Durere de șold: când mergi la ortoped, reumatolog sau recuperare medicală?

Durerea de șold poate avea multe cauze. Uneori apare după mers mult, urcat scări, stat prelungit în picioare sau sport. Alteori apare după o cădere, o lovitură sau o mișcare greșită. Există și situații în care durerea apare treptat, fără traumatism clar, împreună cu rigiditate, dureri de spate sau dureri la alte articulații.

Pentru pacient, întrebarea practică este simplă: la ce medic merg? Ortoped, reumatolog sau recuperare medicală?

Răspunsul depinde de tipul durerii, vârstă, debut, localizare, simptome asociate și impactul asupra mersului.

La Clinica Prevencia, pacienții asigurați pot accesa consultații de reumatologie prin CAS, ortopedie prin CAS și recuperare medicală, în baza unui bilet de trimitere valabil, în funcție de indicația medicală.

De ce poate să doară șoldul

Șoldul este o articulație mare, care susține greutatea corpului și participă la mers, ridicat de pe scaun, urcat scări, aplecare, stat în picioare și multe activități zilnice.

Durerea de șold poate veni din:

articulația șoldului;
mușchi;
tendoane;
burse;
coloană lombară;
articulațiile sacroiliace;
nervi;
oase;
zona bazinului;
alte articulații sau structuri vecine.

De aceea, durerea simțită „în șold” nu vine întotdeauna din articulația șoldului. Uneori poate fi durere transmisă din coloană, bazin sau mușchi.

Unde se simte durerea de șold

Localizarea durerii oferă indicii importante.

Durerea din articulația șoldului este simțită frecvent:

în zona inghinală;
în partea din față a coapsei;
lateral, pe partea exterioară a șoldului;
în fesă;
uneori spre genunchi.

Durerea laterală poate fi legată de tendoane sau bursă. Durerea în fesă poate veni din coloană, articulațiile sacroiliace sau mușchi. Durerea inghinală poate sugera mai frecvent o problemă a articulației șoldului, dar nu exclusiv.

Medicul va corela localizarea cu examenul clinic și cu investigațiile, dacă sunt necesare.

Când durerea de șold pare ortopedică

Durerea de șold este mai probabil ortopedică dacă apare după traumatisme, suprasolicitare sau dacă are caracter mecanic.

Mergi la ortopedie dacă durerea apare după:

căzătură;
lovitură;
accident;
sport;
mișcare bruscă;
suprasolicitare;
durere apărută la sprijin;
durere care limitează mersul;
suspiciune de fractură;
suspiciune de artroză avansată.

Semnele care pot orienta spre ortopedie sunt:

durere la mers;
durere la urcat scări;
șchiopătat;
imposibilitatea de a călca;
durere după traumatism;
blocaj mecanic;
limitare importantă a mișcării;
durere progresivă la efort;
dificultate la încălțat sau urcat în mașină.

În aceste situații, medicul poate recomanda radiografie, ecografie, RMN sau alte investigații, în funcție de suspiciune.

Artroza de șold

Artroza de șold este una dintre cauzele frecvente de durere la adulți și vârstnici. Este o afecțiune degenerativă a articulației, în care apar modificări ale cartilajului și ale structurilor articulare.

Poate produce:

durere inghinală;
durere laterală de șold;
durere la mers;
durere la urcat sau coborât scări;
rigiditate după repaus;
dificultate la încălțat;
dificultate la ridicat de pe scaun;
dificultate la intrat sau ieșit din mașină;
limitarea rotației șoldului;
șchiopătat.

Durerea din artroză este adesea mai mare la efort și se poate ameliora în repaus. În forme mai avansate, poate apărea și durere în repaus sau noaptea.

Poți citi și articolul despre diferența dintre artroză și artrită.

Când durerea de șold poate fi reumatologică

Durerea de șold poate necesita consult reumatologic atunci când pare inflamatorie sau apare într-un tablou mai larg.

Semne care pot orienta către reumatologie:

durere de șold asociată cu rigiditate dimineața;
durere la ambii șolduri;
dureri și la umeri;
dureri de spate cu rigiditate;
durere care se ameliorează la mișcare;
durere care nu se ameliorează clar în repaus;
dureri la mai multe articulații;
articulații umflate;
VSH sau CRP crescute;
oboseală persistentă;
suspiciune de polimialgie reumatică;
suspiciune de spondiloartrită;
boală autoimună cunoscută.

În aceste cazuri, durerea nu trebuie tratată doar ca o problemă mecanică.

Durere de șold și polimialgie reumatică

La persoanele peste 50 de ani, durerea și rigiditatea la nivelul umerilor, gâtului, șoldurilor sau coapselor pot ridica suspiciunea de polimialgie reumatică.

