Osteoporoză: simptome, factori de risc, DEXA și când mergi la medic

Osteoporoză: simptome, factori de risc, DEXA și când mergi la medic

Publicat la 7 iunie 2026
Actualizat la 7 iunie 2026

Osteoporoză: simptome, factori de risc, DEXA și când mergi la medic

Osteoporoza este o boală în care oasele devin mai fragile și se pot fractura mai ușor. Problema este că, de multe ori, osteoporoza nu doare și nu dă simptome clare până când apare o fractură.

De aceea, osteoporoza este uneori numită o boală „tăcută”. Pacientul poate afla că are densitate osoasă scăzută doar după o investigație DEXA sau după o fractură apărută la un traumatism minor.

Osteoporoza este importantă mai ales la femeile după menopauză, la vârstnici, la persoanele cu fracturi anterioare, la cei care folosesc anumite tratamente pe termen lung și la pacienții cu boli cronice care pot afecta osul.

La Clinica Prevencia, pacienții asigurați pot accesa consultații de reumatologie prin CAS, în baza unui bilet de trimitere valabil, atunci când există simptome, factori de risc sau nevoie de evaluare reumatologică.

Ce este osteoporoza

Osteoporoza este o afecțiune a scheletului în care osul își pierde din densitate și rezistență. Oasele devin mai fragile și se pot rupe mai ușor.

Fracturile osteoporotice apar frecvent la:

  • șold;
  • coloană vertebrală;
  • încheietura mâinii;
  • umăr;
  • coaste;
  • alte zone, în funcție de mecanismul căderii sau traumatismului.

O fractură apărută după o cădere de la același nivel sau după un traumatism minor trebuie să ridice întrebarea: există osteoporoză sau fragilitate osoasă?

Osteoporoza nu înseamnă doar „lipsă de calciu”

Mulți pacienți asociază osteoporoza doar cu lipsa de calciu. În realitate, boala este mai complexă.

Rezistența osului depinde de mai mulți factori:

  • densitatea minerală osoasă;
  • calitatea osului;
  • vârsta;
  • hormonii;
  • menopauza;
  • aportul de calciu și vitamina D;
  • activitatea fizică;
  • bolile cronice;
  • tratamentele administrate;
  • riscul de cădere;
  • istoricul familial.

Calciul și vitamina D sunt importante, dar nu explică singure toate cazurile de osteoporoză. De aceea, evaluarea trebuie făcută medical.

De ce osteoporoza este periculoasă

Osteoporoza este periculoasă mai ales prin riscul de fractură.

O fractură de șold, de coloană sau de încheietură poate afecta major mobilitatea și calitatea vieții. La vârstnici, fracturile pot duce la pierderea independenței, durere cronică, imobilizare și risc crescut de complicații.

Fracturile vertebrale pot apărea uneori fără un traumatism evident. Pacientul poate observa doar durere de spate, scădere în înălțime sau modificarea posturii.

De aceea, osteoporoza trebuie privită ca o problemă medicală serioasă, nu ca o modificare normală și inevitabilă a vârstei.

Cine are risc mai mare de osteoporoză

Riscul de osteoporoză crește în anumite situații.

Factorii de risc includ:

  • vârsta înaintată;
  • menopauza;
  • sexul feminin;
  • istoric familial de osteoporoză sau fracturi;
  • fractură anterioară după traumatism minor;
  • greutate corporală mică;
  • sedentarism;
  • fumat;
  • consum crescut de alcool;
  • deficit de vitamina D;
  • aport insuficient de calciu;
  • tratament îndelungat cu corticosteroizi;
  • boli endocrine;
  • boli digestive cu malabsorbție;
  • boli renale;
  • boli reumatologice inflamatorii;
  • imobilizare prelungită;
  • anumite tratamente oncologice sau hormonale.

Prezența unui factor de risc nu înseamnă automat osteoporoză. Dar justifică discuția cu medicul despre evaluarea densității osoase.

Osteoporoza la femei după menopauză

După menopauză, scăderea nivelului de estrogen poate accelera pierderea de masă osoasă. De aceea, femeile după menopauză au risc mai mare de osteoporoză.

Riscul este mai mare dacă există și:

  • menopauză precoce;
  • fracturi anterioare;
  • istoric familial de fractură de șold;
  • greutate mică;
  • fumat;
  • sedentarism;
  • tratamente cu corticosteroizi;
  • deficit de vitamina D;
  • boli endocrine sau digestive.

Femeile aflate după menopauză ar trebui să discute cu medicul despre riscul de osteoporoză, mai ales dacă au factori de risc sau au avut fracturi după traumatisme minore.

