Acid uric crescut fără simptome: înseamnă gută?

Acidul uric crescut este o modificare frecventă pe buletinele de analize. Mulți pacienți văd valoarea peste limita laboratorului și cred imediat că au gută sau că trebuie să înceapă tratament.

În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate.

Acidul uric crescut nu înseamnă automat gută. Poți avea acid uric mare fără să fi avut vreodată un atac de gută. Această situație se numește hiperuricemie asimptomatică.

Guta apare atunci când acidul uric contribuie la formarea cristalelor de urat, iar acestea declanșează inflamație în articulații. Tipic, atacul de gută produce durere bruscă, intensă, cu articulație roșie, caldă și umflată.

La Clinica Prevencia, pacienții asigurați pot accesa consultații de reumatologie prin CAS, în baza unui bilet de trimitere valabil, atunci când există simptome sugestive de gută sau dureri articulare care trebuie evaluate.

Ce este acidul uric

Acidul uric este o substanță produsă atunci când organismul descompune purinele. Purinele se găsesc în mod natural în corp, dar și în anumite alimente și băuturi.

În mod normal, acidul uric se dizolvă în sânge, ajunge la rinichi și este eliminat prin urină.

Acidul uric poate crește atunci când:

organismul produce prea mult acid uric;
rinichii elimină prea puțin;
există deshidratare;
există boală renală;
există anumite tratamente;
există consum crescut de alcool;
există exces ponderal;
există alimentație bogată în anumite produse;
există boli metabolice asociate.

Nivelul crescut de acid uric în sânge se numește hiperuricemie.

Acid uric crescut înseamnă gută?

Nu. Acidul uric crescut înseamnă hiperuricemie. Guta este o boală inflamatorie articulară produsă de cristale de urat.

Poți avea:

acid uric crescut fără gută;
acid uric crescut cu atacuri de gută;
gută cu acid uric care nu este foarte crescut în momentul atacului;
acid uric crescut din alte cauze, fără dureri articulare.

De aceea, diagnosticul nu se pune doar după valoarea acidului uric. Contează simptomele, examenul clinic, istoricul, bolile asociate și, uneori, analiza lichidului articular sau investigațiile imagistice.

Poți citi și articolul despre gută.

Ce este hiperuricemia asimptomatică

Hiperuricemia asimptomatică înseamnă acid uric crescut, dar fără simptome de gută și fără atacuri articulare.

Pacientul nu are:

durere bruscă articulară;
articulație roșie;
articulație caldă;
articulație umflată;
atacuri de gută;
tofi gutoși;
dureri articulare tipice.

În această situație, acidul uric crescut este un semnal care trebuie interpretat medical, dar nu este automat o boală articulară.

De ce este totuși important acidul uric crescut

Chiar dacă nu înseamnă automat gută, acidul uric crescut merită luat în serios.

Poate fi asociat cu:

risc de gută;
pietre la rinichi;
boală renală;
hipertensiune;
sindrom metabolic;
obezitate;
diabet sau rezistență la insulină;
consum crescut de alcool;
anumite tratamente;
dietă dezechilibrată.

Acidul uric crescut este adesea un indiciu metabolic, nu doar o problemă de articulații. De aceea, uneori evaluarea prin medicină internă, medicină de familie sau diabet-nutriție poate fi utilă.

Ce valori sunt considerate crescute

Valorile normale pot varia în funcție de laborator, sex, vârstă și metoda folosită. De aceea, rezultatul trebuie interpretat după intervalul de referință al laboratorului.

Nu este corect să tragi concluzii doar dintr-o valoare izolată. Medicul va lua în calcul:

cât de mare este valoarea;
dacă a fost repetată;
dacă există simptome;
dacă există atacuri de gută;
dacă există pietre la rinichi;
dacă există boală renală;
ce medicamente iei;
ce alte analize sunt modificate.

O valoare ușor peste limită, fără simptome, are altă semnificație decât o valoare persistent mare asociată cu atacuri articulare sau afectare renală.

De ce poate fi acidul uric crescut

Acidul uric poate crește din mai multe motive.

