56 articole despre reumatologie, scrise de echipa medicală Prevencia.
Pregătirea pentru o infiltrație în genunchi este simplă, dar medicul trebuie să cunoască tratamentele, infecțiile și problemele medicale relevante. Află ce trebuie să faci înainte de procedură, ce activități să eviți după infiltrație și care sunt semnele pentru care trebuie să contactezi medicul.
Infiltrațiile intra-articulare cu acid hialuronic sunt în general bine tolerate, dar pot provoca reacții locale și au situații în care trebuie amânate sau evitate. Află ce simptome sunt obișnuite după procedură și care sunt semnalele de alarmă.
Efectul infiltrațiilor cu acid hialuronic nu apare și nu durează la fel la toți pacienții. Află în cât timp poate apărea ameliorarea, cât poate persista, ce factori influențează răspunsul și când trebuie reevaluat tratamentul.
Produsele cu acid hialuronic pentru infiltrații pot avea concentrații, volume și cantități totale diferite. Află ce înseamnă valorile în mg și procentele de pe ambalaj, de ce 60 mg pot exista în concentrații diferite și de ce o doză mai mare nu înseamnă automat un rezultat mai bun.
Produsele cu acid hialuronic pentru infiltrații intra-articulare nu sunt identice. Unele conțin acid hialuronic nereticulat, iar altele folosesc structuri reticulate (cross-linked). Află ce înseamnă aceste diferențe, ce rol au masa moleculară, concentrația și volumul și de ce produsul trebuie ales în funcție de indicația medicală.
Infiltrațiile intra-articulare cu acid hialuronic sunt utilizate la unii pacienți cu gonartroză, dar recomandările ghidurilor medicale nu sunt uniforme. Află ce arată dovezile, ce pacienți pot fi luați în considerare pentru viscosuplimentare și care sunt limitele acestei opțiuni.
Infiltrațiile intra-articulare cu acid hialuronic, numite și viscosuplimentare, sunt utilizate la unii pacienți cu durere asociată gonartrozei. Află când pot fi luate în considerare, cum se realizează procedura, ce rezultate pot fi așteptate și de ce indicația trebuie stabilită individual de medic.
Infiltrațiile intraarticulare pot fi utilizate pentru controlul durerii și inflamației în anumite afecțiuni articulare, dar efectele și dovezile diferă între corticosteroid, acid hialuronic și PRP. Află ce poate face fiecare procedură, care sunt limitele și riscurile și de ce diagnosticul trebuie stabilit înaintea infiltrației.
Durerea pe partea laterală a șoldului este frecvent numită bursită trohanteriană, dar poate implica și tendoanele mușchilor fesieri. Află cum se manifestă sindromul durerii trohanteriene, cum se diferențiază de coxartroză și ce rol au exercițiile, recuperarea și investigațiile.
Chistul Baker este o acumulare de lichid în spatele genunchiului, frecvent asociată cu gonartroza sau alte probleme intraarticulare. Află ce simptome produce, când sunt utile ecografia sau RMN-ul și de ce tratamentul trebuie orientat spre cauza din genunchi.
Unghiile îngroșate, galbene, fragile, sfărâmicioase sau deformate nu înseamnă întotdeauna ciupercă. Pot apărea în infecții fungice, psoriazis, traumatisme repetate, dermatită, manichiură agresivă, încălțăminte strâmtă sau alte afecțiuni. Consultul dermatologic ajută la stabilirea cauzei și alegerea tratamentului corect.
Psoriazisul scalpului poate produce plăci roșii, scuame groase, mâncărime, usturime și coji persistente. Poate fi confundat cu mătreața sau dermatita seboreică, dar are adesea scuame mai groase, zone bine delimitate și poate depăși linia părului.
Psoriazisul unghiilor poate afecta unghiile de la mâini sau picioare. Poate produce mici adâncituri, pete galben-maronii, îngroșare, deformare, sfărâmare sau desprinderea unghiei. Poate fi confundat cu ciuperca unghiei, dar tratamentul este diferit.
Psoriazisul poate fi asociat cu artrită psoriazică, o boală inflamatorie care afectează articulațiile, tendoanele, coloana sau degetele. Durerea articulară, rigiditatea de dimineață, degetele umflate și modificările unghiilor trebuie evaluate medical.
