Dureri articulare la vârstnici: reumatologie, geriatrie sau ortopedie?

„Mă dor genunchii când merg. Trebuie să ajung la ortoped?”

„Dimineața am mâinile umflate și rigide. Este artroză sau artrită?”

„După cădere, mama nu mai poate pune greutate pe picior. Mergem la reumatolog sau la ortoped?”

Durerile de genunchi, șold, mâini sau umeri sunt frecvente odată cu înaintarea în vârstă. Totuși, explicația „este normal, are vârstă” nu este suficientă.

Durerea articulară poate avea cauze diferite:

artroză;
artrită inflamatorie;
gută;
traumatism;
tendinită sau bursită;
boală a coloanei;
fractură;
polimialgie reumatică;
alte afecțiuni musculo-scheletale.

La persoana vârstnică trebuie evaluat și efectul durerii asupra mersului, echilibrului și autonomiei.

Durerile articulare sunt normale odată cu vârsta?

Sunt mai frecvente, dar nu trebuie considerate inevitabile sau neimportante.

Evaluarea este recomandată mai ales dacă durerea:

persistă sau se agravează;
este asociată cu umflarea articulației;
produce redoare importantă dimineața;
limitează mersul;
împiedică folosirea mâinilor;
apare după o cădere;
reduce activitățile zilnice;
este însoțită de febră;
modifică rapid starea generală.

Durerea articulară este un simptom, nu un diagnostic.

Artroză sau artrită?

Cei doi termeni sunt frecvent confundați.

Artroza

Artroza sau osteoartrita este o afecțiune a întregii articulații, în care apar modificări structurale și funcționale.

Durerea are frecvent caracter mecanic:

se accentuează la folosirea articulației;
poate crește după mers sau urcatul scărilor;
se poate asocia cu rigiditate după repaus;
mobilitatea scade progresiv;
simptomele evoluează de obicei lent.

La adulții de cel puțin 45 de ani, asocierea dintre durerea legată de activitate și redoarea matinală absentă sau scurtă poate permite diagnosticul clinic al artrozei. Imagistica nu este necesară automat când tabloul este tipic.

Artrita

Artrita înseamnă inflamarea unei articulații.

Poate apărea în:

poliartrita reumatoidă;
artrita psoriazică;
gută;
boli autoimune;
unele infecții;
alte afecțiuni inflamatorii.

Sunt mai sugestive pentru inflamație:

articulația umflată;
căldura locală;
redoarea matinală prelungită;
afectarea mai multor articulații;
durerea prezentă și în repaus;
afectarea simetrică a mâinilor sau picioarelor;
simptome generale precum oboseala sau scăderea în greutate.

Aceste caracteristici orientează evaluarea, dar nu stabilesc singure diagnosticul.

Când trebuie consultat reumatologul?

Reumatologia este de obicei traseul potrivit dacă există:

una sau mai multe articulații umflate;
redoare matinală prelungită;
dureri simultane în mai multe articulații;
afectarea simetrică a mâinilor sau picioarelor;
episoade repetate de inflamație;
suspiciune de gută;
suspiciune de polimialgie reumatică;
semne ale unei boli autoimune;
durere persistentă fără traumatism clar.

În suspiciunea unei artrite inflamatorii, analizele normale sau un factor reumatoid negativ nu trebuie să întârzie evaluarea reumatologică atunci când există sinovită persistentă.

Când trebuie consultat ortopedul?

Ortopedia este mai probabil relevantă dacă există:

cădere sau traumatism;
suspiciune de fractură;
entorsă;
deformare după accident;
leziune de menisc sau ligament;
blocarea mecanică a articulației;
deteriorare structurală importantă;
o problemă pentru care poate fi necesară o procedură sau intervenție chirurgicală.

După o cădere, imposibilitatea de a merge sau de a pune greutate pe picior necesită evaluare rapidă.

Când este util geriatrul?

Geriatria devine relevantă când durerea articulară face parte dintr-un tablou mai larg.

De exemplu:

gonartroză + slăbiciune + opt medicamente + două căderi + pierderea autonomiei

În această situație trebuie evaluate simultan:

cauza și severitatea durerii;
mobilitatea;
forța;
echilibrul;
medicamentele;
riscul de cădere;
nutriția;
bolile asociate;
autonomia;
sprijinul familiei.

Geriatrul nu înlocuiește reumatologul sau ortopedul. Rolul său este să integreze boala articulară în starea generală și în capacitatea persoanei de a rămâne independentă.

Dacă durerea este asociată cu instabilitate, vezi traseul pentru mersul nesigur și dezechilibrul la vârstnici.

Când este utilă recuperarea medicală?