Semne sugestive:

durere la ambii umeri;
durere la șolduri sau coapse;
rigiditate dimineața;
dificultate la ridicat din pat;
dificultate la ridicat de pe scaun;
simptome apărute relativ rapid;
VSH sau CRP crescute;
oboseală sau stare generală modificată.

Polimialgia reumatică poate fi confundată cu artroza, problemele ortopedice de șold, problemele de coloană sau durerea musculară. Evaluarea la reumatologie este importantă dacă tabloul este bilateral și inflamator.

Poți citi și articolul despre polimialgia reumatică.

Durere de șold și spondilită anchilozantă

La persoane mai tinere, durerea în zona șoldurilor, feselor sau bazinului poate apărea în spondiloartrite, inclusiv spondilită anchilozantă.

Semne care pot ridica suspiciunea:

durere de spate de peste 3 luni;
debut înainte de 40–45 de ani;
rigiditate dimineața;
durere care se ameliorează la mișcare;
durere care se agravează în repaus;
durere nocturnă;
durere în fese sau șolduri;
durere care alternează de pe o parte pe alta;
psoriazis;
inflamații oculare;
boli inflamatorii intestinale.

Durerea de șold poate fi confundată cu sciatică, problemă de coloană sau durere musculară. Reumatologul poate evalua dacă există semne de boală inflamatorie.

Poți citi și articolul despre spondilita anchilozantă.

Durere de șold după cădere

Durerea de șold după o cădere trebuie evaluată cu atenție, mai ales la vârstnici.

Poate fi vorba despre:

contuzie;
fractură de șold;
fisură;
leziune musculară;
afectare de tendon;
agravarea unei artroze;
durere de coloană sau bazin;
fractură pe fond de osteoporoză.

Semne de alarmă după cădere:

durere puternică;
imposibilitatea de a călca;
picior rotat sau scurtat;
durere la mobilizarea șoldului;
vânătaie importantă;
stare generală modificată;
durere care nu se ameliorează.

La vârstnici, o fractură de șold poate apărea și după o cădere aparent minoră. În aceste situații, evaluarea medicală rapidă este esențială.

Osteoporoza și durerea de șold

Osteoporoza nu produce de obicei durere până când apare o fractură. Totuși, fragilitatea osoasă crește riscul de fracturi după traumatisme minore.

Durerea de șold la o persoană cu osteoporoză trebuie evaluată atent, mai ales dacă a existat o cădere.

Semne importante:

durere apărută după traumatism minor;
imposibilitatea de sprijin;
durere severă;
istoric de fracturi;
rezultat DEXA cu osteoporoză;
tratament cu corticosteroizi;
vârstă înaintată;
căderi repetate.

Poți citi și articolul despre osteoporoză.

În acest context, pot fi utile ortopedia, reumatologia, geriatria și recuperarea medicală.

Durere laterală de șold

Durerea pe partea laterală a șoldului poate avea mai multe cauze. Uneori este legată de bursă sau tendoane, nu de articulația șoldului propriu-zisă.

Poate apărea în:

bursită trohanteriană;
tendinopatie gluteală;
suprasolicitare;
dezechilibru muscular;
probleme de mers;
durere transmisă din coloană;
artroză de șold;
inflamație locală.

Durerea laterală se poate accentua la mers, la urcat scări sau când pacientul stă culcat pe partea afectată.

Recuperarea medicală poate fi utilă, dar este bine ca diagnosticul să fie stabilit înainte, mai ales dacă durerea persistă.

Durere inghinală

Durerea resimțită în zona inghinală poate sugera mai frecvent o problemă a articulației șoldului, dar nu este specifică.

Poate apărea în:

artroză de șold;
inflamație articulară;
leziuni labrale;
probleme musculare;
hernii;
probleme urologice sau ginecologice;
durere transmisă din coloană;
traumatisme.

Dacă durerea inghinală se asociază cu dificultate la mers, limitarea mișcării șoldului sau durere la rotația piciorului, evaluarea medicală este recomandată.

Durere în fesă sau bazin

Durerea în fesă poate veni din mai multe surse:

coloană lombară;
articulații sacroiliace;
mușchi;
nerv sciatic;
spondiloartrită;
probleme ale șoldului;
traumatisme.

Dacă durerea în fesă este asociată cu rigiditate dimineața, durere lombară cronică și ameliorare la mișcare, poate fi necesară evaluarea reumatologică.

Dacă durerea coboară pe picior, cu amorțeli sau furnicături, poate fi necesară evaluare neurologică sau de recuperare, în funcție de caz.

Durere de șold la mers

Durerea de șold la mers poate fi legată de artroză, probleme de tendon, bursită, slăbiciune musculară, dezechilibru de mers sau probleme de coloană.

