Artroză sau artrită: diferențe, simptome și când mergi la reumatolog

Artroză sau artrită: diferențe, simptome și când mergi la reumatolog

Durerea articulară este un simptom frecvent. Poate apărea la genunchi, mâini, șolduri, umeri, glezne sau coloană. Mulți pacienți folosesc aceleași cuvinte pentru probleme diferite: „mă dor articulațiile”, „am reumatism”, „cred că am artroză” sau „poate fi artrită”.

Artroza și artrita pot semăna la început, pentru că ambele pot produce durere, rigiditate și limitarea mișcării. Dar nu sunt același lucru.

Pe scurt:

• artroza este, de obicei, o problemă degenerativă a articulației;
• artrita înseamnă inflamație articulară și poate avea cauze diferite;
• unele forme de artrită sunt boli inflamatorii sau autoimune și trebuie evaluate de reumatolog.

Dacă ai dureri articulare persistente, articulații umflate sau redoare dimineața, poate fi util un consult de reumatologie prin CAS.

Ce este artroza

Artroza este o afecțiune degenerativă a articulațiilor. Este cunoscută și ca osteoartrită. Apare atunci când structurile articulației se modifică în timp, iar mișcarea poate deveni dureroasă sau mai dificilă.

Artroza afectează frecvent:

• genunchii;
• șoldurile;
• mâinile;
• coloana vertebrală;
• articulațiile solicitate intens sau afectate anterior de traumatisme.

Artroza nu apare doar la persoane în vârstă, dar este mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă. Poate fi favorizată de suprapondere, traumatisme, suprasolicitare, predispoziție familială sau anumite activități repetitive.

Simptome frecvente în artroză

Artroza produce de obicei simptome locale, la una sau câteva articulații.

Cele mai frecvente simptome sunt:

• durere articulară care se accentuează la efort;
• rigiditate după repaus;
• mobilitate redusă;
• senzație de trosnituri sau frecare în articulație;
• sensibilitate la nivelul articulației;
• deformare articulară în forme mai avansate;
• dificultate la urcat scări, mers sau folosirea mâinilor.

În artroză, durerea este adesea mai intensă după folosirea articulației. De exemplu, genunchiul poate durea mai tare după mers mult, urcat scări sau stat prelungit în picioare.

Rigiditatea poate apărea dimineața sau după stat pe scaun, dar de multe ori se ameliorează relativ repede după ce pacientul începe să se miște.

Ce este artrita

Artrita înseamnă inflamația unei articulații. Nu este un singur diagnostic. Este un termen larg, care poate include mai multe boli sau situații medicale.

Artrita poate apărea în:

• poliartrită reumatoidă;
• artrită psoriazică;
• spondiloartrite;
• gută;
• lupus sau alte boli autoimune;
• infecții articulare;
• episoade inflamatorii acute;
• alte boli sistemice.

Unele forme de artrită sunt temporare. Altele sunt cronice și necesită monitorizare pe termen lung.

Când artrita are mecanism inflamator sau autoimun, evaluarea reumatologică este importantă. Reumatologul poate diferenția o durere articulară simplă de o boală inflamatorie care necesită tratament specific.

Simptome care pot sugera artrită inflamatorie

Artrita inflamatorie are uneori semne diferite față de artroză.

Poate fi vorba despre o problemă inflamatorie dacă apar:

• articulații umflate;
• articulații calde sau sensibile;
• redoare matinală prelungită;
• dureri la mai multe articulații;
• afectare simetrică, de exemplu la ambele mâini;
• durere care se ameliorează la mișcare;
• durere care se agravează în repaus;
• oboseală persistentă;
• stare generală de rău;
• episoade repetate de inflamație articulară.

Poți citi și pagina despre redoare matinală sau pagina despre umflarea articulațiilor.

Diferența dintre artroză și artrită, explicată simplu

Diferența principală este mecanismul.

În artroză, problema este de obicei legată de uzura și modificarea articulației în timp. Durerea se accentuează frecvent la efort și poate afecta articulațiile solicitate mecanic.

În artrita inflamatorie, problema este inflamația. Sistemul imun sau un alt mecanism inflamator poate afecta articulațiile. Durerea poate fi mai intensă dimineața, poate fi însoțită de umflare și poate afecta mai multe articulații.

Orientativ:

Această diferențiere este orientativă. Diagnosticul nu se stabilește doar după simptome. Este nevoie de consult medical, examen clinic și, uneori, analize sau investigații imagistice.

Artroză la genunchi sau artrită la genunchi?

Genunchiul este una dintre cele mai frecvent afectate articulații.