Osteoporoza la bărbați

Osteoporoza nu afectează doar femeile. Și bărbații pot avea osteoporoză, mai ales după vârsta de 70 de ani sau dacă au factori de risc.

La bărbați, osteoporoza poate fi asociată cu:

  • vârsta;
  • deficit de vitamina D;
  • consum crescut de alcool;
  • fumat;
  • boli cronice;
  • hipogonadism;
  • tratamente cu corticosteroizi;
  • boli digestive sau renale;
  • sedentarism;
  • fracturi anterioare.

Pentru că osteoporoza este percepută des ca o problemă „a femeilor”, bărbații pot ajunge mai târziu la diagnostic. O fractură după traumatism minor trebuie investigată și la bărbați.

Osteopenie și osteoporoză: care este diferența

Osteopenia înseamnă densitate osoasă mai mică decât normalul, dar nu suficient de scăzută pentru diagnosticul de osteoporoză.

Osteoporoza înseamnă densitate osoasă mai redusă și risc mai mare de fractură.

Diferența este stabilită de obicei prin osteodensitometrie DEXA, care măsoară densitatea minerală osoasă și oferă un scor numit T-score.

Orientativ:

Rezultat DEXAInterpretare generală
T-score peste -1Densitate osoasă considerată normală
T-score între -1 și -2,5Osteopenie
T-score sub -2,5Osteoporoză

Interpretarea trebuie făcută de medic. Diagnosticul nu se bazează doar pe o cifră, ci și pe vârstă, fracturi, factori de risc și context medical.

Ce este investigația DEXA

DEXA, numită și DXA sau osteodensitometrie, este investigația folosită pentru măsurarea densității minerale osoase.

Este o investigație nedureroasă, cu doză mică de radiații, folosită pentru evaluarea riscului de osteoporoză și fractură.

De obicei, se evaluează:

  • coloana lombară;
  • șoldul;
  • uneori antebrațul, în funcție de caz.

Rezultatul trebuie interpretat de medic, mai ales dacă există diferențe între zonele măsurate sau dacă pacientul are artroză, fracturi vechi ori modificări ale coloanei care pot influența interpretarea.

Când este recomandată evaluarea DEXA

Medicul poate recomanda DEXA în mai multe situații.

Investigația poate fi indicată dacă există:

  • vârstă înaintată;
  • menopauză și factori de risc;
  • fractură după traumatism minor;
  • scădere în înălțime;
  • durere de spate cu suspiciune de fractură vertebrală;
  • tratament cu corticosteroizi pe termen lung;
  • boli endocrine;
  • boli digestive cu malabsorbție;
  • boală renală cronică;
  • boli reumatologice inflamatorii;
  • istoric familial de fractură de șold;
  • greutate corporală mică;
  • fumat sau consum crescut de alcool.

Nu orice pacient are nevoie de DEXA imediat. Decizia depinde de riscul individual.

Simptome care pot sugera osteoporoză

Osteoporoza nu dă întotdeauna simptome.

Totuși, pot exista semne indirecte, mai ales când apar fracturi vertebrale sau fragilitate osoasă.

Semnele care trebuie discutate cu medicul includ:

  • fractură după o cădere minoră;
  • durere de spate apărută brusc;
  • scădere în înălțime;
  • postură aplecată;
  • cocoașă progresivă;
  • durere persistentă de coloană;
  • dificultate la mobilizare după durere de spate;
  • fracturi repetate.

Dacă apar astfel de semne, evaluarea nu trebuie amânată.

Durerea de spate și osteoporoza

Osteoporoza simplă nu doare de obicei. Durerea apare mai ales atunci când există o fractură, în special la nivelul vertebrelor.

O fractură vertebrală poate produce:

  • durere de spate bruscă;
  • durere după mișcare banală sau ridicarea unui obiect;
  • durere care se accentuează la stat în picioare;
  • dificultate la mers sau mobilizare;
  • scădere în înălțime;
  • modificarea posturii.

Durerea de spate are multe cauze. Poate fi mecanică, inflamatorie, neurologică, ortopedică sau legată de fragilitate osoasă. De aceea, evaluarea medicală este importantă.

Poți citi și articolul despre dureri de spate cu rigiditate și cauze reumatologice.

Fractură după traumatism minor

O fractură apărută după o cădere de la același nivel sau după un traumatism minor trebuie investigată.

Zonele importante sunt:

  • șoldul;
  • coloana vertebrală;
  • încheietura mâinii;
  • umărul;
  • coastele.

