Glomerulonefrită: simptome, cauze, analize și diagnostic
Glomerulonefrita afectează filtrele rinichilor și poate produce sânge sau proteine în urină. Află cauzele, analizele și semnele de alarmă.
Articole despre analize de laborator
43 articole despre analize de laborator, scrise de echipa medicală Prevencia.
Sindrom nefrotic: simptome, cauze, analize și tratament
Sindromul nefrotic produce pierderi mari de proteine în urină și edeme. Află cauzele, analizele necesare, complicațiile și tratamentul.
Leucemie, limfom și mielom: diferențe și simptome
Leucemia, limfomul și mielomul sunt cancere hematologice diferite, cu simptome care se pot suprapune. Află originea lor și cum se stabilește diagnosticul.
Splină mărită (splenomegalie): cauze și investigații
Splenomegalia poate apărea în infecții, boli hepatice, autoimune sau hematologice. Află simptomele, investigațiile și semnele de alarmă.
Fibrinogen crescut sau scăzut: cauze și interpretare
Fibrinogenul ajută la formarea cheagului și crește și în inflamație. Află ce pot însemna valorile crescute sau scăzute și ce analize se corelează.
APTT: valori crescute sau scăzute și interpretare
APTT evaluează o parte a coagulării și poate fi modificat de heparină, deficite de factori sau inhibitori. Află de ce rezultatul nu se interpretează izolat.
INR și timpul de protrombină: valori și interpretare
INR standardizează timpul de protrombină și este folosit mai ales la tratamentul cu antivitamine K. Află ce pot însemna valorile crescute sau scăzute.
Analize de coagulare: PT, INR, APTT și fibrinogen explicate
PT, INR, APTT și fibrinogenul evaluează părți diferite ale coagulării. Află ce măsoară, când se recomandă și cum se interpretează împreună.
Uree serică mare: cauze, interpretare și analize asociate
Ureea mare nu înseamnă automat boală renală. Află ce o poate crește, cum se corelează cu creatinina și când este indicată evaluarea medicală.
Anemie severă: semne de alarmă și când este o urgență
Anemia severă poate afecta oxigenarea inimii și creierului. Află semnele de alarmă, cauzele posibile și când trebuie solicitat ajutor medical urgent.
Anemie hemolitică: simptome, cauze, analize și diagnostic
Anemia hemolitică apare când globulele roșii sunt distruse prea repede. Află simptomele, cauzele, analizele de hemoliză și situațiile urgente.
Proteinurie și albuminurie: proteine în urină, cauze și analize
Proteinuria și albuminuria pot semnala afectarea filtrului renal. Află cum se măsoară, când se repetă testul și când este indicat nefrologul.
Anemie pernicioasă și deficit de vitamina B12: simptome și analize
Anemia pernicioasă este o cauză autoimună de deficit de vitamina B12. Află simptomele, analizele utile și de ce tratamentul poate fi necesar pe termen lung.
Anemie feriprivă: simptome, cauze, analize și tratament
Anemia feriprivă apare când fierul este insuficient pentru producerea hemoglobinei. Află simptomele, cauzele, analizele utile și opțiunile de tratament.
Neutrofile scăzute: cauze, neutropenie și risc de infecție
Neutrofilele scăzute pot fi temporare sau pot necesita evaluare. Află cauzele neutropeniei, riscul de infecție și semnele care impun ajutor urgent.
Neutrofile crescute: cauze, neutrofilie și când mergi la medic
Neutrofilele crescute apar frecvent în infecții, inflamație sau stres. Află cum se interpretează neutrofilia și când este necesară evaluarea hematologică.
Analize pentru rinichi: creatinină, eGFR, uree și albuminurie
Creatinina nu este singura analiză pentru rinichi. Află cum se interpretează eGFR, ureea, sumarul de urină, albuminuria și electroliții.
