Gută: durere bruscă, articulație roșie și când mergi la reumatolog

Guta este o formă de artrită inflamatorie care poate provoca episoade bruște de durere intensă, umflare, roșeață și căldură la nivelul unei articulații.

Cel mai cunoscut loc în care apare guta este degetul mare de la picior. Totuși, guta poate afecta și glezna, genunchiul, laba piciorului, mâna, încheietura sau alte articulații.

Un atac de gută poate începe brusc, uneori noaptea sau dimineața devreme. Articulația devine dureroasă, caldă, umflată și foarte sensibilă. Uneori, pacientul nu suportă nici atingerea cearșafului pe zona afectată.

La Clinica Prevencia, pacienții asigurați pot accesa consultații de reumatologie prin CAS, în baza unui bilet de trimitere valabil.

Ce este guta

Guta apare atunci când în organism se acumulează prea mult acid uric, iar acesta poate forma cristale de urat în articulații sau în jurul lor.

Cristalele pot declanșa inflamație. Așa apare atacul de gută: durere bruscă, umflare, căldură și roșeață la nivelul articulației.

Guta nu este doar „acid uric crescut”. Poți avea acid uric crescut fără să ai atacuri de gută. Poți avea și simptome sugestive de gută care trebuie confirmate medical.

Diagnosticul se stabilește de medic, pe baza simptomelor, examenului clinic, analizelor și, uneori, a examinării lichidului articular sau a investigațiilor imagistice.

Cum se manifestă un atac de gută

Un atac de gută apare de obicei brusc.

Simptomele frecvente sunt:

durere intensă într-o articulație;
articulație umflată;
roșeață locală;
căldură la nivelul articulației;
sensibilitate extremă la atingere;
dificultate la mers sau folosirea articulației;
debut rapid, uneori în câteva ore;
durere mai puternică noaptea sau dimineața.

Atacul poate afecta o singură articulație sau, mai rar, mai multe articulații. După câteva zile, durerea se poate reduce, dar episoadele pot reveni dacă boala nu este evaluată și controlată.

Unde apare cel mai frecvent guta

Guta afectează frecvent articulațiile membrelor inferioare.

Poate apărea la:

degetul mare de la picior;
laba piciorului;
gleznă;
genunchi;
degete;
încheietura mâinii;
cot;
alte articulații.

Atacul clasic este la degetul mare de la picior, dar lipsa acestei localizări nu exclude guta. Un genunchi umflat sau o gleznă dureroasă pot necesita evaluare medicală, mai ales dacă episoadele se repetă.

Durere la degetul mare de la picior

Durerea bruscă la degetul mare de la picior este una dintre prezentările tipice ale gutei.

Pacientul poate observa:

durere intensă;
roșeață;
umflare;
căldură locală;
sensibilitate la atingere;
dificultate la încălțat;
dificultate la mers;
debut brusc, fără lovitură clară.

Totuși, durerea la degetul mare nu înseamnă automat gută. Poate fi și traumatism, infecție, artroză, inflamație locală sau altă problemă. Evaluarea medicală este importantă.

Gută la genunchi

Guta poate afecta și genunchiul. În acest caz, poate fi confundată cu o problemă ortopedică, artroză activată, leziune de menisc sau altă cauză de umflare articulară.

Guta la genunchi poate produce:

genunchi umflat;
durere bruscă;
căldură locală;
roșeață;
dificultate la mers;
limitarea îndoirii genunchiului;
episoade repetate.

Poți citi și articolul despre durerea de genunchi și diferența dintre ortopedie și reumatologie.

Dacă genunchiul este foarte dureros, roșu, cald și apare febră sau stare generală proastă, trebuie exclusă și o infecție articulară. În astfel de situații, evaluarea medicală rapidă este importantă.

Gută la gleznă sau laba piciorului

Guta poate afecta glezna sau alte articulații ale piciorului. Durerea poate fi suficient de intensă încât pacientul să nu poată călca normal.

Poate fi vorba despre gută dacă:

durerea începe brusc;
articulația se umflă;
zona este caldă și roșie;
durerea este foarte intensă;
episoadele revin;
există acid uric crescut sau istoric de gută;
există factori de risc, cum ar fi boli renale, hipertensiune sau anumite tratamente.

Totuși, durerea de gleznă poate avea și cauze ortopedice: entorsă, suprasolicitare, tendinită sau traumatism. Contextul contează.

Acid uric crescut: înseamnă automat gută?