După o astfel de fractură, pacientul poate avea nevoie de evaluare la ortopedie, dar și de evaluarea cauzei fragilității osoase. În această etapă pot fi implicați reumatologul, endocrinologul, medicul de familie, geriatrul sau medicul de medicină internă.

O fractură nu este doar o problemă de os rupt. Poate fi primul semn al osteoporozei.

Osteoporoză sau artroză?

Osteoporoza și artroza sunt boli diferite, dar pot apărea la același pacient.

Osteoporoza afectează rezistența osului și crește riscul de fractură.

Artroza afectează articulațiile și produce durere mecanică, rigiditate scurtă, limitare de mișcare și modificări degenerative.

Un pacient poate avea dureri de genunchi prin artroză și, în același timp, osteoporoză fără simptome. De aceea, durerea articulară nu este suficientă pentru diagnosticul de osteoporoză.

Poți citi și articolul despre diferența dintre artroză și artrită.

Osteoporoză și boli reumatologice

Unele boli reumatologice pot crește riscul de osteoporoză.

Riscul poate fi mai mare în:

  • poliartrită reumatoidă;
  • spondiloartrite;
  • lupus;
  • vasculite;
  • boli inflamatorii cronice;
  • tratament îndelungat cu corticosteroizi;
  • imobilizare sau activitate fizică redusă.

Inflamația cronică și unele tratamente pot afecta osul. De aceea, pacienții cu boli reumatologice trebuie evaluați și pentru sănătatea osoasă, mai ales dacă au factori de risc suplimentari.

Poți citi și articolul despre poliartrita reumatoidă.

Osteoporoză și tratamentul cu corticosteroizi

Corticosteroizii administrați pe termen lung pot crește riscul de pierdere osoasă și fracturi. Acest lucru este important pentru pacienții cu boli inflamatorii, boli reumatologice, boli respiratorii, boli digestive sau alte afecțiuni cronice.

Dacă urmezi tratament cu corticosteroizi, discută cu medicul despre:

  • riscul de osteoporoză;
  • necesitatea unei evaluări DEXA;
  • aportul de calciu și vitamina D;
  • prevenirea căderilor;
  • monitorizarea densității osoase;
  • tratamentul de protecție osoasă, dacă este indicat.

Nu opri corticosteroizii fără recomandarea medicului. Oprirea bruscă poate fi periculoasă.

Ce analize pot fi utile

Evaluarea osteoporozei poate include analize de sânge și urină, mai ales pentru a identifica factori care contribuie la pierderea osoasă.

Medicul poate recomanda, în funcție de caz:

  • calciu;
  • fosfor;
  • vitamina D;
  • parathormon;
  • fosfatază alcalină;
  • creatinină și funcție renală;
  • TSH;
  • hemoleucogramă;
  • teste hepatice;
  • markeri inflamatori, în anumite contexte;
  • electroforeză proteică, în situații selectate;
  • alte analize, în funcție de istoricul pacientului.

Nu toate aceste analize sunt necesare pentru fiecare pacient. Medicul le alege în funcție de vârstă, risc, boli asociate și rezultat DEXA.

Vitamina D și calciul

Vitamina D și calciul sunt importante pentru sănătatea osoasă. Totuși, suplimentele nu trebuie luate haotic sau în doze mari fără recomandare medicală.

Medicul poate evalua:

  • aportul alimentar;
  • nivelul vitaminei D;
  • riscul de calculi renali;
  • funcția renală;
  • alte boli asociate;
  • tratamentele curente;
  • nevoia reală de suplimentare.

În unele cazuri, ajustarea alimentației și corectarea deficitului de vitamina D pot face parte din planul de prevenție sau tratament. Dar osteoporoza confirmată poate necesita și tratament specific, nu doar suplimente.

Tratamentul osteoporozei

Tratamentul osteoporozei se stabilește în funcție de riscul de fractură, rezultatul DEXA, istoricul de fracturi, vârsta, bolile asociate și toleranța la medicamente.

Medicul poate recomanda:

  • măsuri de stil de viață;
  • aport adecvat de calciu și vitamina D;
  • exerciții adaptate;
  • prevenirea căderilor;
  • tratamente antiresorbtive;
  • tratamente anabolice, în cazuri selectate;
  • monitorizare periodică.

Nu începe tratament pentru osteoporoză fără evaluare medicală. Unele medicamente necesită indicație clară, monitorizare și respectarea unor reguli de administrare.

Exercițiile și recuperarea medicală

Mișcarea este importantă pentru sănătatea osoasă și pentru prevenirea căderilor. Exercițiile trebuie adaptate vârstei, riscului de fractură, durerilor și bolilor asociate.