Recuperarea medicală este importantă după stabilirea diagnosticului, mai ales când obiectivul este:

reducerea limitării funcționale;
recâștigarea mobilității;
întărirea musculaturii;
reeducarea mersului;
recuperarea după traumatism sau intervenție;
adaptarea exercițiilor;
folosirea corectă a unui baston sau cadru;
revenirea la activitățile zilnice.

Planul pornește de la evaluarea funcțională în recuperarea medicală, nu doar de la intensitatea durerii.

Traseul orientativ către specialist

Situație predominantă	Traseu probabil
Articulații umflate, redoare prelungită, afectare simetrică	Reumatologie
Cădere, traumatism, deformare, suspiciune de fractură	Ortopedie sau urgență
Durere cronică, mobilitate redusă, nevoie de exercițiu adaptat	Recuperare medicală
Durere asociată cu fragilitate, căderi, polimedicație și pierderea autonomiei	Geriatrie, în colaborare cu specialitatea care tratează cauza
Cauză neclară sau mai multe simptome asociate	Medic de familie pentru evaluare inițială și orientare

Acest tabel nu înlocuiește evaluarea medicală.

Durerea de genunchi la vârstnici

Durerea de genunchi poate apărea în:

gonartroză;
artrită inflamatorie;
gută;
leziuni de menisc;
traumatisme;
slăbiciune musculară;
probleme de mers.

Durerea lent progresivă, accentuată de mers și urcatul scărilor, poate sugera artroză.

Un genunchi devenit brusc foarte dureros, roșu, cald și umflat necesită evaluarea unei artrite acute. Dacă există și febră sau stare generală alterată, trebuie exclusă rapid o infecție articulară.

Durerea de șold

Durerea percepută „în șold” nu provine obligatoriu din articulația șoldului.

Poate avea legătură cu:

artroza;
bursita;
tendoanele;
musculatura;
coloana lombară;
o problemă inflamatorie;
o fractură.

După o cădere

Trebuie exclusă o fractură dacă persoana:

nu se poate ridica;
nu poate pune greutate pe picior;
nu poate merge;
are durere importantă;
prezintă o poziție neobișnuită a membrului.

Fără traumatism

Durerea progresivă la mers, limitarea rotației șoldului și dificultatea de a încălța pantofii pot apărea în artroză, dar diagnosticul necesită evaluare.

Durerile de mâini și degete

Artroza mâinilor este frecventă, însă nu orice deformare sau durere este artroză.

Evaluarea reumatologică este importantă dacă apar:

umflarea articulațiilor;
redoare prelungită dimineața;
afectarea ambelor mâini;
dificultatea de a strânge pumnul;
durerea persistentă a articulațiilor mici;
episoade inflamatorii repetate.

Ce este polimialgia reumatică?

Polimialgia reumatică este o boală inflamatorie întâlnită după vârsta de 50 de ani.

Poate produce:

dureri bilaterale ale umerilor;
rigiditate importantă dimineața;
durere în zona șoldurilor și coapselor;
dificultatea de a se ridica din pat;
dificultatea de a se îmbrăca;
oboseală;
stare generală modificată.

Nu trebuie confundată automat cu artroza sau cu „reumatismul vârstei”.

Când poate fi vorba despre gută?

Guta poate produce episoade acute în care articulația devine:

foarte dureroasă;
roșie;
caldă;
umflată;
sensibilă chiar și la atingere ușoară.

Poate afecta degetul mare al piciorului, dar și glezna, genunchiul, mâna sau cotul.

La persoanele vârstnice, tabloul poate fi influențat de boala renală și de tratamentele administrate. Diagnosticul nu trebuie stabilit numai după valoarea acidului uric.

Articulație roșie și fierbinte: când este urgent?

O articulație acut dureroasă și inflamată trebuie evaluată rapid, mai ales dacă apar:

febră;
frisoane;
stare generală alterată;
durere foarte intensă;
imposibilitatea mobilizării;
o proteză articulară;
imunitate redusă.

Nu presupune automat că este gută și nu trata episodul cu medicamente rămase de la o problemă anterioară. Trebuie exclusă o infecție articulară.

Osteoporoza provoacă dureri articulare?

Osteoporoza în sine este de obicei silențioasă până la apariția unei fracturi.

Suspiciunea unei fracturi vertebrale sau de fragilitate crește dacă apar:

durere bruscă de spate;
durere după un traumatism minor;
pierdere în înălțime;
postură progresiv aplecată;
fractură după o cădere de la același nivel.

Pentru evaluarea riscului, citește despre osteoporoză, fracturi și investigația DEXA.

Durerile articulare pot crește riscul de cădere?

Da. Durerea poate duce la reducerea mersului, pierderea forței și modificarea echilibrului.

