Spondilită anchilozantă: durere de spate, rigiditate și când mergi la reumatolog

Spondilită anchilozantă: durere de spate, rigiditate și când mergi la reumatolog

Publicat la 6 iunie 2026
Actualizat la 7 iunie 2026

Spondilită anchilozantă: durere de spate, rigiditate și când mergi la reumatolog

Durerea de spate este foarte frecventă. De multe ori apare din cauze mecanice: stat mult la birou, efort, postură, suprasolicitare, contracturi musculare sau probleme ale coloanei.

Dar nu orice durere de spate este mecanică. Atunci când durerea este cronică, apare la vârstă tânără, se însoțește de rigiditate dimineața și se ameliorează la mișcare, poate exista o cauză inflamatorie.

Una dintre bolile care pot da acest tip de simptome este spondilita anchilozantă, numită astăzi frecvent și spondiloartrită axială, în funcție de stadiu și de modificările vizibile la investigații.

La Clinica Prevencia, pacienții asigurați pot accesa consultații de reumatologie prin CAS, în baza unui bilet de trimitere valabil.

Ce este spondilita anchilozantă

Spondilita anchilozantă este o boală inflamatorie reumatologică ce afectează în principal coloana vertebrală și articulațiile sacroiliace, adică articulațiile dintre coloană și bazin.

Boala face parte din grupul spondiloartritelor. În formele mai timpurii, medicul poate folosi termenul de spondiloartrită axială. Aceasta poate exista chiar înainte ca modificările să fie vizibile clar pe radiografie.

Inflamația poate produce:

  • durere lombară;
  • rigiditate dimineața;
  • durere în zona feselor;
  • durere noaptea;
  • limitarea mobilității coloanei;
  • oboseală;
  • dureri la alte articulații;
  • inflamații la nivelul tendoanelor sau ligamentelor.

Boala nu trebuie confundată cu durerea obișnuită de spate produsă de postură, efort sau contractură musculară.

Ce înseamnă spondiloartrită axială

Spondiloartrita axială este termenul folosit pentru bolile inflamatorii care afectează mai ales axul corpului: coloana vertebrală și articulațiile sacroiliace.

Există două forme principale:

  • spondiloartrită axială radiografică, cunoscută frecvent ca spondilită anchilozantă;
  • spondiloartrită axială non-radiografică, în care simptomele există, dar modificările nu sunt încă vizibile clar pe radiografie.

Pentru pacient, diferența de termen poate fi confuză. Important este să reții că durerea de spate cu caracter inflamator trebuie evaluată de reumatolog, mai ales dacă persistă și apare la o persoană tânără.

Cum se manifestă spondilita anchilozantă

Simptomele pot apărea treptat. De multe ori, pacientul nu merge la medic imediat, pentru că durerea este pusă pe seama oboselii, sportului, biroului sau poziției de somn.

Semnele frecvente sunt:

  • durere lombară persistentă;
  • rigiditate dimineața;
  • durere în zona feselor;
  • durere care trezește pacientul noaptea;
  • ameliorare la mișcare;
  • lipsa ameliorării în repaus;
  • durere care durează peste 3 luni;
  • debut înainte de 40–45 de ani;
  • oboseală;
  • mobilitate redusă a spatelui.

Aceste simptome nu înseamnă automat spondilită anchilozantă. Dar dacă apar împreună, justifică evaluarea medicală.

Durere de spate mecanică sau inflamatorie?

Diferența dintre durerea mecanică și durerea inflamatorie este esențială.

Durerea mecanică apare frecvent după efort, stat mult într-o poziție, ridicat greutăți sau mișcări greșite. De obicei, se agravează la anumite mișcări și se ameliorează în repaus.

Durerea inflamatorie are alt tipar. Poate fi mai puternică dimineața, poate trezi pacientul noaptea și se poate ameliora după mișcare.

