31 articole despre medicina fizică și reabilitare, scrise de echipa medicală Prevencia.
Gimnastica medicală posturală folosește exerciții de mobilitate, forță și control pentru persoanele cu dificultăți funcționale asociate pozițiilor și mișcării. Nu există însă o singură „postură perfectă”, iar durerea nu poate fi explicată automat prin felul în care stă pacientul.
Masajul terapeutic lucrează asupra țesuturilor moi și poate fi utilizat pentru anumite dureri, tensiune musculară sau pentru a facilita mișcarea. Efectele sunt adesea simptomatice și trebuie integrate într-un program funcțional atunci când există pierdere de mobilitate sau forță.
Terapia manuală poate include mobilizări articulare și tehnici pentru țesuturile moi și poate avea un rol în anumite dureri și limitări de mobilitate. Află când poate fi utilă, de ce este frecvent asociată exercițiului și ce situații necesită evaluare înaintea manipulărilor.
Drenajul limfatic manual și presoterapia sunt tehnici diferite care pot fi utilizate în managementul anumitor forme de edem și limfedem. Află când au indicație, de ce nu orice picior umflat trebuie tratat prin drenaj și ce probleme trebuie excluse înaintea compresiei.
Contraindicațiile fizioterapiei diferă în funcție de procedură. Electroterapia, ultrasunetele, laserterapia și magnetoterapia nu au aceleași riscuri. Află ce informații trebuie comunicate înaintea tratamentului și când procedura trebuie amânată sau reevaluată.
Laserterapia sau fotobiomodularea utilizează energie luminoasă în scop terapeutic. Poate fi folosită selectiv pentru anumite probleme musculoscheletale, dar eficiența depinde de diagnostic, tipul de laser și doză. Află ce poate face realist și ce precauții sunt necesare.
Ultrasunetele terapeutice sunt utilizate în fizioterapie pentru anumite probleme musculoscheletale, dar eficiența diferă între afecțiuni. Află cum funcționează, când pot fi luate în calcul, ce limite au și ce precauții trebuie verificate înaintea procedurii.
Magnetoterapia utilizează câmpuri electromagnetice în scop terapeutic, dar beneficiile diferă în funcție de indicație, iar dovezile nu susțin utilizarea ei automată pentru orice durere sau problemă musculoscheletală. Află când poate fi luată în calcul și ce precauții sunt importante.
TENS și electrostimularea folosesc curenți electrici aplicați prin electrozi, dar nu urmăresc același obiectiv. TENS este utilizat în principal pentru modularea durerii, iar stimularea neuromusculară poate produce contracții musculare în anumite programe de recuperare.
Kinetoterapia pediatrică poate fi recomandată atunci când un copil are dificultăți de dezvoltare motorie, mers, echilibru, coordonare, forță sau mobilitate. Află cum se face evaluarea, ce semne merită investigate și de ce programul trebuie adaptat vârstei și funcției copilului.
Scăderea forței, problemele de echilibru și mersul nesigur pot crește riscul de cădere la vârstnici. Află cum se face evaluarea funcțională, ce urmărește kinetoterapia și de ce prevenirea căderilor trebuie să includă mai mult decât exercițiile.
În boala Parkinson, kinetoterapia poate ajuta la menținerea mersului, echilibrului, forței și independenței. Află cum se adaptează exercițiul, ce înseamnă freezing-ul și ce strategii pot fi folosite pentru reducerea riscului de cădere.
După un accident vascular cerebral, kinetoterapia poate urmări recuperarea mersului, echilibrului, forței și autonomiei. Programul trebuie început când pacientul este stabil medical și adaptat deficitului funcțional, toleranței și obiectivelor individuale.
Kinetoterapia neurologică urmărește recuperarea sau menținerea mersului, echilibrului, forței și autonomiei la persoanele cu afecțiuni ale sistemului nervos. Află când se recomandă, cum se face evaluarea și cum diferă obiectivele între AVC, Parkinson și alte boli neurologice.
Recuperarea după operația de umăr diferă în funcție de procedura efectuată. După repararea coafei rotatorilor, stabilizarea umărului sau protezare, ritmul mobilizării și exercițiilor trebuie adaptat țesuturilor care trebuie protejate și indicațiilor chirurgului.