Nu. Acidul uric crescut nu înseamnă automat gută.

Unele persoane au acid uric crescut fără să aibă niciodată atacuri de gută. Această situație se numește hiperuricemie asimptomatică.

Pe de altă parte, în timpul unui atac acut, acidul uric poate să nu fie întotdeauna foarte crescut în analiza din acel moment. De aceea, medicul nu stabilește diagnosticul doar pe baza unei singure valori.

Interpretarea acidului uric trebuie făcută împreună cu:

simptomele;
examenul clinic;
istoricul episoadelor;
localizarea durerii;
alte analize;
eventuale investigații;
bolile asociate;
tratamentele pe care le ia pacientul.

De ce crește acidul uric

Acidul uric apare în urma procesării purinelor, substanțe care se găsesc în mod natural în organism și în anumite alimente. Organismul elimină acidul uric mai ales prin rinichi.

Acidul uric poate crește dacă:

organismul produce prea mult;
rinichii elimină prea puțin;
există boli renale;
există anumite tratamente;
există consum crescut de alcool;
există dietă bogată în anumite alimente;
există suprapondere;
există boli metabolice asociate.

Nu toate cazurile sunt legate doar de alimentație. Guta este o problemă medicală, nu doar o problemă de dietă.

Factori de risc pentru gută

Riscul de gută poate fi mai mare la persoanele care au:

acid uric crescut;
istoric familial de gută;
boală renală cronică;
hipertensiune arterială;
suprapondere sau obezitate;
diabet sau sindrom metabolic;
consum crescut de alcool;
consum frecvent de băuturi îndulcite;
anumite tratamente, inclusiv unele diuretice;
alimentație bogată în anumite produse cu conținut mare de purine.

Prezența unui factor de risc nu înseamnă automat că vei face gută. Dar dacă apar atacuri articulare, acești factori sunt importanți pentru medic.

Gută sau infecție articulară?

O articulație roșie, caldă, umflată și foarte dureroasă poate apărea în gută, dar și în infecția articulară. Aceasta din urmă este o urgență medicală.

Este importantă evaluarea rapidă dacă apar:

febră;
stare generală proastă;
frisoane;
durere foarte intensă;
imposibilitatea de a mișca articulația;
articulație foarte caldă și roșie;
simptome apărute după o rană, intervenție sau puncție;
imunitate scăzută;
proteză articulară.

Nu încerca să diferențiezi singur guta de o infecție articulară. Dacă simptomele sunt severe sau există febră, cere evaluare medicală rapidă.

Gută sau artroză?

Guta și artroza pot afecta articulațiile, dar au mecanisme diferite.

Artroza produce de obicei durere mecanică, mai ales la efort, cu rigiditate scurtă după repaus. Evoluează gradual și este frecventă la genunchi, șolduri, mâini sau coloană.

Guta produce atacuri inflamatorii bruște, cu durere intensă, roșeață, căldură și umflare.

Poți citi și articolul despre diferența dintre artroză și artrită.

Uneori, pacientul poate avea și artroză, și gută. De aceea, evaluarea medicală este importantă.

Gută sau poliartrită reumatoidă?

Poliartrita reumatoidă produce de obicei inflamație persistentă la mai multe articulații, frecvent mâini, picioare și încheieturi. Simptomele pot include redoare matinală, afectare simetrică și articulații umflate.

Guta apare mai des în atacuri bruște, uneori la o singură articulație, cu durere intensă și inflamație locală evidentă.

Totuși, guta cronică poate ajunge să afecteze mai multe articulații și poate semăna cu alte forme de artrită. Diagnosticul diferențial se face de reumatolog.

Gută sau traumatism?

Durerea bruscă la o articulație poate apărea și după traumatism.

Este mai probabilă o cauză traumatică dacă:

durerea apare după căzătură;
a existat o lovitură;
articulația s-a răsucit;
durerea a apărut în timpul sportului;
există instabilitate;
există suspiciune de entorsă sau ruptură de ligament;
apare imposibilitatea de sprijin după accidentare.

În aceste cazuri, evaluarea la ortopedie poate fi potrivită.

Este mai probabilă guta dacă durerea apare brusc, fără traumă clară, cu roșeață, căldură și umflare, mai ales dacă episoadele se repetă sau există acid uric crescut.

Ce analize pot fi utile

Medicul poate recomanda analize pentru a evalua inflamația, funcția renală și nivelul acidului uric.