Hematologie: ce boli tratează și când mergi la hematolog
Hematologia investighează bolile sângelui, măduvei osoase și coagulării. Află ce simptome și analize pot indica nevoia unui consult hematologic.
Scădere inexplicabilă în greutate: cauze și când trebuie investigată
Scăderea în greutate fără dietă sau efort intenționat poate avea cauze digestive, endocrine, metabolice, infecțioase, psihologice sau alte explicații. Află când devine relevantă medical și cum începe evaluarea.
Fier seric scăzut sau crescut: ce înseamnă și cum se interpretează
Fierul seric arată cantitatea de fier aflată în circulație la momentul recoltării, dar valoarea poate varia și nu trebuie interpretată singură. Află ce pot însemna fierul scăzut sau crescut și ce rol au feritina și saturația transferinei.
Analize recomandate anual: ce teste se fac în funcție de vârstă și factori de risc
Nu există un set universal de analize care trebuie repetat anual de orice persoană. Medicul de familie stabilește investigațiile potrivite în funcție de vârstă, sex, antecedente, greutate, stil de viață și bolile cunoscute. Află ce teste pot fi recomandate copiilor și adulților și ce investigații de screening au alte intervale.
Rezultat Papanicolau modificat: ASC-US, LSIL, HSIL și când se recomandă colposcopia
Un rezultat Papanicolau modificat nu înseamnă automat cancer. ASC-US, LSIL și HSIL descriu modificări diferite ale celulelor de la nivelul colului uterin. Află ce pot însemna, ce rol are testul HPV și când poate fi recomandată colposcopia.
Examen histopatologic pentru leziuni cutanate: de ce se trimite țesutul la analiză după excizie
Examenul histopatologic este analiza la microscop a țesutului îndepărtat prin biopsie sau excizie. Poate fi recomandat după scoaterea unei alunițe, a unui chist, lipom, papilom sau nodul sub piele, mai ales dacă diagnosticul trebuie confirmat sau dacă leziunea are aspect atipic. Trimiterea la histopatologie nu înseamnă automat cancer, ci este o metodă de confirmare medicală a naturii leziunii.
CK crescut și dureri musculare: când poate fi o boală musculară inflamatorie
CK, numit și CPK, este o enzimă prezentă în mușchi, iar valorile crescute pot apărea după efort, traumatisme, injecții, medicamente, boli musculare, tulburări endocrine sau boli inflamatorii. Articolul explică diferența dintre dureri musculare obișnuite și slăbiciune musculară relevantă medical, când poate fi vorba despre miozită, ce analize și investigații pot fi utile și când pacientul trebuie evaluat urgent.
Acid uric crescut fără simptome: înseamnă gută?
Acidul uric crescut, numit hiperuricemie, nu înseamnă automat gută. Articolul explică diferența dintre acid uric crescut fără simptome și guta propriu-zisă, ce valori trebuie interpretate cu atenție, ce factori pot crește acidul uric, când este importantă evaluarea medicală și când pacientul trebuie orientat către reumatologie, medicină internă, nefrologie sau medicul de familie.
Anti-CCP pozitiv: ce arată analiza și când mergi la reumatolog
Anti-CCP este o analiză utilă în evaluarea suspiciunii de poliartrită reumatoidă. Articolul explică ce arată testul, cum se interpretează un rezultat pozitiv sau negativ, diferența față de factorul reumatoid, ce simptome fac analiza relevantă și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
Factor reumatoid pozitiv: înseamnă automat poliartrită reumatoidă?
Factorul reumatoid pozitiv poate apărea în poliartrita reumatoidă, dar nu stabilește singur diagnosticul. Articolul explică ce înseamnă analiza, când devine relevantă împreună cu dureri articulare, articulații umflate sau redoare matinală, ce rol are anti-CCP și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
ANA pozitiv: ce înseamnă și când mergi la reumatolog
ANA pozitiv poate apărea în unele boli autoimune, dar nu stabilește singur diagnosticul. Articolul explică ce sunt anticorpii antinucleari, când rezultatul poate fi relevant pentru lupus, Sjögren, sclerodermie sau alte boli de țesut conjunctiv, ce simptome contează și când este recomandat consultul la reumatolog prin CAS.