Orientativ:

SemnDurere mecanicăDurere inflamatorie
Apare după efort sau posturăFrecventMai puțin tipic
Se ameliorează în repausDe obicei daDe obicei nu
Se ameliorează la mișcareUneoriFrecvent
Rigiditate dimineațaPoate fi scurtăPoate fi prelungită
Durere noapteaMai rarPoate apărea
Debut la vârstă tânărăPosibilImportant de evaluat
Durată peste 3 luniPosibilRelevant pentru reumatologie

Poți citi și articolul despre dureri de spate cu rigiditate și cauze reumatologice.

Durere lombară care se ameliorează la mișcare

Un semn important în durerea inflamatorie este ameliorarea la mișcare. Pacientul observă că se simte mai rău dimineața sau după repaus, dar mai bine după ce începe să se miște.

Acest lucru este diferit de multe dureri mecanice, unde efortul poate agrava durerea.

Poate fi sugestiv pentru o cauză inflamatorie dacă:

  • durerea este mai mare după repaus;
  • mișcarea ușoară ajută;
  • rigiditatea se reduce treptat după activitate;
  • statul prelungit agravează simptomele;
  • durerea revine noaptea sau dimineața.

Acest tipar trebuie discutat cu medicul, mai ales dacă durerea durează de luni de zile.

Rigiditatea de dimineață

Rigiditatea de dimineață este un simptom important. Pacientul simte că spatele este înțepenit după trezire și are nevoie de timp până se poate mișca normal.

În spondilita anchilozantă, rigiditatea poate fi prelungită și recurentă. Poate afecta zona lombară, bazinul, șoldurile sau întreaga coloană.

Este important să observi:

  • cât durează rigiditatea;
  • dacă apare zilnic;
  • dacă se ameliorează după mișcare;
  • dacă revine după repaus;
  • dacă este asociată cu durere în fese sau șolduri.

Poți citi și pagina despre redoare matinală.

Durere de spate noaptea

Durerea de spate care trezește pacientul noaptea poate fi un semn important. În bolile inflamatorii, durerea poate fi mai supărătoare în a doua parte a nopții sau dimineața devreme.

Pacientul poate simți nevoia să se ridice din pat și să se miște pentru a reduce rigiditatea.

Durerea nocturnă nu înseamnă automat spondilită anchilozantă. Poate apărea și în alte afecțiuni. Dar trebuie evaluată dacă:

  • persistă;
  • se repetă;
  • este asociată cu rigiditate dimineața;
  • apare la o persoană tânără;
  • nu se ameliorează clar în repaus;
  • este însoțită de dureri articulare sau oboseală.

Durere în fese sau în zona bazinului

Spondilita anchilozantă poate afecta articulațiile sacroiliace. Acestea sunt articulațiile dintre osul sacru și bazin.

Inflamația din această zonă poate produce:

  • durere lombară joasă;
  • durere în fesă;
  • durere care alternează de pe o parte pe alta;
  • rigiditate în zona bazinului;
  • disconfort la ridicare după stat pe scaun;
  • durere noaptea sau dimineața.

Aceste simptome pot fi confundate cu sciatică, durere de șold, contractură musculară sau probleme ortopedice. De aceea, examenul medical este important.

Durerea de spate la tineri

Durerea de spate la tineri este frecvent pusă pe seama sportului, biroului, sedentarismului sau statului pe telefon. De multe ori, explicația este corectă.

Totuși, durerea de spate la o persoană tânără trebuie evaluată mai atent dacă:

  • durează peste 3 luni;
  • a început înainte de 40–45 de ani;
  • este însoțită de rigiditate dimineața;
  • se ameliorează la mișcare;
  • nu se ameliorează în repaus;
  • apare noaptea;
  • este asociată cu durere în fese;
  • apar și alte simptome articulare.

Poți citi și pagina despre dureri de spate cronice la tineri.

Alte articulații pot fi afectate

Deși spondilita anchilozantă afectează mai ales coloana și articulațiile sacroiliace, pot apărea simptome și în alte zone.