Durerea de genunchi poate fi legată de artroză dacă:

• apare mai ales la mers, urcat scări sau stat în picioare;
• se agravează după efort;
• este însoțită de rigiditate scurtă după repaus;
• există senzație de frecare sau trosnituri;
• apare la o persoană cu suprasolicitare, suprapondere sau traumatisme vechi.

Durerea de genunchi poate necesita evaluare reumatologică dacă:

• genunchiul este umflat;
• este cald sau roșu;
• durerea apare fără traumatism clar;
• apar episoade repetate de inflamație;
• sunt afectate și alte articulații;
• există redoare matinală importantă;
• apar oboseală, febră sau alte simptome generale.

Dacă durerea a apărut după o căzătură, entorsă sau traumatism, poate fi mai potrivită o evaluare la ortopedie. Dacă durerea este persistentă, cu umflare sau redoare, poate fi necesar consultul la reumatologie.

Artroză la mâini sau artrită la mâini?

Durerea la nivelul mâinilor este foarte importantă în reumatologie.

Artroza mâinilor poate da:

• durere la degete;
• rigiditate după repaus;
• noduli sau deformări articulare;
• dificultate la prinderea obiectelor;
• durere mai accentuată după folosirea mâinilor.

Artrita inflamatorie poate da:

• umflarea articulațiilor mici ale mâinilor;
• durere la ambele mâini;
• rigiditate matinală prelungită;
• dificultate la strângerea pumnului dimineața;
• sensibilitate la nivelul încheieturilor;
• simptome care persistă săptămâni sau luni.

Afectarea simetrică a mâinilor, mai ales dacă este însoțită de redoare matinală și umflare, trebuie evaluată medical. Poate fi nevoie de analize precum VSH, CRP, factor reumatoid sau anti-CCP, în funcție de decizia medicului.

Artroză la șold sau artrită la șold?

Durerea de șold poate avea multe cauze. Poate veni din articulația șoldului, din coloană, din mușchi, tendoane sau din zona bazinului.

Artroza de șold poate produce:

• durere la mers;
• durere în zona inghinală, fesieră sau laterală;
• dificultate la încălțat;
• mobilitate redusă;
• durere la urcat scări;
• limitarea mersului pe distanțe mai lungi.

O cauză inflamatorie trebuie luată în calcul dacă durerea este însoțită de rigiditate importantă, dureri de spate cu caracter inflamator, afectarea altor articulații sau simptome generale.

În unele cazuri, pacientul poate avea nevoie de evaluare combinată: reumatologie, ortopedie, recuperare medicală sau medicină internă.

Când este mai probabil să fie artroză

Artroza este mai probabilă atunci când:

• durerea apare la o articulație solicitată mecanic;
• durerea se agravează la efort;
• rigiditatea este scurtă;
• simptomele evoluează lent;
• există vârstă mai înaintată;
• există traumatisme articulare vechi;
• există suprapondere sau solicitare repetitivă;
• apar trosnituri sau limitarea progresivă a mișcării.

Chiar și așa, artroza trebuie diagnosticată medical. Uneori, durerea poate avea cauze suprapuse: artroză, inflamație, leziuni ortopedice, probleme de coloană sau deficit funcțional.

Când este mai probabil să fie artrită inflamatorie

O artrită inflamatorie trebuie suspectată mai ales când apar:

• dureri la mai multe articulații;
• umflarea articulațiilor;
• redoare matinală prelungită;
• durere în repaus;
• durere care se ameliorează la mișcare;
• afectarea mâinilor și încheieturilor;
• simptome simetrice;
• oboseală persistentă;
• episoade repetate;
• erupții cutanate, uscăciune oculară/orală sau alte simptome sistemice.

În aceste situații, este recomandat un consult reumatologic. Unele boli inflamatorii trebuie depistate și tratate cât mai devreme pentru a reduce riscul de afectare articulară pe termen lung.

Ce analize pot ajuta la diferențiere

Medicul poate recomanda analize în funcție de simptome, examen clinic și istoricul pacientului.

Printre analizele folosite frecvent în evaluarea durerilor articulare se pot număra:

• hemoleucogramă;
• VSH;
• CRP;
• factor reumatoid;
• anti-CCP;
• ANA;
• acid uric;
• teste hepatice și renale;
• vitamina D, calciu sau alte analize, în funcție de context.

Analizele nu trebuie interpretate izolat. De exemplu, o valoare modificată nu înseamnă automat o boală reumatologică, iar o analiză normală nu exclude întotdeauna complet o problemă inflamatorie. Interpretarea trebuie făcută de medic.

Ce investigații imagistice pot fi utile

În unele cazuri, medicul poate recomanda investigații imagistice.