Ce analize să aduci la consultul de reumatologie
Consultația de reumatologie este mai eficientă dacă pacientul aduce analizele, investigațiile și documentele medicale relevante. Articolul explică ce rezultate pot fi utile pentru dureri articulare, articulații umflate, redoare matinală, suspiciune de poliartrită, lupus, spondilită, gută sau osteoporoză și de ce analizele nu trebuie interpretate izolat.
Testosteron scăzut la bărbați: simptome, analize și când mergi la endocrinolog
Testosteronul scăzut poate afecta libidoul, erecția, fertilitatea, masa musculară, energia și oasele. Află ce simptome pot apărea, cum se recoltează corect analizele și când este recomandat consultul endocrinologic.
TSH crescut sau TSH scăzut: ce înseamnă și când mergi la endocrinolog
TSH este una dintre cele mai importante analize pentru tiroidă. Află ce poate însemna TSH crescut sau TSH scăzut, ce rol au FT4, FT3 și anticorpii tiroidieni și când este recomandat consultul endocrinologic.
Vitamina D scăzută: simptome, analize, calciu, PTH și când mergi la endocrinolog
Vitamina D scăzută poate afecta sănătatea oaselor, calciul și PTH-ul. Află când se recomandă analiza 25-OH vitamina D, ce simptome pot apărea și când este util consultul endocrinologic.
Calciu crescut, PTH și hiperparatiroidism: când mergi la endocrinolog
Calciul crescut poate avea mai multe cauze, inclusiv hiperparatiroidismul primar. Află ce rol are PTH, ce simptome pot apărea, ce analize sunt utile și când este recomandat consultul endocrinologic.
Osteoporoză, osteodensitometrie, vitamina D și calciu: când mergi la endocrinolog
Osteoporoza poate evolua fără simptome până la apariția unei fracturi. Află când este utilă osteodensitometria, ce rol au vitamina D, calciul, tiroida și paratiroidele și când este recomandat consultul endocrinologic.
Prolactina crescută: simptome, cauze, analize și când mergi la endocrinolog
Prolactina crescută poate fi asociată cu menstruații neregulate, infertilitate, secreție lactată, hipotiroidism sau probleme hipofizare. Află când este necesară evaluarea endocrinologică.
Hipertiroidism: simptome, TSH scăzut și când mergi la endocrinolog
Hipertiroidismul apare când tiroida produce prea mulți hormoni tiroidieni. Află ce simptome pot apărea, ce înseamnă TSH scăzut, ce analize sunt utile și când este recomandat consultul endocrinologic.
Analize pentru tiroidă: TSH, FT4, FT3, ATPO și când mergi la endocrinolog
Află ce arată principalele analize pentru tiroidă, când se recomandă TSH, FT4, FT3 și ATPO, cum se interpretează orientativ rezultatele și când este util consultul endocrinologic.
Analize utile în simptome respiratorii: hemoleucogramă, CRP, D-dimer, alergii, infecții
Află ce analize pot fi recomandate în tuse, respirație grea, infecții respiratorii sau suspiciune alergică și când este necesar consultul pneumologic.
Cum se recoltează corect proba de coprocultură și coproparazitologie?
Ghid complet pentru recoltarea corectă a probelor de coprocultură și coproparazitologie - pași esențiali, erori de evitat și importanța analizelor pentru sănătatea digestivă.
Cum ne pregătim pentru recoltarea de analize medicale?
Pregătirea corectă pentru analizele medicale este esențială pentru obținerea unor rezultate precise. Descoperiți ce trebuie să știți despre jejunul, hidratarea și alte aspecte importante înainte de recoltare.