Cauze și factori posibili:

boală renală;
eliminare redusă prin rinichi;
deshidratare;
consum crescut de alcool, mai ales bere;
băuturi îndulcite;
exces ponderal;
dietă bogată în carne roșie, organe sau anumite fructe de mare;
diuretice;
unele tratamente pentru tensiune sau transplant;
unele boli hematologice;
tratamente oncologice;
hipotiroidism;
psoriazis;
efort fizic intens;
post alimentar sau slăbire bruscă.

Nu toate cazurile sunt produse de alimentație. Mulți pacienți reduc drastic mâncarea, dar cauza principală poate fi renală, metabolică sau medicamentoasă.

Medicamente care pot crește acidul uric

Unele medicamente pot crește acidul uric sau pot favoriza hiperuricemia.

Pot fi implicate, în anumite situații:

diuretice;
unele medicamente folosite în transplant;
doze mici de aspirină;
unele tratamente oncologice;
alte tratamente, în funcție de context.

Nu opri niciun medicament fără acordul medicului. Dacă acidul uric este crescut, medicul poate analiza schema de tratament și poate decide dacă există alternative sau dacă este suficientă monitorizarea.

Acid uric crescut și rinichi

Rinichii au rol important în eliminarea acidului uric. Dacă funcția renală este afectată, acidul uric poate crește.

În același timp, acidul uric crescut poate fi asociat cu pietre la rinichi la unii pacienți.

Spune medicului dacă ai:

boală renală cunoscută;
creatinină crescută;
eGFR scăzut;
istoric de pietre la rinichi;
dureri lombare colicative;
sânge în urină;
infecții urinare repetate;
hipertensiune;
tratament cu diuretice.

În astfel de situații, poate fi utilă evaluarea prin medicină internă, nefrologie sau medicul de familie, în funcție de caz.

Acid uric crescut și sindrom metabolic

Acidul uric crescut apare frecvent împreună cu probleme metabolice.

Poate fi asociat cu:

suprapondere;
obezitate;
hipertensiune;
trigliceride crescute;
glicemie crescută;
diabet zaharat;
ficat gras;
rezistență la insulină.

În acest context, acidul uric nu trebuie privit izolat. Este utilă evaluarea riscului metabolic global.

Poate fi potrivită o discuție cu medicul de familie, medicină internă sau diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

Când acidul uric crescut poate sugera gută

Acidul uric crescut devine mai relevant pentru gută dacă apar simptome articulare tipice.

Semne sugestive:

durere bruscă, intensă, într-o articulație;
articulație roșie;
articulație caldă;
articulație umflată;
durere la degetul mare de la picior;
durere la gleznă;
durere la genunchi;
episoade care se repetă;
sensibilitate extremă la atingere;
durere apărută noaptea sau dimineața devreme;
tofi gutoși.

În aceste cazuri, este recomandată evaluarea la reumatologie.

Cum arată un atac de gută

Un atac de gută apare de obicei brusc. Pacientul poate spune că durerea a început peste noapte sau în câteva ore.

Simptomele tipice sunt:

durere foarte intensă;
articulație umflată;
roșeață;
căldură locală;
sensibilitate puternică;
dificultate la mers;
imposibilitatea de a suporta atingerea zonei;
limitarea mișcării.

Cel mai cunoscut loc este degetul mare de la picior, dar guta poate afecta și glezna, genunchiul, laba piciorului, mâna, încheietura sau cotul.

Acid uric normal în timpul atacului de gută?

Da, se poate întâmpla ca acidul uric să nu fie foarte crescut în timpul unui atac acut. De aceea, dacă medicul suspectează guta, poate recomanda repetarea analizei după ce episodul se liniștește.

Acest lucru este important. O valoare normală într-un anumit moment nu exclude întotdeauna guta, dacă tabloul clinic este foarte sugestiv.

Diagnosticul se pune pe baza ansamblului de date, nu doar pe o analiză izolată.

Acid uric crescut, dar fără dureri articulare

Dacă ai acid uric crescut, dar nu ai avut niciodată dureri articulare tipice, articulații roșii sau atacuri de gută, nu te grăbi să te autodiagnostichezi.