Pot fi utile:

acid uric seric;
VSH;
CRP;
hemoleucogramă;
creatinină;
uree;
teste hepatice;
glicemie;
profil lipidic;
sumar de urină;
alte analize, în funcție de context.

Poți citi și articolul despre VSH și CRP crescute.

Analizele nu trebuie interpretate izolat. Acidul uric crescut susține suspiciunea, dar nu confirmă singur diagnosticul. Medicul va corela rezultatele cu simptomele și examenul clinic.

Lichidul articular și diagnosticul de gută

În unele cazuri, medicul poate recomanda puncție articulară, adică recoltarea unei cantități mici de lichid din articulație.

Analiza lichidului articular poate ajuta la:

identificarea cristalelor de urat;
diferențierea gutei de alte artrite cu cristale;
excluderea infecției articulare;
evaluarea inflamației locale.

Nu toți pacienții au nevoie de puncție articulară. Decizia depinde de severitate, localizare, suspiciunea de infecție și claritatea diagnosticului.

Ce investigații imagistice pot fi recomandate

În anumite situații, medicul poate recomanda investigații imagistice.

Acestea pot include:

ecografie articulară;
radiografie;
CT specializat, în anumite cazuri;
alte investigații, dacă există suspiciuni asociate.

Ecografia poate fi utilă în unele cazuri pentru evaluarea inflamației sau depunerilor de cristale. Radiografia poate ajuta mai ales în forme cronice sau pentru diferențierea de alte boli articulare.

Alegerea investigațiilor se face de medic.

Ce sunt tofi gutoși

În forme cronice sau netratate, cristalele de urat se pot depune și pot forma noduli numiți tofi gutoși.

Aceștia pot apărea:

la degete;
în jurul articulațiilor;
la coate;
la urechi;
în tendoane;
în alte zone.

Tofii pot indica o boală de durată sau control insuficient al acidului uric. Dacă observi noduli duri lângă articulații și ai istoric de gută sau acid uric crescut, este recomandat consultul medical.

Tratamentul atacului de gută

Tratamentul unui atac de gută se stabilește de medic. Poate include medicamente antiinflamatoare, colchicină sau corticosteroizi, în funcție de pacient și contraindicații.

Nu toate medicamentele sunt potrivite pentru toți pacienții. Contează:

vârsta;
bolile renale;
bolile digestive;
bolile cardiovasculare;
tratamentele anticoagulante;
alte medicamente administrate;
severitatea atacului.

Nu lua antiinflamatoare sau alte medicamente pe termen lung fără recomandare medicală. Pot exista riscuri, mai ales la pacienții cu boli renale, gastrice, hepatice sau cardiovasculare.

Tratamentul pe termen lung

Dacă atacurile se repetă, medicul poate lua în calcul tratament pentru scăderea acidului uric și prevenirea puseelor.

Tratamentul pe termen lung nu se decide doar după o singură analiză. Medicul ține cont de:

numărul atacurilor;
nivelul acidului uric;
prezența tofilor;
afectarea renală;
calculii renali;
bolile asociate;
riscul de reacții adverse;
tratamentele existente.

Uneori, la începutul tratamentului de scădere a acidului uric pot apărea pusee. De aceea, schema trebuie stabilită și monitorizată medical.

Alimentația în gută

Alimentația poate influența riscul de atacuri, dar guta nu se tratează doar prin dietă.

Poate fi util să discuți cu medicul despre:

reducerea alcoolului, mai ales bere și băuturi spirtoase;
limitarea băuturilor îndulcite;
reducerea excesului de carne roșie și organe;
atenție la unele fructe de mare;
hidratare;
scădere ponderală graduală, dacă este cazul;
controlul tensiunii, glicemiei și bolilor metabolice.

Nu este recomandată slăbirea bruscă sau dietele extreme. Acestea pot favoriza uneori creșterea acidului uric sau declanșarea puseelor.

Ce boli se asociază frecvent cu guta

Guta poate fi asociată cu alte probleme medicale, mai ales metabolice și cardiovasculare.

Medicul poate evalua și:

hipertensiunea arterială;
boala renală;
diabetul;
sindromul metabolic;
dislipidemia;
obezitatea;
calculii renali;
riscul cardiovascular.

De aceea, uneori poate fi utilă colaborarea dintre reumatologie, medicină internă, medicină de familie și alte specialități.