Pot fi afectate:

  • șoldurile;
  • umerii;
  • genunchii;
  • gleznele;
  • articulațiile picioarelor;
  • zona călcâielor;
  • tendoanele și ligamentele.

Uneori apare durere la călcâi, prin inflamația zonei unde tendonul se prinde de os. Acest tip de inflamație se numește entezită și poate fi relevant în spondiloartrite.

Spune medicului dacă ai și dureri în alte articulații, chiar dacă motivul principal al consultației este durerea de spate.

Simptome în afara articulațiilor

Spondiloartritele pot fi asociate și cu manifestări în afara coloanei.

Este important să îi spui medicului dacă ai avut:

  • episoade de ochi roșu, dureros sau sensibil la lumină;
  • psoriazis;
  • diaree cronică sau boli inflamatorii intestinale;
  • dureri la călcâie;
  • degete umflate;
  • dureri articulare recurente;
  • istoric familial de boli reumatologice.

Aceste informații pot orienta diagnosticul. Uneori, pacientul nu le consideră relevante, dar pentru reumatolog pot fi foarte importante.

Spondilită anchilozantă sau hernie de disc?

Durerea de spate din spondilită poate fi confundată cu hernia de disc sau alte probleme ale coloanei.

Hernia de disc poate produce:

  • durere care coboară pe picior;
  • amorțeli;
  • furnicături;
  • slăbiciune musculară;
  • agravare la anumite mișcări;
  • durere mecanică.

Spondilita anchilozantă poate produce mai ales:

  • rigiditate dimineața;
  • durere lombară cronică;
  • durere în fese;
  • durere noaptea;
  • ameliorare la mișcare;
  • lipsa ameliorării în repaus.

Cele două situații nu pot fi diferențiate sigur doar de pacient. Uneori, pot exista probleme suprapuse. Evaluarea medicală stabilește direcția corectă: reumatologie, ortopedie, neurologie sau recuperare medicală.

Ce analize pot fi utile

Nu există o singură analiză care să confirme automat spondilita anchilozantă. Medicul stabilește ce analize sunt necesare în funcție de simptome și examenul clinic.

Pot fi recomandate:

  • VSH;
  • CRP;
  • HLA-B27;
  • hemoleucogramă;
  • teste hepatice și renale;
  • alte analize, în funcție de context.

VSH și CRP pot indica inflamație, dar pot fi normale la unii pacienți. HLA-B27 poate susține suspiciunea în anumite cazuri, dar nu pune singur diagnosticul. Există persoane HLA-B27 pozitive care nu au spondilită anchilozantă și persoane cu boală care nu au acest marker.

Poți citi și articolul despre VSH și CRP crescute.

Ce investigații pot fi recomandate

Medicul poate recomanda investigații imagistice pentru evaluarea coloanei și articulațiilor sacroiliace.

Acestea pot include:

  • radiografie de bazin;
  • radiografie de coloană;
  • RMN al articulațiilor sacroiliace;
  • RMN de coloană;
  • alte investigații, dacă sunt necesare.

Radiografia poate arăta modificări în stadii mai avansate. RMN-ul poate fi util în anumite cazuri pentru identificarea inflamației active, inclusiv atunci când radiografia nu arată încă modificări clare.

Nu orice durere de spate necesită RMN. Investigația se alege în funcție de suspiciunea clinică.

De ce este important diagnosticul precoce

Spondilita anchilozantă poate evolua în timp. Dacă inflamația persistă, poate duce la reducerea mobilității coloanei și la afectarea calității vieții.

Diagnosticul precoce este important pentru că permite:

  • controlul inflamației;
  • reducerea durerii și rigidității;
  • menținerea mobilității;
  • recomandarea unui program corect de exerciții;
  • monitorizarea evoluției;
  • reducerea riscului de complicații.

Cu cât pacientul ajunge mai repede la evaluare, cu atât medicul poate stabili mai clar dacă este vorba despre o durere mecanică sau o boală inflamatorie.

Tratamentul se stabilește de reumatolog

Tratamentul spondilitei anchilozante se stabilește individual. Depinde de simptome, activitatea bolii, analize, investigații, alte boli ale pacientului și răspunsul la tratamente anterioare.