Este important să observi:

după cât timp apare durerea;
dacă se ameliorează în repaus;
dacă apare la urcat scări;
dacă există șchiopătat;
dacă durerea este inghinală, laterală sau în fesă;
dacă există rigiditate dimineața;
dacă există durere și noaptea.

Durerea de șold la mers, persistentă sau progresivă, trebuie evaluată medical.

Durere de șold noaptea

Durerea de șold noaptea poate apărea în mai multe situații.

Poate fi legată de:

artroză avansată;
bursită;
tendinopatii;
poziția de somn;
durere de coloană;
inflamație;
traumatisme;
alte probleme osoase sau articulare.

Dacă durerea de noapte persistă, afectează somnul sau se asociază cu rigiditate, febră, scădere în greutate, durere după traumatism sau stare generală modificată, este necesară evaluare medicală.

Durere de șold la vârstnici

La vârstnici, durerea de șold nu trebuie pusă automat pe seama vârstei.

Poate fi cauzată de:

artroză;
fractură;
osteoporoză;
polimialgie reumatică;
bursită;
probleme de mers;
slăbiciune musculară;
căderi;
durere de coloană;
boli inflamatorii.

Pentru un pacient vârstnic, evaluarea poate implica mai multe specialități: ortopedie, reumatologie, geriatrie, recuperare medicală și medicină de familie.

Poți citi și articolul despre durerile articulare la vârstnici.

Durere de șold la persoane tinere

La persoane tinere, durerea de șold poate fi legată de sport, suprasolicitare, coloană, postură, probleme musculare sau traumatisme.

Totuși, trebuie luată în calcul și o cauză inflamatorie dacă apar:

durere de spate cronică;
rigiditate dimineața;
durere în fese;
ameliorare la mișcare;
agravare în repaus;
dureri nocturne;
psoriazis;
inflamații oculare;
boli inflamatorii intestinale;
dureri la alte articulații.

În astfel de cazuri, reumatologia poate fi necesară, mai ales pentru suspiciune de spondiloartrită.

Când este utilă recuperarea medicală

Recuperarea medicală este importantă atunci când durerea de șold afectează mersul, forța, echilibrul sau activitățile zilnice.

Poate fi utilă pentru:

durere cronică de șold;
artroză;
recuperare după traumatism;
recuperare după fractură;
recuperare după proteză de șold;
slăbiciune musculară;
tulburări de mers;
risc de cădere;
dezechilibre musculare;
mobilitate redusă;
dureri de coloană cu impact asupra șoldului.

Recuperarea trebuie adaptată diagnosticului. Nu toate exercițiile sunt potrivite în orice tip de durere de șold.

Ce analize pot fi utile

Analizele nu sunt necesare în toate durerile de șold. Sunt mai utile când medicul suspectează inflamație, boală reumatologică, gută, infecție sau boală sistemică.

Pot fi recomandate, în funcție de caz:

hemoleucogramă;
VSH;
CRP;
acid uric;
factor reumatoid;
anti-CCP;
ANA;
HLA-B27;
calciu;
vitamina D;
teste renale;
teste hepatice.

Pentru durerea mecanică simplă, investigațiile imagistice pot fi mai relevante decât analizele.

Poți citi și articolul despre ce analize să aduci la consultul de reumatologie.

Ce investigații pot fi recomandate

Medicul poate recomanda investigații în funcție de suspiciunea clinică.

Pot fi utile:

radiografie de șold sau bazin;
ecografie de părți moi;
RMN;
CT, în cazuri selectate;
DEXA, dacă există suspiciune de osteoporoză;
analize de sânge;
evaluarea mersului și a echilibrului.

Radiografia poate fi utilă în artroză, traumatisme sau suspiciune de fractură. RMN-ul poate fi util în anumite situații, dar nu este necesar pentru orice durere de șold. DEXA este utilă pentru evaluarea densității osoase, nu pentru diagnosticul direct al durerii articulare.

Când mergi la ortoped

Mergi la ortopedie dacă ai:

durere după cădere sau traumatism;
imposibilitatea de a călca;
durere severă la sprijin;
șchiopătat important;
suspiciune de fractură;
artroză avansată;
blocaj sau limitare mecanică;
durere progresivă la mers;
durere care afectează semnificativ mobilitatea.

Ortopedul evaluează structurile mecanice ale șoldului și poate recomanda investigații sau tratament specific.

Când mergi la reumatolog

Mergi la reumatologie dacă durerea de șold este asociată cu:

rigiditate dimineața;
dureri la ambii șolduri;
dureri la umeri și șolduri după 50 de ani;
dureri de spate cu rigiditate;
durere în fese;
dureri la mai multe articulații;
articulații umflate;
VSH sau CRP crescute;
suspiciune de polimialgie reumatică;
suspiciune de spondilită anchilozantă;
boală autoimună cunoscută.

Reumatologul poate diferenția între durerea degenerativă, inflamatorie, autoimună sau metabolică.