Se poate forma un cerc:

durere → mai puțină mișcare → pierdere de forță → instabilitate → cădere → mobilitate și mai redusă

La o persoană cu durere și căderi trebuie evaluate mersul, echilibrul, forța, medicamentele, vederea, tensiunea la ridicare și capacitatea funcțională.

Ce analize pot fi necesare?

Nu orice durere articulară necesită un set larg de analize.

În funcție de simptome și examenul clinic, medicul poate recomanda:

hemoleucogramă;
VSH și CRP;
factor reumatoid;
anticorpi anti-CCP;
acid uric;
alte teste orientate de diagnosticul suspectat.

Rezultatele trebuie interpretate în context. O analiză pozitivă sau negativă nu stabilește singură diagnosticul.

Este necesară radiografia sau examinarea RMN?

Depinde de situație.

În artroza cu manifestări tipice, diagnosticul poate fi clinic, fără imagistică de rutină.

După traumatism pot fi necesare radiografia sau alte investigații pentru excluderea unei fracturi.

În bolile inflamatorii, ecografia, radiografia sau RMN-ul pot avea rol în anumite situații. Nu orice durere de genunchi, șold sau umăr necesită RMN.

Mișcarea este bună sau rea pentru articulații?

În artroză, exercițiul terapeutic adaptat este o componentă centrală a tratamentului.

Poate include:

întărire musculară;
exerciții pentru mobilitate;
activitate aerobică adaptată;
exerciții pentru echilibru;
reeducarea mersului.

La început poate apărea o creștere temporară a disconfortului. Exercițiul regulat și adaptat poate îmbunătăți funcționarea.

Aceasta nu înseamnă că persoana trebuie să facă efort intens indiferent de durere. Programul trebuie adaptat diagnosticului, capacității și riscului de cădere.

Ce trebuie evitat?

Evită:

automedicația prelungită;
folosirea repetată a antiinflamatoarelor fără evaluare;
tratamente rămase de la alt episod;
imobilizarea completă fără indicație;
exercițiile intense începute fără evaluare;
presupunerea că orice durere este artroză;
presupunerea că orice durere este „reumatism”;
modificarea tratamentelor cronice fără recomandare.

La persoanele vârstnice, alegerea calmantelor și antiinflamatoarelor trebuie să țină cont de bolile digestive, renale și cardiovasculare, precum și de celelalte medicamente.

Ce trebuie să observe familia?

Pentru medic sunt utile informațiile concrete:

localizarea durerii;
debutul și durata;
legătura cu efortul;
prezența durerii în repaus;
umflarea și căldura locală;
durata redorii matinale;
traumatismele și căderile;
reducerea distanței de mers;
dificultatea de a se ridica;
pierderea unor activități zilnice;
tratamentele deja încercate.

Mai util decât „o dor articulațiile” este:

„În urmă cu șase luni mergea un kilometru, iar acum se oprește după 100 de metri din cauza genunchiului.”

Când trebuie evaluată rapid durerea articulară?

Nu amâna evaluarea dacă există:

imposibilitatea de a merge după o cădere;
deformare după traumatism;
durere importantă de șold după cădere;
articulație foarte dureroasă, roșie și fierbinte;
febră asociată unei articulații inflamate;
deteriorarea rapidă a stării generale;
durere severă apărută brusc;
deficit neurologic;
pierderea controlului vezicii sau intestinului asociată cu durere de spate.

Întrebări frecvente

Sunt normale durerile articulare după 70 sau 80 de ani?

Sunt frecvente, dar nu trebuie considerate automat normale. Pot avea cauze mecanice, inflamatorii, traumatice sau neurologice.

Când merg la reumatolog?

Când există umflarea articulațiilor, redoare matinală prelungită, afectarea mai multor articulații sau suspiciunea unei boli inflamatorii.

Când merg la ortoped?

După traumatism, cădere, deformare, suspiciune de fractură sau problemă structurală.

De ce ar fi util geriatrul?

Când durerea este asociată cu boli multiple, tratamente numeroase, slăbiciune, căderi și pierderea autonomiei.

Este necesar un RMN pentru orice durere?

Nu. Investigația se alege în funcție de examinare și diagnosticul suspectat.

De reținut

Durerea articulară la persoana vârstnică nu trebuie redusă la „uzura vârstei”.

Orientativ:

durere legată de activitate și redoare scurtă → poate sugera artroză;
articulații umflate și redoare prelungită → evaluare reumatologică;
traumatism sau cădere → evaluare ortopedică;
durere asociată cu slăbiciune, căderi și pierderea autonomiei → evaluarea geriatrică poate completa traseul;
limitarea mobilității → recuperarea medicală poate ajuta după stabilirea diagnosticului.

Obiectivul nu este doar reducerea durerii, ci păstrarea mersului, prevenirea căderilor și menținerea autonomiei.

Dureri articulare la vârstnici: la ce medic mergi?