Pot fi utile:

  • exerciții cu sprijin pe greutatea corpului;
  • exerciții de forță adaptate;
  • antrenament pentru echilibru;
  • exerciții pentru postură;
  • recuperare după fracturi;
  • educație pentru prevenirea căderilor.

Recuperarea medicală poate fi importantă la pacienții cu durere, limitare funcțională, risc de cădere sau fracturi anterioare.

Nu toate exercițiile sunt potrivite pentru pacientul cu osteoporoză severă. Programul trebuie adaptat medical.

Prevenirea căderilor

La pacienții cu osteoporoză, prevenirea căderilor este esențială. O cădere minoră poate duce la fractură.

Măsuri utile:

  • corectarea problemelor de vedere;
  • încălțăminte stabilă;
  • îndepărtarea covoarelor alunecoase;
  • iluminat bun în casă;
  • bare de sprijin unde este nevoie este esențială. O cădere minoră poate duce la fractură.

Măsuri utile:

  • corectarea problemelor de vedere;
  • încălțăminte stabilă;
  • îndepărtarea covoarelor alunecoase;
  • evaluarea amețelilor;
  • verificarea tratamentelor care pot da somnolență;
  • exerciții pentru echilibru;
  • evaluarea mersului la vârstnici.

Pentru pacienții în vârstă, geriatria poate ajuta la evaluarea riscului global: căderi, fragilitate, medicație, mobilitate și autonomie.

La ce medic mergi pentru osteoporoză

Osteoporoza poate fi evaluată de mai multe specialități, în funcție de context.

Mergi la reumatologie dacă:

  • ai osteoporoză asociată cu boli reumatologice;
  • ai tratament cu corticosteroizi;
  • ai dureri musculo-scheletale și risc de fragilitate osoasă;
  • ai fracturi și suspiciune de boală inflamatorie asociată;
  • ai nevoie de diferențiere între dureri articulare, inflamatorii și osoase.

Mergi la endocrinologie dacă:

  • există suspiciune de cauză hormonală;
  • ai menopauză precoce;
  • există tulburări tiroidiene, paratiroidiene sau alte probleme endocrine;
  • este nevoie de evaluarea metabolismului osos.

Mergi la ortopedie dacă:

  • ai fractură;
  • ai durere după traumatism;
  • există deformare, instabilitate sau afectare mecanică;
  • este nevoie de evaluare chirurgicală sau imobilizare.

Mergi la geriatrie dacă:

  • ești vârstnic;
  • ai risc de cădere;
  • ai mai multe boli cronice;
  • ai fragilitate, pierdere de autonomie sau tratamente multiple.

Mergi la recuperare medicală dacă:

  • ai nevoie de refacerea mobilității;
  • ai durere după fractură;
  • ai risc de cădere;
  • ai nevoie de exerciții adaptate;
  • ai nevoie de program funcțional.

Dacă nu știi de unde să începi, medicul de familie te poate orienta către specialitatea potrivită.

Când trebuie să mergi la medic

Este recomandat să mergi la medic dacă ai:

  • fractură după o cădere minoră;
  • durere de spate bruscă la vârstă înaintată;
  • scădere în înălțime;
  • postură tot mai aplecată;
  • istoric familial de fractură de șold;
  • menopauză și factori de risc;
  • tratament îndelungat cu corticosteroizi;
  • boli reumatologice inflamatorii;
  • boli endocrine sau digestive;
  • rezultat DEXA cu osteopenie sau osteoporoză;
  • căderi repetate;
  • dureri persistente după fractură.

Cu cât riscul este identificat mai devreme, cu atât pot fi luate măsuri pentru prevenirea fracturilor.

Când trebuie evaluare rapidă

Cere evaluare medicală rapidă dacă apar:

  • durere severă de spate după efort minor sau cădere;
  • imposibilitatea de a merge după o cădere;
  • durere puternică la șold;
  • deformare sau scurtarea unui membru după traumatism;
  • durere intensă la nivelul încheieturii după cădere;
  • amorțeli, slăbiciune sau pierderea controlului urinar/intestinal asociate durerii de spate;
  • stare generală alterată.

Aceste situații pot indica fractură sau altă problemă care trebuie evaluată rapid.

Cum ajungi la consult prin CAS

Pentru consultații prin CAS, ai nevoie, de regulă, de bilet de trimitere valabil, card de sănătate și act de identitate.