Când mergi la geriatrie

Geriatria este utilă mai ales la pacienții vârstnici cu dureri de șold într-un context mai larg.

Mergi la geriatrie dacă există:

căderi repetate;
fragilitate;
mers nesigur;
pierdere de autonomie;
mai multe boli cronice;
multe medicamente;
tulburări de echilibru;
risc crescut de fractură;
scădere de forță musculară;
dificultăți în activitățile zilnice.

Geriatrul poate evalua pacientul global: durere, mobilitate, tratamente, risc de cădere, nutriție și autonomie.

Când mergi la recuperare medicală

Mergi la recuperare medicală dacă ai:

mobilitate redusă;
durere cronică;
slăbiciune musculară;
dificultate la mers;
nevoie de kinetoterapie;
recuperare după fractură;
recuperare după proteză;
risc de cădere;
dezechilibre musculare;
durere de coloană cu impact asupra mersului.

Recuperarea este mai eficientă după stabilirea cauzei durerii. În durere severă, posttraumatică sau inflamatorie, consultul medical trebuie făcut înainte de exerciții.

Când trebuie evaluare rapidă

Cere evaluare medicală rapidă dacă apar:

durere de șold după cădere;
imposibilitatea de a călca;
durere severă;
picior rotat sau aparent scurtat;
febră;
stare generală alterată;
durere bruscă foarte intensă;
durere cu umflare, roșeață sau căldură locală;
amorțeli sau slăbiciune pe picior;
pierderea controlului urinar sau intestinal;
durere de șold la pacient cu osteoporoză cunoscută.

Aceste situații nu trebuie tratate ca simple dureri articulare.

Cum ajungi la consult prin CAS

Pentru consultațiile prin CAS, ai nevoie, de regulă, de bilet de trimitere valabil, card de sănătate și act de identitate.

Pașii sunt:

Mergi la medicul de familie sau la medicul care îți urmărește cazul.
Explici unde doare, de când, ce agravează durerea și dacă ai avut cădere sau traumatism.
Menționezi rigiditatea dimineața, durerile de spate, durerile la alte articulații sau limitarea mersului.
Medicul decide specialitatea potrivită: ortopedie, reumatologie, recuperare medicală, geriatrie sau altă specialitate.
Primești bilet de trimitere, dacă este indicat.
Te programezi la consultație.

Poți consulta și ghidul despre serviciile CAS disponibile la Prevencia.

Ce să aduci la consultație

Pentru o evaluare corectă, este util să aduci:

biletul de trimitere, dacă vii prin CAS;
cardul de sănătate;
actul de identitate;
analize recente;
radiografii, ecografii, RMN sau CT, dacă există;
rezultat DEXA, dacă există;
scrisori medicale anterioare;
lista tratamentelor;
informații despre căderi sau traumatisme;
istoricul durerii;
detalii despre mers, șchiopătat sau limitarea activităților.

Notează dacă durerea este inghinală, laterală, în fesă sau spre coapsă. Acest detaliu ajută medicul.

Consult reumatologie CAS la Clinica Prevencia

La Clinica Prevencia poți face consult de reumatologie prin CAS dacă durerea de șold este asociată cu rigiditate dimineața, dureri la umeri și șolduri, durere de spate cu caracter inflamator, dureri la mai multe articulații, VSH/CRP crescute sau suspiciune de boală reumatologică.

Te poți programa online la Dr. Oana Mădălina Mistreanu, medic specialist reumatologie.

Dacă durerea a apărut după cădere, traumatism sau are caracter mecanic important, poate fi potrivită evaluarea prin ortopedie CAS. Dacă durerea afectează mersul, forța sau mobilitatea, medicul poate recomanda recuperare medicală.

Concluzie

Durerea de șold poate avea cauze diferite. Poate fi artroză, inflamație, problemă ortopedică, durere transmisă din coloană, polimialgie reumatică, spondiloartrită, fractură pe fond de osteoporoză sau problemă funcțională care necesită recuperare.

Mergi la ortoped dacă durerea apare după traumatism, afectează sprijinul sau pare mecanică. Mergi la reumatolog dacă există rigiditate dimineața, dureri la mai multe articulații, dureri la umeri și șolduri, dureri de spate inflamatorii sau analize inflamatorii crescute. Recuperarea medicală este importantă când durerea afectează mersul, mobilitatea și forța.

Nu trata durerea de șold doar cu antiinflamatoare sau exerciții luate de pe internet. Un consult corect poate stabili cauza și traseul potrivit.

Surse medicale și ghiduri consultate

Acest articol are rol educațional și nu înlocuiește consultația medicală. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc doar de medic, pe baza consultului, istoricului medical, analizelor și investigațiilor necesare.

Durere de șold: când mergi la ortoped, reumatolog sau recuperare medicală?