Pașii rezonabili sunt:

discută rezultatul cu medicul;
repetă analiza, dacă medicul recomandă;
verifică funcția renală;
verifică glicemia, lipidele și tensiunea;
discută medicamentele pe care le iei;
evaluează greutatea și stilul alimentar;
urmărește dacă apar simptome articulare;
nu începe tratament de scădere a acidului uric fără indicație medicală.

Hiperuricemia asimptomatică se gestionează individual.

Trebuie tratat acidul uric crescut fără simptome?

Nu există un răspuns unic. Tratamentul depinde de context.

În general, tratamentul de scădere a acidului uric este discutat mai ales la pacienții cu gută confirmată, atacuri repetate, tofi gutoși, boală renală în anumite contexte, pietre la rinichi sau alte indicații medicale.

Dacă acidul uric este crescut fără simptome, medicul poate recomanda inițial:

monitorizare;
modificări alimentare;
reducerea alcoolului;
scădere ponderală graduală;
hidratare;
evaluarea medicamentelor;
controlul tensiunii, glicemiei și lipidelor;
verificarea rinichilor.

Nu lua allopurinol, febuxostat sau alte tratamente doar pentru că ai văzut acid uric crescut pe buletinul de analize. Aceste medicamente trebuie prescrise și monitorizate de medic.

Ce analize pot fi utile

Dacă acidul uric este crescut, medicul poate recomanda și alte analize, în funcție de caz.

Pot fi utile:

creatinină;
eGFR;
uree;
sumar de urină;
glicemie;
hemoglobină glicată;
profil lipidic;
transaminaze;
VSH și CRP, dacă există dureri articulare;
hemoleucogramă;
repetarea acidului uric;
alte analize, în funcție de simptome.

Dacă există dureri articulare, pot fi necesare și investigații reumatologice.

Poți citi și articolul despre ce analize să aduci la consultul de reumatologie.

VSH și CRP în gută

VSH și CRP pot crește în inflamații, inclusiv în atacurile de gută. Dar nu sunt specifice.

Pot fi crescute și în:

infecții;
alte artrite inflamatorii;
traumatisme;
boli cronice;
alte inflamații.

Dacă ai acid uric crescut și VSH/CRP crescute, interpretarea depinde de simptome. Dacă există o articulație roșie, caldă și umflată, este necesară evaluarea medicală.

Poți citi și articolul despre VSH și CRP crescute.

Ce investigații pot fi utile

Pentru acid uric crescut fără simptome articulare, imagistica nu este de obicei primul pas.

Dacă există simptome de gută sau diagnostic incert, medicul poate recomanda:

ecografie articulară;
radiografie, mai ales în forme cronice;
puncție articulară, dacă este necesară;
analiza lichidului articular;
CT dual-energy, în cazuri selectate;
ecografie renală, dacă există suspiciune de pietre la rinichi.

Investigațiile se aleg în funcție de simptome, nu doar de valoarea acidului uric.

Puncția articulară

În unele cazuri, medicul poate recomanda puncție articulară, adică recoltarea unei cantități mici de lichid din articulație.

Analiza lichidului poate ajuta la:

identificarea cristalelor de urat;
diferențierea gutei de alte artrite cu cristale;
excluderea infecției articulare;
evaluarea inflamației locale.

Nu toți pacienții au nevoie de puncție. Este mai utilă când diagnosticul este incert sau când trebuie exclusă o infecție.

Acid uric crescut și alimentația

Alimentația poate influența acidul uric, dar nu explică toate cazurile.

Poate fi util să reduci:

alcoolul, mai ales berea și băuturile spirtoase;
băuturile îndulcite;
excesul de carne roșie;
organele;
anumite fructe de mare;
porțiile foarte mari de carne;
dietele extreme sau postul prelungit.

Poate fi util să crești atenția la:

hidratare;
scădere ponderală graduală, dacă este cazul;
alimentație echilibrată;
controlul glicemiei;
controlul tensiunii;
activitate fizică regulată, adaptată.