Pașii sunt:

  1. Mergi la medicul de familie sau la medicul care îți urmărește cazul.
  2. Prezinți factorii de risc, fracturile anterioare, rezultatul DEXA sau simptomele.
  3. Medicul decide specialitatea potrivită: reumatologie, endocrinologie, ortopedie, geriatrie, recuperare medicală sau medicină internă.
  4. Primești bilet de trimitere, dacă este indicat.
  5. Te programezi la consultație.
  6. Vii cu documentele medicale existente.

Poți consulta și ghidul despre serviciile CAS disponibile la Prevencia.

Ce să aduci la consultație

Pentru o evaluare mai clară, este util să aduci:

  • biletul de trimitere, dacă vii prin CAS;
  • cardul de sănătate;
  • actul de identitate;
  • rezultat DEXA, dacă există;
  • radiografii sau RMN-uri;
  • scrisori medicale după fracturi;
  • analize recente;
  • lista tratamentelor pe care le iei;
  • informații despre menopauză, dacă este cazul;
  • istoricul de fracturi;
  • istoricul familial;
  • informații despre căderi;
  • tratamente cu corticosteroizi sau alte terapii relevante.

Dacă ai mai multe rezultate DEXA în timp, adu-le pe toate. Evoluția densității osoase este importantă.

Consult reumatologie CAS la Clinica Prevencia

La Clinica Prevencia poți face consult de reumatologie prin CAS dacă ai osteoporoză asociată cu boli reumatologice, tratament cu corticosteroizi, dureri musculo-scheletale, fracturi de fragilitate sau nevoie de evaluare a riscului osos în context reumatologic.

Te poți programa online la Dr. Oana Mădălina Mistreanu, medic specialist reumatologie.

În funcție de caz, medicul poate recomanda și evaluare la endocrinologie, ortopedie, geriatrie, recuperare medicală sau medicină de familie.

Concluzie

Osteoporoza poate evolua fără simptome până când apare o fractură. De aceea, factorii de risc, fracturile după traumatisme minore, scăderea în înălțime, durerile de spate suspecte și rezultatele DEXA trebuie discutate cu medicul.

DEXA este investigația principală pentru măsurarea densității osoase, dar rezultatul trebuie interpretat în contextul pacientului.

Osteoporoza nu este doar o problemă de calciu. Este o problemă de risc de fractură, mobilitate și prevenție. Evaluarea corectă poate implica reumatologie, endocrinologie, ortopedie, geriatrie, recuperare medicală și medicină de familie.

Surse medicale și ghiduri consultate

Acest articol are rol educațional și nu înlocuește consultația medicală. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc doar de medic, pe baza consultului, istoricului medical, analizelor și investigațiilor necesare.

Mai multe articole de la Dr. Oana Mădălina Mistreanu

Continuă lectura cu alte materiale publicate de același autor, păstrând același context medical și aceeași expertiză.

Vezi toate articolele autorului
Fibromialgie: dureri difuze, oboseală și diferența față de bolile inflamatorii

8 iunie 2026

Fibromialgie: dureri difuze, oboseală și diferența față de bolile inflamatorii

Fibromialgia este o afecțiune asociată cu dureri difuze, oboseală, somn neodihnitor și sensibilitate crescută la durere. Articolul explică diferența față de bolile inflamatorii reumatologice, ce analize pot fi utile pentru excluderea altor cauze, când este indicat consultul la reumatolog și ce rol au recuperarea medicală, mișcarea, somnul și abordarea multidisciplinară.

Sclerodermie: piele îngroșată, Raynaud și când mergi la reumatolog

8 iunie 2026

Sclerodermie: piele îngroșată, Raynaud și când mergi la reumatolog

Sclerodermia, numită și scleroză sistemică atunci când afectează organismul în ansamblu, este o boală autoimună care poate produce fenomen Raynaud, piele îngroșată, degete umflate, reflux, dificultăți la înghițire și uneori afectare pulmonară, cardiacă, renală sau digestivă. Articolul explică simptomele importante, diferența dintre sclerodermia localizată și cea sistemică, ce analize pot fi utile și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.

Acid uric crescut fără simptome: înseamnă gută?

8 iunie 2026

Acid uric crescut fără simptome: înseamnă gută?

Acidul uric crescut, numit hiperuricemie, nu înseamnă automat gută. Articolul explică diferența dintre acid uric crescut fără simptome și guta propriu-zisă, ce valori trebuie interpretate cu atenție, ce factori pot crește acidul uric, când este importantă evaluarea medicală și când pacientul trebuie orientat către reumatologie, medicină internă, nefrologie sau medicul de familie.