După proteza de șold, recuperarea urmărește mersul, mobilitatea, forța și revenirea progresivă la activitățile zilnice. Programul începe precoce, dar trebuie adaptat tipului intervenției, indicațiilor chirurgului și evoluției pacientului.
În coxartroză, exercițiul terapeutic poate ajuta la menținerea mobilității, forței și mersului. Află ce urmărește kinetoterapia, cum se adaptează programul și când recuperarea conservatoare nu mai este suficientă.
Recuperarea după operația de menisc diferă mult între meniscectomia parțială și sutura meniscului. Află când începe kinetoterapia, cum se recuperează mobilitatea și forța și de ce restricțiile chirurgului trebuie respectate.
Recuperarea după reconstrucția LIA este progresivă și se bazează atât pe timpul necesar vindecării, cât și pe criterii funcționale. Află cum se recuperează mobilitatea, forța și controlul genunchiului și când poate începe revenirea la alergare și sport.
După proteza de genunchi, recuperarea urmărește mobilitatea, forța, mersul și revenirea progresivă la activitățile zilnice. Programul începe precoce, dar ritmul și exercițiile trebuie adaptate indicațiilor chirurgului și evoluției pacientului.
Durerea de șold poate avea cauze ortopedice, reumatologice, neurologice sau funcționale. Află ce semne te orientează către ortoped, reumatolog sau recuperare medicală și când durerea după o cădere necesită evaluare rapidă.
Durerea de umăr poate avea cauze ortopedice, reumatologice sau funcționale. Articolul explică diferența dintre durerea produsă de traumatisme, coafa rotatorie, umăr înghețat, artroză, artrită inflamatorie sau polimialgie reumatică și arată când pacientul trebuie orientat către ortopedie, reumatologie sau recuperare medicală.
Medicul de medicină fizică și reabilitare evaluează cauza și consecințele funcționale ale unei afecțiuni și stabilește traseul de recuperare. Află când este indicat consultul, ce presupune evaluarea și cum sunt alese kinetoterapia, fizioterapia și celelalte intervenții.
Slăbiciunea musculară poate apărea după imobilizare sau operații, dar poate avea și cauze neurologice, musculare ori sistemice. Află cum o diferențiem de simpla oboseală, când necesită evaluare rapidă și cum poate fi recuperată forța după stabilirea cauzei.
Amorțeala și furnicăturile pot apărea prin compresia temporară a unui nerv, dar pot fi asociate și cu neuropatii, probleme ale coloanei sau afecțiuni neurologice. Află ce simptome necesită evaluare medicală și când recuperarea poate avea un rol după stabilirea cauzei.
Durerea cervicală, toracică sau lombară nu necesită același program de recuperare pentru fiecare pacient. Află când este indicată evaluarea medicală, ce rol are kinetoterapia, când sunt necesare investigații și ce semne de alarmă schimbă traseul.
După o accidentare sau intervenție chirurgicală pot apărea rigiditate, slăbiciune, durere și dificultăți la mers sau în activitățile zilnice. Recuperarea trebuie adaptată structurii afectate, etapei vindecării și eventualelor restricții stabilite de chirurg.
Durerea musculară poate apărea după efort sau suprasolicitare, dar atunci când persistă, reapare sau este asociată cu slăbiciune, febră ori alte simptome trebuie identificată cauza. Află când ajută kinetoterapia și când este necesară mai întâi evaluarea medicală.
Recuperarea umărului diferă în funcție de cauză: coafă rotatorie, impingement, umăr înghețat, traumatism sau intervenție chirurgicală. Află ce urmărește kinetoterapia, cum se recuperează mobilitatea și forța și când este necesară reevaluarea medicală.
Recuperarea pentru durerea de genunchi trebuie adaptată cauzei și funcției pacientului. Află când ajută kinetoterapia și fizioterapia, ce urmărește programul de recuperare și cum se integrează acesta cu tratamentul medical sau cu procedurile intra-articulare.
Ai dureri de spate persistente? Află când ai nevoie de recuperare medicală CAS în București, Sector 4 și cum te programezi rapid.