Psoriazisul este o boală inflamatorie cronică a pielii. Poate produce plăci roșii, îngroșate, scuame, mâncărime, afectarea scalpului, unghiilor sau articulațiilor. Consultul dermatologic este recomandat pentru diagnostic corect și tratament adaptat.
Boala mixtă de țesut conjunctiv este o boală autoimună rară, cu simptome care pot semăna cu lupusul, scleroza sistemică, miozita sau poliartrita reumatoidă. Articolul explică rolul ANA și anti-RNP, semnele importante precum fenomenul Raynaud, degetele umflate, durerile articulare, slăbiciunea musculară, refluxul sau dificultățile respiratorii și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
Uveita este o inflamație oculară care poate produce ochi roșu dureros, sensibilitate la lumină, vedere încețoșată sau puncte negre în câmpul vizual. Uneori, uveita poate fi legată de boli reumatologice, mai ales spondiloartrite, spondilită anchilozantă, artrită psoriazică sau boli inflamatorii intestinale. Articolul explică semnele de alarmă, când este nevoie de oftalmologie urgentă și când pacientul trebuie evaluat și de reumatolog.
CK, numit și CPK, este o enzimă prezentă în mușchi, iar valorile crescute pot apărea după efort, traumatisme, injecții, medicamente, boli musculare, tulburări endocrine sau boli inflamatorii. Articolul explică diferența dintre dureri musculare obișnuite și slăbiciune musculară relevantă medical, când poate fi vorba despre miozită, ce analize și investigații pot fi utile și când pacientul trebuie evaluat urgent.
Arterita cu celule gigante, numită și arterită temporală, este o vasculită care apare mai ales după 50 de ani și poate afecta arterele de la nivelul capului, scalpului și ochilor. Articolul explică semnele de alarmă: durere de cap nouă, sensibilitate la tâmple sau scalp, durere de maxilar la mestecat, vedere încețoșată, vedere dublă sau pierdere de vedere. Sunt explicate legătura cu polimialgia reumatică, rolul VSH și CRP, investigațiile posibile și când pacientul trebuie evaluat urgent.
Fibromialgia este o afecțiune asociată cu dureri difuze, oboseală, somn neodihnitor și sensibilitate crescută la durere. Articolul explică diferența față de bolile inflamatorii reumatologice, ce analize pot fi utile pentru excluderea altor cauze, când este indicat consultul la reumatolog și ce rol au recuperarea medicală, mișcarea, somnul și abordarea multidisciplinară.
Sclerodermia, numită și scleroză sistemică atunci când afectează organismul în ansamblu, este o boală autoimună care poate produce fenomen Raynaud, piele îngroșată, degete umflate, reflux, dificultăți la înghițire și uneori afectare pulmonară, cardiacă, renală sau digestivă. Articolul explică simptomele importante, diferența dintre sclerodermia localizată și cea sistemică, ce analize pot fi utile și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
Acidul uric crescut, numit hiperuricemie, nu înseamnă automat gută. Articolul explică diferența dintre acid uric crescut fără simptome și guta propriu-zisă, ce valori trebuie interpretate cu atenție, ce factori pot crește acidul uric, când este importantă evaluarea medicală și când pacientul trebuie orientat către reumatologie, medicină internă, nefrologie sau medicul de familie.
Durerea de călcâi poate apărea din cauze mecanice, cum sunt fasceita plantară sau tendinopatia ahileană, dar uneori poate fi legată de entezită, o inflamație întâlnită în spondiloartrite și artrita psoriazică. Articolul explică semnele care diferențiază durerea mecanică de durerea inflamatorie, când mergi la reumatolog, ortoped sau recuperare medicală și ce investigații pot fi utile.
Artrita psoriazică este o boală inflamatorie care poate apărea la pacienții cu psoriazis și poate afecta articulațiile, tendoanele, coloana, degetele și unghiile. Articolul explică simptomele importante, diferența față de artroză sau poliartrita reumatoidă, ce analize și investigații pot fi utile și când pacientul trebuie trimis la reumatolog prin CAS.
Radiografia, ecografia articulară și RMN-ul au roluri diferite în evaluarea durerilor articulare. Articolul explică pe înțelesul pacientului când poate fi utilă radiografia, ce poate arăta ecografia articulară, când este indicat RMN-ul, de ce nu orice durere are nevoie de RMN și de ce investigațiile trebuie recomandate și interpretate de medic.