Când mergi la reumatolog

Este recomandat să mergi la reumatolog dacă ai:

atacuri repetate de durere articulară bruscă;
articulație roșie, caldă și umflată;
durere la degetul mare de la picior;
genunchi sau gleznă umflată fără traumatism clar;
acid uric crescut asociat cu simptome;
istoric de gută;
tofi gutoși;
dureri la mai multe articulații;
suspiciune de artrită cu cristale;
nevoie de diferențiere între gută, infecție, artroză sau alt tip de artrită.

Dacă ai acid uric crescut, dar nu ai avut niciodată dureri articulare sau atacuri de gută, discută mai întâi cu medicul de familie sau cu medicul care îți urmărește cazul.

Când trebuie evaluare rapidă

Cere evaluare medicală rapidă dacă ai:

articulație foarte dureroasă, roșie și caldă;
febră;
frisoane;
stare generală alterată;
imposibilitatea de a călca;
durere severă apărută brusc;
simptome la o articulație protezată;
imunitate scăzută;
rană sau infecție în apropierea articulației.

În aceste situații trebuie exclusă o infecție articulară sau o altă cauză urgentă.

Reumatolog, ortoped sau medicină internă?

Alegerea specialității depinde de context.

Mergi la reumatologie dacă durerea este bruscă, inflamatorie, cu articulație roșie, caldă și umflată, mai ales dacă episoadele se repetă sau ai acid uric crescut.

Mergi la ortopedie dacă durerea a apărut după traumatism, entorsă, căzătură sau există instabilitate, blocaj ori suspiciune de leziune mecanică.

Mergi la medicină internă dacă există mai multe boli asociate, analize modificate, hipertensiune, boală renală, diabet sau risc metabolic important.

Dacă nu știi de unde să începi, medicul de familie te poate orienta către specialitatea potrivită și poate elibera bilet de trimitere, dacă este cazul.

Cum ajungi la reumatolog prin CAS

Pentru consultația de reumatologie prin CAS, ai nevoie, de regulă, de bilet de trimitere valabil, card de sănătate și act de identitate.

Pașii sunt:

Mergi la medicul de familie sau la medicul care îți urmărește cazul.
Spui ce articulație s-a umflat, când a început durerea și dacă ai avut episoade similare.
Prezinți analizele existente, inclusiv acid uric, VSH, CRP sau funcție renală, dacă le ai.
Medicul decide dacă este indicată trimiterea către reumatologie.
Te programezi la consultație.
Vii cu biletul de trimitere, cardul de sănătate, actul de identitate și documentele medicale.

Poți consulta și ghidul despre serviciile CAS disponibile la Prevencia.

Ce să aduci la consultație

Pentru o evaluare mai clară, este util să aduci:

biletul de trimitere, dacă vii prin CAS;
cardul de sănătate;
actul de identitate;
analize recente;
rezultate pentru acid uric, VSH, CRP, creatinină;
ecografii, radiografii sau alte investigații;
scrisori medicale anterioare;
lista tratamentelor pe care le iei;
informații despre atacurile anterioare;
fotografii ale articulației în timpul puseului, dacă ai.

Fotografiile pot fi utile dacă articulația arată normal în ziua consultației.

Consult reumatologie CAS la Clinica Prevencia

La Clinica Prevencia poți face consult de reumatologie prin CAS dacă ai atacuri de durere articulară bruscă, articulație roșie, caldă și umflată, acid uric crescut sau suspiciune de gută.

Te poți programa online la Dr. Oana Mădălina Mistreanu, medic specialist reumatologie.

Consultația poate ajuta la diferențierea între gută, artroză, artrită inflamatorie, infecție articulară, traumatism sau alte cauze ale durerii articulare.

Concluzie

Guta este o formă de artrită inflamatorie care poate produce atacuri bruște de durere intensă, cu articulație roșie, caldă și umflată. Apare frecvent la degetul mare de la picior, dar poate afecta și genunchiul, glezna sau alte articulații.

Acidul uric crescut poate susține suspiciunea, dar nu confirmă singur diagnosticul. La fel, o articulație roșie și dureroasă nu trebuie considerată automat gută, deoarece uneori trebuie exclusă infecția articulară.

Dacă ai episoade repetate, durere intensă, articulație umflată sau acid uric crescut asociat cu simptome, consultul reumatologic poate clarifica diagnosticul și tratamentul potrivit.

Surse medicale și ghiduri consultate

Acest articol are rol educațional și nu înlocuiește consultația medicală. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc doar de medic, pe baza consultului, istoricului medical, analizelor și investigațiilor necesare.

Gută: durere bruscă, articulație roșie și când mergi la reumatolog