Nu este necesar să elimini haotic grupe întregi de alimente fără recomandare. O dietă extremă poate fi greu de menținut și uneori poate agrava problemele metabolice.

Slăbirea bruscă poate crește acidul uric

Slăbirea este utilă la pacienții cu exces ponderal, dar trebuie făcută gradual.

Dieta foarte restrictivă, postul agresiv sau scăderea rapidă în greutate pot crește temporar acidul uric și pot favoriza simptome la unele persoane.

Mai sigur este un plan realist:

deficit caloric moderat;
proteine adaptate;
hidratare;
reducerea alcoolului;
controlul zahărului și băuturilor îndulcite;
mișcare progresivă;
monitorizare medicală dacă există boli asociate.

Alcoolul și acidul uric

Alcoolul poate crește riscul de hiperuricemie și atacuri de gută la unii pacienți. Berea este menționată frecvent ca factor problematic, dar excesul de alcool în general poate fi relevant.

Dacă ai acid uric crescut, este util să discuți sincer cu medicul despre consumul de alcool. Nu pentru morală, ci pentru diagnostic și prevenție.

Reducerea alcoolului poate ajuta mai ales dacă ai avut atacuri de gută, valori persistent crescute sau sindrom metabolic.

Băuturile îndulcite

Băuturile îndulcite, mai ales cele bogate în fructoză, pot contribui la creșterea acidului uric și la probleme metabolice.

Dacă acidul uric este crescut, merită reduse:

sucurile carbogazoase;
băuturile energizante îndulcite;
ceaiurile îmbuteliate cu zahăr;
siropurile;
consumul frecvent de dulciuri lichide.

Schimbarea băuturilor îndulcite cu apă este una dintre măsurile simple cu impact metabolic bun.

Acid uric crescut și carne

Carnea roșie, organele și unele fructe de mare pot crește aportul de purine. Totuși, nu toți pacienții cu acid uric crescut au aceeași sensibilitate alimentară.

Nu este nevoie ca fiecare pacient să elimine complet carnea. De multe ori contează:

cantitatea;
frecvența;
tipul alimentelor;
alcoolul asociat;
greutatea;
funcția renală;
bolile metabolice;
hidratarea.

Medicul sau specialistul în nutriție poate ajuta la un plan realist, nu la o listă imposibilă de interdicții.

Acid uric crescut și psoriazis

Psoriazisul poate fi asociat uneori cu acid uric crescut. În plus, pacienții cu psoriazis pot avea și risc de artrită psoriazică, care este o boală diferită de gută.

Dacă ai psoriazis și dureri articulare, nu presupune automat că acidul uric explică tot. Poate fi vorba despre:

gută;
artrită psoriazică;
artroză;
tendinită;
entezită;
altă cauză.

Poți citi și articolul despre artrita psoriazică.

Acid uric crescut și durere de călcâi

Durerea de călcâi nu este simptomul tipic al gutei, dar durerea la picior poate avea mai multe cauze.

Poate fi:

fasceită plantară;
tendinopatie ahileană;
entezită;
gută, dacă este o articulație afectată;
traumatism;
suprasolicitare;
problemă ortopedică.

Dacă ai acid uric crescut și durere de călcâi, medicul trebuie să vadă exact localizarea durerii, articulațiile afectate și simptomele asociate.

Poți citi și articolul despre durere de călcâi și entezită.

Când mergi la reumatolog

Este recomandat să mergi la reumatolog dacă ai acid uric crescut și:

atacuri de durere articulară bruscă;
articulație roșie, caldă și umflată;
durere la degetul mare de la picior;
durere la gleznă sau genunchi cu umflare;
episoade repetate de durere articulară;
tofi gutoși;
diagnostic incert;
suspiciune de gută;
dureri articulare care pot avea și altă cauză;
nevoie de diferențiere între gută, artroză, artrită psoriazică sau altă artrită.

Dacă ai doar acid uric crescut, fără dureri articulare, medicul de familie sau medicina internă pot fi primul pas.