Durerea de șold poate avea cauze ortopedice, reumatologice, neurologice sau funcționale. Află ce semne te orientează către ortoped, reumatolog sau recuperare medicală și când durerea după o cădere necesită evaluare rapidă.
Anti-CCP este o analiză utilă în evaluarea suspiciunii de poliartrită reumatoidă. Articolul explică ce arată testul, cum se interpretează un rezultat pozitiv sau negativ, diferența față de factorul reumatoid, ce simptome fac analiza relevantă și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
Factorul reumatoid pozitiv poate apărea în poliartrita reumatoidă, dar nu stabilește singur diagnosticul. Articolul explică ce înseamnă analiza, când devine relevantă împreună cu dureri articulare, articulații umflate sau redoare matinală, ce rol are anti-CCP și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
Polimialgia reumatică este o boală inflamatorie care apare mai ales după 50 de ani și produce dureri și rigiditate la umeri, gât, șolduri sau coapse. Articolul explică simptomele importante, diferența față de artroză sau probleme ortopedice, rolul VSH și CRP, semnele de alarmă pentru arterita cu celule gigante și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
Sindromul Sjögren este o boală autoimună care afectează frecvent glandele lacrimale și salivare, ducând la ochi uscați și gură uscată. Articolul explică simptomele importante, legătura cu durerile articulare, oboseala și ANA pozitiv, ce analize pot fi utile și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
ANA pozitiv poate apărea în unele boli autoimune, dar nu stabilește singur diagnosticul. Articolul explică ce sunt anticorpii antinucleari, când rezultatul poate fi relevant pentru lupus, Sjögren, sclerodermie sau alte boli de țesut conjunctiv, ce simptome contează și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
Consultația de reumatologie este mai eficientă dacă pacientul aduce analizele, investigațiile și documentele medicale relevante. Articolul explică ce rezultate pot fi utile pentru dureri articulare, articulații umflate, redoare matinală, suspiciune de poliartrită, lupus, spondilită, gută sau osteoporoză și de ce analizele nu trebuie interpretate izolat.
Durerea de umăr poate avea cauze ortopedice, reumatologice sau funcționale. Articolul explică diferența dintre durerea produsă de traumatisme, coafa rotatorie, umăr înghețat, artroză, artrită inflamatorie sau polimialgie reumatică și arată când pacientul trebuie orientat către ortopedie, reumatologie sau recuperare medicală.
Durerile articulare la vârstnici nu trebuie puse automat pe seama vârstei. Pot fi cauzate de artroză, inflamație, gută, osteoporoză, traumatisme, fragilitate sau boli reumatologice. Articolul explică semnele care orientează pacientul către reumatologie, geriatrie, ortopedie sau recuperare medicală și pașii pentru consult prin CAS.
Osteodensitometria DEXA este investigația folosită pentru măsurarea densității minerale osoase și evaluarea riscului de osteoporoză. Articolul explică ce arată DEXA, când se recomandă, ce înseamnă T-score, diferența dintre osteopenie și osteoporoză, când se repetă investigația și la ce medic mergi cu rezultatul.
Osteoporoza este o boală a oaselor care poate evolua fără simptome până la apariția unei fracturi. Articolul explică factorii de risc, semnele care trebuie investigate, rolul osteodensitometriei DEXA, ce analize pot fi utile și când pacientul trebuie orientat către reumatologie, endocrinologie, ortopedie, geriatrie sau recuperare medicală.
Guta este o formă de artrită inflamatorie care poate produce durere bruscă, intensă, cu articulație roșie, caldă și umflată. Articolul explică simptomele tipice, legătura cu acidul uric, ce analize pot fi utile, când trebuie exclusă o infecție articulară și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
Fenomenul Raynaud apare atunci când degetele devin albe, vineții, reci sau amorțite la frig ori stres. Articolul explică diferența dintre Raynaud primar și secundar, simptomele care trebuie urmărite, legătura cu bolile autoimune și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
Lupusul este o boală autoimună care poate avea manifestări variate, inclusiv dureri articulare, oboseală, erupții cutanate, sensibilitate la soare și analize imunologice modificate. Articolul explică simptomele care pot ridica suspiciunea de lupus, ce analize pot fi utile și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
Spondilita anchilozantă este o boală inflamatorie care afectează mai ales coloana vertebrală și articulațiile sacroiliace. Articolul explică simptomele importante, diferența dintre durerea mecanică și durerea inflamatorie de spate, analizele și investigațiile utile și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
