Durere de călcâi și entezită: când poate fi o problemă reumatologică

Durere de călcâi și entezită: când poate fi o problemă reumatologică

Publicat la 8 iunie 2026

Durere de călcâi și entezită: când poate fi o problemă reumatologică

Durerea de călcâi este frecventă. Poate apărea după mers mult, alergare, stat prelungit în picioare, încălțăminte nepotrivită, suprasolicitare sau creștere în greutate. De multe ori, cauza este mecanică: fasceită plantară, tendinopatie ahileană, bursită sau suprasolicitare.

Dar există și situații în care durerea de călcâi poate avea legătură cu o boală reumatologică inflamatorie.

Un termen important este entezită. Entezita înseamnă inflamația zonei unde un tendon sau ligament se prinde de os. La nivelul călcâiului, poate apărea în zona tendonului lui Ahile sau sub călcâi, la fascia plantară.

Entezita este importantă în spondiloartrite, inclusiv spondilita anchilozantă și artrita psoriazică.

La Clinica Prevencia, pacienții asigurați pot accesa consultații de reumatologie prin CAS, în baza unui bilet de trimitere valabil.

Ce este entezita

Enteza este zona unde un tendon, ligament sau capsulă articulară se prinde de os. Entezita este inflamația acestei zone.

La călcâi, două zone sunt importante:

  • inserția tendonului lui Ahile, în spatele călcâiului;
  • inserția fasciei plantare, sub călcâi.

Când aceste zone se inflamează, pacientul poate simți durere la mers, durere dimineața, durere după repaus sau sensibilitate locală.

Entezita poate fi mecanică, produsă de suprasolicitare, dar poate fi și inflamatorie, mai ales în spondiloartrite.

Unde se simte durerea

Durerea poate fi resimțită în mai multe zone ale călcâiului.

Poate apărea:

  • sub călcâi;
  • în spatele călcâiului;
  • la tendonul lui Ahile;
  • în talpă;
  • la marginea călcâiului;
  • spre arcada piciorului;
  • la mers sau sprijin.

Durerea sub călcâi este frecvent asociată cu fasceita plantară. Durerea în spatele călcâiului poate fi legată de tendonul lui Ahile, bursă sau entezită ahileană.

Localizarea ajută medicul, dar nu stabilește singură diagnosticul.

Durere mecanică sau durere inflamatorie?

Durerea mecanică apare mai des după efort, mers mult, alergare, stat în picioare sau încălțăminte nepotrivită. Poate fi mai intensă după suprasolicitare și se poate ameliora cu repaus, încălțăminte adecvată, stretching și recuperare.

Durerea inflamatorie poate avea alt tipar. Apare mai des dimineața sau după repaus, se asociază cu rigiditate și poate face parte dintr-un tablou mai larg: dureri de spate, psoriazis, articulații umflate sau degete umflate.

Orientativ:

SemnMai sugestiv pentru cauză mecanicăMai sugestiv pentru cauză inflamatorie
Apare după mers mult sau alergareFrecventPosibil, dar nu specific
Se ameliorează clar cu repausFrecventNu întotdeauna
Durere la primii pași dimineațaPoate apăreaPoate apărea
Se asociază cu psoriazisNu tipicImportant
Se asociază cu durere de spate inflamatorieNu tipicImportant
Se asociază cu degete umflateNu tipicImportant
Se asociază cu articulații umflateNu tipicImportant
Persistă sau revine în puseePosibilPosibil

Diferența nu este întotdeauna evidentă pentru pacient. De aceea, contextul medical este important.

Fasceita plantară

Fasceita plantară este una dintre cele mai frecvente cauze de durere sub călcâi. Fascia plantară este o bandă de țesut care susține arcada piciorului.

Durerea apare de obicei:

  • sub călcâi;
  • la primii pași dimineața;
  • după perioade de repaus;
  • după stat mult în picioare;
  • după mers prelungit;
  • după alergare sau suprasolicitare.

De multe ori, durerea se ameliorează pe parcursul zilei, dar poate reveni după efort.

Fasceita plantară are frecvent cauze mecanice. Totuși, la pacientul cu psoriazis, dureri de spate inflamatorii sau alte semne de spondiloartrită, durerea sub călcâi trebuie analizată și ca posibilă entezită inflamatorie.

Tendonul lui Ahile și durerea în spatele călcâiului

Tendonul lui Ahile leagă mușchii gambei de osul călcâiului. Durerea în spatele călcâiului poate apărea prin tendinopatie, suprasolicitare, bursită sau entezită.

Simptome posibile:

  • durere în spatele călcâiului;
  • durere la mers sau alergare;
  • rigiditate dimineața;
  • durere la urcat scări;
  • sensibilitate la atingere;
  • îngroșarea tendonului;
  • disconfort la încălțăminte;
  • umflare locală.