Când mergi la medicină internă sau diabet-nutriție

Mergi la medicină internă dacă acidul uric crescut apare împreună cu:

hipertensiune;
boală renală;
multe analize modificate;
sindrom metabolic;
ficat gras;
tratamente multiple;
suspiciune de boală sistemică.

Mergi la diabet zaharat, nutriție și boli metabolice dacă există:

diabet;
prediabet;
obezitate;
glicemie crescută;
trigliceride crescute;
nevoie de plan alimentar structurat;
risc metabolic crescut.

Când trebuie evaluare rapidă

Cere evaluare medicală rapidă dacă ai:

articulație foarte roșie, caldă și dureroasă;
febră;
frisoane;
stare generală alterată;
imposibilitatea de a călca;
durere severă apărută brusc;
durere la o articulație protezată;
imunitate scăzută;
rană sau infecție lângă articulație.

Aceste simptome pot indica gută, dar pot indica și infecție articulară sau altă problemă urgentă. Nu trebuie amânate.

Cum ajungi la consult prin CAS

Pentru consultațiile prin CAS, ai nevoie, de regulă, de bilet de trimitere valabil, card de sănătate și act de identitate.

Pașii sunt:

Mergi la medicul de familie sau la medicul care ți-a recomandat analiza.
Prezinți rezultatul acidului uric și simptomele, dacă există.
Menționezi dacă ai avut atacuri articulare, pietre la rinichi, boală renală sau tratamente relevante.
Medicul decide specialitatea potrivită: reumatologie, medicină internă, diabet-nutriție, nefrologie sau altă specialitate.
Primești bilet de trimitere, dacă este indicat.
Te programezi la consultație.

Poți consulta și ghidul despre serviciile CAS disponibile la Prevencia.

Ce să aduci la consultație

Pentru o evaluare corectă, este util să aduci:

biletul de trimitere, dacă vii prin CAS;
cardul de sănătate;
actul de identitate;
rezultatul acidului uric;
analize mai vechi pentru comparație;
creatinină, eGFR, uree;
sumar de urină;
glicemie și hemoglobină glicată;
profil lipidic;
VSH și CRP, dacă există;
ecografii renale, dacă ai avut pietre la rinichi;
lista tratamentelor;
informații despre alcool, dietă și greutate;
fotografii ale articulației în timpul unui atac, dacă ai avut.

Dacă ai avut episoade de durere articulară, notează când au apărut, cât au durat și ce articulații au fost afectate.

Consult reumatologie CAS la Clinica Prevencia

La Clinica Prevencia poți face consult de reumatologie prin CAS dacă acidul uric crescut este asociat cu atacuri de durere articulară, articulație roșie, caldă și umflată, dureri la degetul mare de la picior, genunchi, gleznă sau suspiciune de gută.

Te poți programa online la Dr. Oana Mădălina Mistreanu, medic specialist reumatologie.

Dacă acidul uric este crescut fără simptome articulare, poate fi utilă evaluarea inițială prin medicină de familie, medicină internă sau diabet-nutriție, în funcție de context.

Concluzie

Acidul uric crescut nu înseamnă automat gută. Înseamnă hiperuricemie, adică o valoare crescută în sânge, care trebuie interpretată în context.

Devine mai relevant pentru reumatologie dacă apar atacuri de durere articulară bruscă, articulație roșie, caldă și umflată, episoade repetate sau tofi gutoși.

Dacă nu ai simptome, acidul uric crescut trebuie discutat cu medicul, dar nu trebuie tratat haotic. De multe ori, primul pas este evaluarea cauzelor: rinichi, greutate, alcool, alimentație, medicamente, tensiune, glicemie și risc metabolic.

Nu trata o cifră. Tratează pacientul, simptomele și riscul real, împreună cu medicul.

Surse medicale și ghiduri consultate

Acest articol are rol educațional și nu înlocuiește consultația medicală. Analizele și tratamentele se recomandă și se interpretează de medic, în funcție de simptome, istoricul medical, riscul renal și metabolic și celelalte investigații.

Acid uric crescut fără simptome: înseamnă gută?