Acestea pot include:

• radiografie;
• ecografie articulară;
• RMN;
• CT, în situații selectate;
• osteodensitometrie, când există suspiciune de osteoporoză.

Radiografia poate fi utilă în artroză, mai ales pentru evaluarea modificărilor articulare. Ecografia sau RMN-ul pot fi utile în unele situații pentru evaluarea inflamației, lichidului articular, tendoanelor sau altor structuri.

Alegerea investigației se face de medic. Nu toate durerile articulare au nevoie de RMN.

La ce medic mergi: reumatolog, ortoped sau recuperare?

Alegerea medicului depinde de tipul durerii și de context.

Mergi la reumatolog dacă ai:

• articulații umflate;
• redoare matinală;
• dureri articulare persistente fără traumatism clar;
• dureri la mai multe articulații;
• suspiciune de boală inflamatorie;
• analize inflamatorii modificate;
• simptome generale asociate cu dureri articulare.

Mergi la ortoped dacă ai:

• durere după căzătură, lovitură sau entorsă;
• suspiciune de leziune de menisc, ligament sau tendon;
• deformare după traumatism;
• durere mecanică apărută după suprasolicitare;
• limitare importantă după accidentare.

Mergi la recuperare medicală dacă ai nevoie de:

• plan de kinetoterapie;
• refacerea mobilității;
• controlul durerii cronice;
• recuperare după traumatisme;
• reeducarea mersului sau a posturii;
• tratament funcțional după diagnostic.

În multe cazuri, medicul de familie te poate orienta către specialitatea potrivită și poate elibera bilet de trimitere, dacă este cazul.

Cum ajungi la reumatolog prin CAS

Pentru consultația de reumatologie prin CAS, ai nevoie, de regulă, de bilet de trimitere valabil, card de sănătate și act de identitate.

Pașii sunt:

1. Te adresezi medicului de familie sau medicului care îți urmărește cazul.
2. Medicul stabilește dacă ai nevoie de trimitere către reumatologie.
3. Te programezi la consultație.
4. Vii cu biletul de trimitere, cardul de sănătate și actul de identitate.
5. Aduci analizele, radiografiile sau scrisorile medicale anterioare, dacă există.

La Clinica Prevencia, pacienții asigurați pot accesa consultații de reumatologie prin CAS, cu programare.

Poți consulta și pagina generală despre serviciile CAS disponibile la Prevencia.

Când nu trebuie să amâni consultul

Programează-te la medic dacă ai:

• articulație umflată și dureroasă;
• articulație caldă sau roșie;
• durere articulară care persistă;
• rigiditate dimineața;
• dureri la mai multe articulații;
• dificultate la folosirea mâinilor;
• dureri care te trezesc noaptea;
• oboseală, febră sau scădere în greutate;
• durere apărută brusc și intens;
• simptome care se repetă sau se agravează.

Dacă o articulație este foarte dureroasă, roșie, fierbinte, iar simptomele apar brusc sau sunt însoțite de febră, este importantă evaluarea medicală rapidă. În unele situații, poate fi nevoie de prezentare de urgență.

Consult reumatologie CAS la Clinica Prevencia

La Clinica Prevencia poți face consult de reumatologie prin CAS pentru dureri articulare persistente, articulații umflate, redoare matinală sau suspiciune de boală inflamatorie.

Consultația poate ajuta la diferențierea dintre artroză, artrită inflamatorie și alte cauze ale durerii articulare.

Te poți programa online la Dr. Oana Mădălina Mistreanu, medic specialist reumatologie, sau poți consulta traseul complet pentru servicii medicale prin CAS.

Concluzie

Artroza și artrita pot semăna, dar nu sunt același lucru.

Artroza este mai frecvent legată de modificări degenerative și durere accentuată la efort. Artrita inflamatorie este sugerată mai ales de articulații umflate, redoare matinală prelungită, dureri la mai multe articulații și simptome generale.

Nu încerca să stabilești singur diagnosticul. Dacă durerea persistă, se repetă sau este însoțită de umflare și rigiditate, un consult reumatologic poate clarifica problema și poate stabili pașii corecți.

Surse medicale și ghiduri consultate

• NHS – Osteoarthritis: symptoms
• NHS – Rheumatoid arthritis: symptoms
• American College of Rheumatology – Osteoarthritis
• American College of Rheumatology – Rheumatoid Arthritis
• Clinica Prevencia – Reumatologie CAS

Acest articol are rol educațional și nu înlocuiește consultația medicală. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc doar de medic, pe baza evaluării clinice, a istoricului medical și a investigațiilor necesare.