Dacă durerea apare după efort sau sport, o cauză mecanică este posibilă. Dacă apare împreună cu psoriazis, dureri de spate inflamatorii sau articulații umflate, trebuie luată în calcul și o cauză reumatologică.

Entezita în spondiloartrite

Spondiloartritele sunt boli inflamatorii care pot afecta coloana, articulațiile sacroiliace, articulațiile periferice și entezele.

Durerea de călcâi poate fi un semn de entezită în spondiloartrite.

Devine mai relevantă dacă există și:

  • durere de spate de peste 3 luni;
  • debut al durerii de spate înainte de 40–45 de ani;
  • rigiditate dimineața;
  • durere care se ameliorează la mișcare;
  • durere care nu se ameliorează clar în repaus;
  • durere în fese sau bazin;
  • psoriazis;
  • inflamații oculare;
  • boli inflamatorii intestinale;
  • rude cu spondilită sau psoriazis.

Poți citi și articolul despre spondilita anchilozantă.

Entezita în artrita psoriazică

Artrita psoriazică poate afecta articulațiile, degetele, unghiile, coloana și entezele. Durerea de călcâi este una dintre manifestările posibile.

Trebuie să te gândești la evaluare reumatologică dacă ai psoriazis și:

  • durere la călcâi;
  • durere la tendonul lui Ahile;
  • durere în talpă;
  • degete umflate;
  • articulații umflate;
  • redoare dimineața;
  • dureri de spate cu rigiditate;
  • unghii modificate.

Poți citi și articolul despre artrita psoriazică.

Durere de călcâi și psoriazis

Psoriazisul este relevant chiar dacă leziunile de piele nu sunt severe. Uneori pacientul are psoriazis discret pe scalp, coate, genunchi, ombilic, pliuri sau unghii.

Spune medicului dacă ai avut:

  • psoriazis diagnosticat;
  • leziuni roșii cu scuame;
  • modificări ale unghiilor;
  • rude cu psoriazis;
  • episoade de degete umflate;
  • dureri articulare asociate.

Durerea de călcâi la pacientul cu psoriazis nu înseamnă automat artrită psoriazică, dar merită evaluată dacă persistă sau se asociază cu alte simptome.

Durere de călcâi și durere de spate

Durerea de călcâi asociată cu durere de spate poate fi mecanică, dar uneori sugerează o spondiloartrită.

Semne importante:

  • durere lombară de peste 3 luni;
  • rigiditate dimineața;
  • durere de spate noaptea;
  • ameliorare la mișcare;
  • lipsa ameliorării în repaus;
  • durere în fese;
  • durere alternantă de fesă;
  • debut la vârstă tânără;
  • durere de călcâi persistentă.

Poți citi și articolul despre dureri de spate cu rigiditate și cauze reumatologice.

Durere de călcâi și degete umflate

Degetele umflate pe toată lungimea lor pot sugera dactilită, un semn întâlnit în spondiloartrite, inclusiv artrita psoriazică.

Dacă ai durere de călcâi și observi că un deget de la mână sau picior se umflă ca un „cârnat”, spune acest lucru reumatologului.

Această combinație este mai sugestivă pentru o boală inflamatorie decât pentru o simplă suprasolicitare mecanică.

Durere de călcâi sau gută?

Guta poate afecta piciorul și poate produce durere bruscă, intensă, cu articulație roșie, caldă și umflată. Cel mai cunoscut loc este degetul mare de la picior, dar pot fi afectate și glezna sau alte articulații.

Guta este mai probabilă dacă:

  • durerea apare brusc;
  • articulația este roșie, caldă și umflată;
  • durerea este foarte intensă;
  • există acid uric crescut;
  • episoadele se repetă;
  • există boală renală, hipertensiune sau sindrom metabolic.

Durerea de călcâi prin entezită este de obicei localizată la inserția tendonului sau fasciei, nu neapărat într-o articulație roșie și caldă.

Poți citi și articolul despre gută.

Durere de călcâi după traumatism

Durerea de călcâi după lovitură, cădere, săritură sau accident trebuie evaluată atent. Poate fi vorba despre contuzie, fractură, ruptură de tendon sau altă problemă ortopedică.

Cere evaluare rapidă dacă:

  • durerea este severă;
  • nu poți călca;
  • piciorul s-a umflat rapid;
  • există vânătaie importantă;
  • ai auzit un pocnet;
  • nu poți merge pe vârfuri;
  • durerea a apărut după accident;
  • forma gleznei sau piciorului s-a modificat.

În aceste cazuri, ortopedia poate fi primul pas.

