM să fie precizată în etichetare.
Un aparat se folosește pentru indicațiile pentru care este destinat.
Copiii
Utilizarea la copii necesită o indicație clară și un dispozitiv/protocol adecvat.
FDA arată că studiile și etichetarea dispozitivelor PBM trebuie să reflecte populația pentru care sunt destinate, iar utilizarea pediatrică poate necesita considerații suplimentare.
Nu se aplică laserterapia unui copil generic pentru:
- „întărirea oaselor”;
- creștere;
- postură.
Pentru problemele de mișcare ale copilului, traseul principal este explicat în articolul despre kinetoterapia pediatrică.
De ce există rezultate contradictorii în studii
Una dintre cauzele majore este faptul că protocoalele diferă.
Pot varia:
- lungimea de undă;
- puterea;
- energia totală;
- suprafața;
- timpul;
- numărul de ședințe;
- diagnosticul;
- severitatea afecțiunii.
Acest lucru este foarte important în fotobiomodulare.
Două studii pot spune că au utilizat „laser”, dar tratamentele efective pot fi semnificativ diferite.
FDA cere tocmai raportarea unor parametri precum lungimea de undă, fluența, iradianța și regimul de tratament pentru caracterizarea dispozitivului.
Laserul de acasă este același lucru?
Nu trebuie presupus.
Dispozitivele destinate utilizării la domiciliu pot avea:
- puteri diferite;
- indicații diferite;
- caracteristici de siguranță diferite.
Un dispozitiv comercial care produce lumină roșie nu este automat echivalent cu sistemul utilizat într-un studiu clinic.
În plus, FDA diferențiază dispozitivele medicale PBM de produsele destinate exclusiv bunăstării generale.
Faptul că două produse folosesc termenul „red light” nu demonstrează că au efect terapeutic echivalent.
Laserterapie și „red light therapy” sunt același lucru?
Există o zonă de suprapunere terminologică, dar expresia comercială „red light therapy” este folosită foarte larg.
Un dispozitiv PBM medical trebuie caracterizat prin:
- lungime de undă;
- putere;
- doză;
- indicație;
- protocol.
O lampă comercială cu lumină roșie poate avea caracteristici complet diferite.
Prin urmare, dovezile pentru un dispozitiv medical nu trebuie transferate automat către orice produs cu LED sau lumină roșie.
Cum se compară cu magnetoterapia sau ultrasunetele
Sunt tehnologii diferite.
Laserterapia
→ energie luminoasă
Magnetoterapia
→ câmp electromagnetic
Ultrasunetele terapeutice
→ energie acustică
Electroterapia
→ impulsuri electrice
Faptul că toate sunt disponibile în fizioterapie nu înseamnă că sunt interschimbabile.
Fiecare are:
- mecanism propriu;
- indicații;
- limite;
- contraindicații.
Aceasta este baza subclusterului de fizioterapie Prevencia.
Ideea esențială
Laserterapia și fotobiomodularea sunt tehnologii medicale reale, dar nu trebuie prezentate ca soluții universale pentru durere sau recuperare.
FDA subliniază că efectul și siguranța depind de caracteristici precum lungimea de undă, energia, iradianța și regimul de tratament.
Există indicații musculoscheletale pentru care cercetările au raportat rezultate favorabile. De exemplu, studii recente au evaluat beneficii în anumite tendinopatii și în fasceita plantară.
Dar există și situații în care ghidurile nu recomandă utilizarea de rutină. Pentru osteoartrită, NICE recomandă să nu fie oferită laserterapia din cauza dovezilor insuficiente de beneficiu.
Prin urmare, nu folosim formula:
durere → laser → zece ședințe.
Traseul corect este:
diagnostic → evaluare funcțională → obiectiv → alegerea intervenției → măsurarea rezultatului.
Dacă pacientul trebuie să recupereze mobilitatea, forța, mersul sau funcția, laserterapia nu poate înlocui kinetoterapia.
În plus, siguranța trebuie tratată riguros: protecția ochilor este importantă, FDA avertizează asupra utilizării laserelor non-termice în sarcină și recomandă evitarea aplicării peste sau în apropierea leziunilor canceroase, precum și precauție în zonele cu sensibilitate redusă.
Pentru imaginea de ansamblu vezi articolul despre fizioterapie, iar regulile transversale de siguranță sunt dezvoltate separat în ghidul despre contraindicațiile fizioterapiei.
Serviciile disponibile sunt prezentate pe pagina de recuperare medicală.
Scris de
Medic Specialist Recuperare Medicală