Medicul poate recomanda:

  • exerciții și menținerea mobilității;
  • recuperare medicală;
  • antiinflamatoare, dacă sunt indicate;
  • tratamente specifice pentru boala inflamatorie;
  • monitorizare periodică;
  • evaluarea altor manifestări asociate.

Nu începe tratamente de lungă durată fără recomandarea medicului. Unele terapii necesită monitorizare și analize periodice.

Rolul mișcării și al recuperării medicale

În spondilita anchilozantă, mișcarea are un rol important. Exercițiile pot ajuta la menținerea mobilității, posturii și flexibilității.

Totuși, programul trebuie adaptat fiecărui pacient. Nu toate exercițiile sunt potrivite în orice stadiu și nu orice durere de spate trebuie tratată prin efort intens.

Recuperarea medicală poate fi utilă pentru:

  • mobilitate;
  • postură;
  • exerciții pentru coloană;
  • tonus muscular;
  • controlul durerii;
  • menținerea funcției;
  • prevenirea limitărilor.

Programul de recuperare trebuie stabilit după diagnostic sau în coordonare cu medicul care urmărește pacientul.

Când mergi la reumatolog

Este recomandat să mergi la reumatolog dacă ai:

  • durere de spate care durează peste 3 luni;
  • debut al durerii înainte de 40–45 de ani;
  • rigiditate dimineața;
  • durere de spate noaptea;
  • ameliorare la mișcare;
  • lipsa ameliorării în repaus;
  • durere în fese sau șolduri;
  • dureri la alte articulații;
  • episoade de inflamație oculară;
  • psoriazis;
  • boli inflamatorii intestinale;
  • HLA-B27 pozitiv;
  • VSH sau CRP crescute fără altă explicație clară.

Dacă nu știi de unde să începi, medicul de familie te poate evalua inițial și poate elibera bilet de trimitere către reumatologie, dacă este cazul.

Reumatolog, ortoped, neurolog sau recuperare?

Alegerea specialității depinde de tipul durerii.

Mergi la reumatologie dacă durerea are caracter inflamator: rigiditate dimineața, durere noaptea, ameliorare la mișcare și durată de peste 3 luni.

Mergi la ortopedie dacă durerea pare mecanică, apare după traumatism, efort sau suprasolicitare ori dacă există suspiciune de problemă structurală.

Mergi la neurolog dacă apar amorțeli, furnicături, slăbiciune musculară sau durere care coboară pe picior.

Mergi la recuperare medicală dacă ai nevoie de kinetoterapie, corectarea posturii, refacerea mobilității sau program funcțional după diagnostic.

Când trebuie evaluare urgentă

Durerea de spate poate avea și cauze care necesită evaluare rapidă.

Cere ajutor medical urgent dacă apar:

  • pierderea controlului urinar sau intestinal;
  • amorțeală în zona genitală sau fesieră;
  • slăbiciune importantă la nivelul picioarelor;
  • febră;
  • scădere inexplicabilă în greutate;
  • durere severă după accident;
  • durere toracică;
  • stare generală alterată.

Aceste simptome nu sunt specifice spondilitei anchilozante, dar pot indica probleme care trebuie evaluate rapid.

Cum ajungi la reumatolog prin CAS

Pentru consultația de reumatologie prin CAS, ai nevoie, de regulă, de bilet de trimitere valabil, card de sănătate și act de identitate.

Pașii sunt:

  1. Mergi la medicul de familie sau la medicul care îți urmărește cazul.
  2. Prezinți simptomele: durată, rigiditate, durere noaptea, ameliorare la mișcare.
  3. Medicul decide dacă este indicată trimiterea către reumatologie.
  4. Te programezi la consultație.
  5. Vii cu biletul de trimitere, cardul de sănătate, actul de identitate și documentele medicale existente.

Poți consulta și ghidul despre serviciile CAS disponibile la Prevencia.