Când durerea de călcâi trebuie văzută de reumatolog

Este recomandat să mergi la reumatolog dacă durerea de călcâi:

  • persistă;
  • revine în episoade;
  • apare împreună cu dureri articulare;
  • se asociază cu articulații umflate;
  • se asociază cu redoare dimineața;
  • apare la pacient cu psoriazis;
  • apare împreună cu degete umflate;
  • se asociază cu durere de spate inflamatorie;
  • apare împreună cu inflamații oculare;
  • se asociază cu boli inflamatorii intestinale;
  • apare împreună cu VSH sau CRP crescute.

Aceste semne pot sugera o spondiloartrită sau artrită psoriazică.

Când mergi la ortoped

Mergi la ortopedie dacă durerea de călcâi:

  • apare după traumatism;
  • apare după sport sau suprasolicitare;
  • este însoțită de imposibilitatea de sprijin;
  • este asociată cu deformare;
  • se asociază cu suspiciune de ruptură de tendon;
  • este severă și apărută brusc;
  • nu permite mersul normal;
  • pare legată de structuri mecanice ale piciorului.

Ortopedul poate evalua osul, tendonul, ligamentele și structurile mecanice ale piciorului.

Când este utilă recuperarea medicală

Recuperarea medicală poate fi utilă în durerea de călcâi mecanică sau după stabilirea diagnosticului.

Poate ajuta prin:

  • exerciții de stretching;
  • întărirea musculaturii gambei și piciorului;
  • corectarea mersului;
  • adaptarea efortului;
  • exerciții progresive pentru tendonul lui Ahile;
  • educație privind încălțămintea;
  • recuperare după traumatisme;
  • reducerea riscului de recidivă.

Dacă durerea este inflamatorie sau asociată cu boală reumatologică, recuperarea trebuie integrată într-un plan medical mai larg.

Ce analize pot fi utile

Analizele nu sunt necesare pentru orice durere de călcâi. Sunt mai utile dacă medicul suspectează o cauză inflamatorie sau metabolică.

Pot fi recomandate:

  • VSH;
  • CRP;
  • hemoleucogramă;
  • acid uric;
  • HLA-B27, în anumite contexte;
  • factor reumatoid;
  • anti-CCP;
  • analize hepatice și renale;
  • alte analize, în funcție de simptome.

Dacă există psoriazis, dureri articulare sau dureri de spate inflamatorii, reumatologul poate decide ce analize sunt potrivite.

Ce investigații pot fi utile

În funcție de caz, medicul poate recomanda:

  • radiografie de picior/călcâi;
  • ecografie de tendon sau părți moi;
  • RMN, în cazuri selectate;
  • analize de sânge;
  • evaluarea mersului;
  • alte investigații.

Ecografia poate fi utilă pentru tendon, bursă, fascia plantară sau entezită periferică. Radiografia poate arăta modificări osoase, pinteni sau alte cauze structurale. RMN-ul poate fi util când diagnosticul este neclar sau când se caută inflamații sau leziuni profunde.

Poți citi și articolul despre radiografie, ecografie sau RMN în reumatologie.

Pinteni calcaneeni: sunt cauza durerii?

Mulți pacienți află la radiografie că au „pinten calcanean”. Apoi presupun că pintenul este automat cauza durerii.

Nu întotdeauna. Pintenele calcanean poate fi prezent și la persoane fără durere. Durerea poate veni de la fascia plantară, tendon, bursă, suprasolicitare sau inflamație.

De aceea, rezultatul radiografiei trebuie interpretat împreună cu simptomele și examenul clinic.

Ce poți face până ajungi la medic

Dacă durerea nu este severă și nu a apărut după traumatism major, pot ajuta măsuri simple:

  • redu temporar activitățile care agravează durerea;
  • evită alergarea sau săriturile până la evaluare;
  • poartă încălțăminte cu susținere bună;
  • evită papucii foarte subțiri;
  • aplică rece local, dacă este util;
  • fă stretching blând, dacă nu agravează durerea;
  • evită automedicația prelungită;
  • notează când apare durerea și ce o agravează.

Dacă ai psoriazis, dureri de spate sau articulații umflate, nu trata durerea de călcâi doar ca problemă locală.

Când trebuie evaluare rapidă

Cere evaluare medicală rapidă dacă:

  • nu poți călca;
  • durerea a apărut după accident;
  • ai auzit un pocnet;
  • există umflare și vânătaie mare;
  • nu poți merge pe vârfuri;
  • piciorul sau glezna au formă modificată;
  • ai febră;
  • zona este roșie, caldă și foarte dureroasă;
  • ai diabet și apar probleme la picior;
  • durerea se agravează rapid.

Aceste situații pot indica traumatisme, infecții sau alte probleme care nu trebuie amânate.

Cum ajungi la consult prin CAS

Pentru consultațiile prin CAS, ai nevoie, de regulă, de bilet de trimitere valabil, card de sănătate și act de identitate.

Pașii sunt:

  1. Mergi la medicul de familie sau la medicul care îți urmărește cazul.
  2. Explici unde doare: sub călcâi, în spatele călcâiului, în tendon sau în talpă.
  3. Menționezi dacă ai psoriazis, dureri articulare, dureri de spate, degete umflate sau rigiditate dimineața.
  4. Medicul decide specialitatea potrivită: reumatologie, ortopedie, recuperare medicală sau altă specialitate.
  5. Primești bilet de trimitere, dacă este indicat.
  6. Te programezi la consultație.

Poți consulta și ghidul despre serviciile CAS disponibile la Prevencia.

Ce să aduci la consultație

Pentru o evaluare corectă, este util să aduci:

  • biletul de trimitere, dacă vii prin CAS;
  • cardul de sănătate;
  • actul de identitate;
  • analize recente;
  • radiografii, ecografii sau RMN-uri;
  • scrisori medicale anterioare;
  • lista tratamentelor;
  • informații despre psoriazis, dacă există;
  • fotografii ale leziunilor de piele sau degetelor umflate;
  • informații despre debutul durerii;
  • detalii despre încălțăminte, sport și activitate;
  • informații despre traumatisme recente.

Spune medicului dacă durerea apare la primii pași dimineața, după repaus, după sport sau împreună cu alte simptome.

Consult reumatologie CAS la Clinica Prevencia

La Clinica Prevencia poți face consult de reumatologie prin CAS dacă durerea de călcâi este persistentă și se asociază cu psoriazis, dureri articulare, articulații umflate, dureri de spate cu rigiditate, degete umflate sau suspiciune de entezită inflamatorie.

Te poți programa online la Dr. Oana Mădălina Mistreanu, medic specialist reumatologie.

Dacă durerea a apărut după traumatism sau pare mecanică, poate fi potrivită evaluarea la ortopedie. Dacă ai nevoie de exerciții, mobilitate și refacerea funcției, medicul poate recomanda recuperare medicală.

Concluzie

Durerea de călcâi este frecventă și are adesea cauze mecanice: fasceită plantară, tendinopatie ahileană, suprasolicitare sau încălțăminte nepotrivită. Totuși, uneori poate fi semnul unei entezite inflamatorii, mai ales în spondiloartrite sau artrita psoriazică.

Devine importantă evaluarea reumatologică atunci când durerea de călcâi apare împreună cu psoriazis, degete umflate, dureri articulare, dureri de spate cu rigiditate, redoare matinală sau inflamații oculare.

Nu orice durere de călcâi este reumatologică. Dar durerea persistentă, recurentă sau asociată cu semne inflamatorii merită investigată corect.

Surse medicale și ghiduri consultate

Acest articol are rol educațional și nu înlocuiește consultația medicală. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc doar de medic, pe baza consultului, istoricului medical, analizelor și investigațiilor necesare.

Mai multe articole de la Dr. Oana Mădălina Mistreanu

Continuă lectura cu alte materiale publicate de același autor, păstrând același context medical și aceeași expertiză.

Vezi toate articolele autorului
Fibromialgie: dureri difuze, oboseală și diferența față de bolile inflamatorii

8 iunie 2026

Fibromialgie: dureri difuze, oboseală și diferența față de bolile inflamatorii

Fibromialgia este o afecțiune asociată cu dureri difuze, oboseală, somn neodihnitor și sensibilitate crescută la durere. Articolul explică diferența față de bolile inflamatorii reumatologice, ce analize pot fi utile pentru excluderea altor cauze, când este indicat consultul la reumatolog și ce rol au recuperarea medicală, mișcarea, somnul și abordarea multidisciplinară.

Sclerodermie: piele îngroșată, Raynaud și când mergi la reumatolog

8 iunie 2026

Sclerodermie: piele îngroșată, Raynaud și când mergi la reumatolog

Sclerodermia, numită și scleroză sistemică atunci când afectează organismul în ansamblu, este o boală autoimună care poate produce fenomen Raynaud, piele îngroșată, degete umflate, reflux, dificultăți la înghițire și uneori afectare pulmonară, cardiacă, renală sau digestivă. Articolul explică simptomele importante, diferența dintre sclerodermia localizată și cea sistemică, ce analize pot fi utile și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.

Acid uric crescut fără simptome: înseamnă gută?

8 iunie 2026

Acid uric crescut fără simptome: înseamnă gută?

Acidul uric crescut, numit hiperuricemie, nu înseamnă automat gută. Articolul explică diferența dintre acid uric crescut fără simptome și guta propriu-zisă, ce valori trebuie interpretate cu atenție, ce factori pot crește acidul uric, când este importantă evaluarea medicală și când pacientul trebuie orientat către reumatologie, medicină internă, nefrologie sau medicul de familie.