Ce să aduci la consultație

Pentru o evaluare mai eficientă, este util să aduci:

  • biletul de trimitere, dacă vii prin CAS;
  • cardul de sănătate;
  • actul de identitate;
  • analize recente;
  • rezultate VSH, CRP sau HLA-B27, dacă există;
  • radiografii sau RMN-uri;
  • scrisori medicale anterioare;
  • lista tratamentelor pe care le iei;
  • informații despre debutul durerii;
  • detalii despre ce agravează sau ameliorează durerea.

Notează dacă durerea se ameliorează la mișcare, dacă apare noaptea și cât durează rigiditatea dimineața. Aceste informații sunt importante pentru reumatolog.

Consult reumatologie CAS la Clinica Prevencia

La Clinica Prevencia poți face consult de reumatologie prin CAS dacă ai dureri de spate cronice cu rigiditate, dureri nocturne, durere lombară care se ameliorează la mișcare sau suspiciune de spondilită anchilozantă.

Te poți programa online la Dr. Oana Mădălina Mistreanu, medic specialist reumatologie.

Consultația poate ajuta la diferențierea dintre durerea mecanică de spate, spondiloartrită axială, alte boli reumatologice și probleme care necesită evaluare la altă specialitate.

Concluzie

Spondilita anchilozantă este o boală inflamatorie care afectează mai ales coloana și articulațiile sacroiliace. Semnele importante sunt durerea de spate cronică, rigiditatea dimineața, durerea noaptea, ameliorarea la mișcare și lipsa ameliorării în repaus.

Nu orice durere de spate este spondilită. Dar durerea lombară persistentă, mai ales la persoane tinere, trebuie evaluată dacă are caracter inflamator.

Un consult reumatologic poate clarifica diagnosticul și poate stabili pașii corecți: analize, imagistică, tratament, recuperare medicală sau monitorizare.

Surse medicale și ghiduri consultate

Acest articol are rol educațional și nu înlocuiește consultația medicală. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc doar de medic, pe baza consultului, istoricului medical, analizelor și investigațiilor necesare.

Mai multe articole de la Dr. Oana Mădălina Mistreanu

Continuă lectura cu alte materiale publicate de același autor, păstrând același context medical și aceeași expertiză.

Vezi toate articolele autorului
Fibromialgie: dureri difuze, oboseală și diferența față de bolile inflamatorii

8 iunie 2026

Fibromialgie: dureri difuze, oboseală și diferența față de bolile inflamatorii

Fibromialgia este o afecțiune asociată cu dureri difuze, oboseală, somn neodihnitor și sensibilitate crescută la durere. Articolul explică diferența față de bolile inflamatorii reumatologice, ce analize pot fi utile pentru excluderea altor cauze, când este indicat consultul la reumatolog și ce rol au recuperarea medicală, mișcarea, somnul și abordarea multidisciplinară.

Sclerodermie: piele îngroșată, Raynaud și când mergi la reumatolog

8 iunie 2026

Sclerodermie: piele îngroșată, Raynaud și când mergi la reumatolog

Sclerodermia, numită și scleroză sistemică atunci când afectează organismul în ansamblu, este o boală autoimună care poate produce fenomen Raynaud, piele îngroșată, degete umflate, reflux, dificultăți la înghițire și uneori afectare pulmonară, cardiacă, renală sau digestivă. Articolul explică simptomele importante, diferența dintre sclerodermia localizată și cea sistemică, ce analize pot fi utile și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.

Acid uric crescut fără simptome: înseamnă gută?

8 iunie 2026

Acid uric crescut fără simptome: înseamnă gută?

Acidul uric crescut, numit hiperuricemie, nu înseamnă automat gută. Articolul explică diferența dintre acid uric crescut fără simptome și guta propriu-zisă, ce valori trebuie interpretate cu atenție, ce factori pot crește acidul uric, când este importantă evaluarea medicală și când pacientul trebuie orientat către reumatologie, medicină internă, nefrologie sau medicul de familie.