Testosteron scăzut la bărbați: simptome, analize și când mergi la endocrinolog

Testosteron scăzut la bărbați: simptome, analize și când mergi la endocrinolog

Publicat la 4 iunie 2026

Testosteron scăzut la bărbați: simptome, analize și când mergi la endocrinolog

Testosteronul este principalul hormon sexual masculin. Are rol important în libido, erecție, fertilitate, masă musculară, pilozitate, densitate osoasă, producția de globule roșii, energie și stare generală.

Testosteronul scăzut nu se diagnostichează doar pentru că un bărbat este obosit, are libido redus sau nu se mai simte ca înainte. Aceste simptome pot avea multe cauze: stres, somn insuficient, obezitate, diabet, depresie, anxietate, medicamente, consum de alcool, apnee de somn, boli cronice sau probleme de cuplu.

Diagnosticul de hipogonadism masculin se pune când există simptome compatibile și valori ale testosteronului clar scăzute, confirmate prin analize recoltate corect. De obicei, testosteronul total se recoltează dimineața, iar rezultatul trebuie repetat dacă este modificat.

Dacă ai libido scăzut, disfuncție erectilă, infertilitate, oboseală persistentă, pierdere de masă musculară, ginecomastie sau analize cu testosteron scăzut, poți solicita un consult endocrinologie prin CAS, cu bilet de trimitere valabil și în limita fondurilor disponibile.

Ce este testosteronul

Testosteronul este un hormon androgen produs în principal de testicule. O cantitate mică este produsă și de glandele suprarenale.

Producția de testosteron este controlată de axa hipotalamus–hipofiză–testicule.

Pe scurt:

  • hipotalamusul transmite semnal către hipofiză;
  • hipofiza produce LH și FSH;
  • LH stimulează celulele Leydig din testicule să producă testosteron;
  • FSH, împreună cu testosteronul, susține producția de spermatozoizi;
  • testosteronul transmite feedback către creier pentru reglarea producției.

Testosteronul influențează:

  • libidoul;
  • erecțiile;
  • fertilitatea;
  • producția de spermatozoizi;
  • masa musculară;
  • forța musculară;
  • distribuția grăsimii;
  • densitatea osoasă;
  • pilozitatea facială și corporală;
  • vocea în perioada pubertății;
  • producția de globule roșii;
  • energia și starea generală.

Pentru o privire generală asupra problemelor evaluate de endocrinolog, poți citi și articolul despre când mergi la endocrinolog.

Ce înseamnă testosteron scăzut

Testosteron scăzut înseamnă că nivelul testosteronului din sânge este sub intervalul așteptat, în contextul potrivit.

Dar nu orice valoare mică izolată înseamnă boală.

Contează:

  • ora recoltării;
  • dacă analiza a fost repetată;
  • laboratorul și metoda;
  • testosteronul total;
  • SHBG;
  • testosteronul liber sau calculat, în anumite cazuri;
  • simptomele;
  • vârsta;
  • greutatea;
  • bolile asociate;
  • medicamentele;
  • somnul;
  • consumul de alcool;
  • fertilitatea dorită;
  • LH și FSH;
  • prolactina;
  • funcția tiroidiană.

Diagnosticul corect nu se pune după o singură analiză recoltată la întâmplare.

Hipogonadism masculin: termenul medical

Hipogonadismul masculin înseamnă că testiculele nu produc suficient testosteron, suficienți spermatozoizi sau ambele.

Poate apărea:

  • înainte de pubertate;
  • în adolescență;
  • la adult;
  • la vârstnic.

La adolescenți, poate duce la pubertate întârziată. La adulți, poate afecta funcția sexuală, fertilitatea, masa musculară, oasele și starea generală.

Hipogonadismul poate fi:

  • primar, când problema este la nivelul testiculelor;
  • secundar sau central, când problema este la nivelul hipofizei sau hipotalamusului;
  • funcțional, când testosteronul scade în context de obezitate, boală cronică, medicamente, stres metabolic sau alte cauze reversibile.

Această diferențiere este importantă, pentru că tratamentul nu este același.

Testosteron scăzut nu înseamnă automat tratament cu testosteron

Aceasta este una dintre cele mai importante idei.

Testosteronul scăzut trebuie evaluat înainte de tratament. Uneori cauza poate fi tratabilă fără testosteron: obezitate, apnee de somn, diabet dezechilibrat, medicamente, prolactină crescută, hipotiroidism, boală acută, alcool sau deficit de somn.

În plus, tratamentul cu testosteron poate reduce fertilitatea. Dacă un bărbat dorește copii în viitorul apropiat, terapia cu testosteron poate fi nepotrivită sau chiar contraindicată, pentru că poate suprima producția de spermatozoizi.

De aceea, tratamentul trebuie decis medical, nu luat ca supliment de energie, anti-aging sau soluție rapidă pentru performanță sexuală.

Simptome de testosteron scăzut la bărbați

Simptomele pot fi sexuale, fizice, metabolice sau psihice.

Cele mai sugestive simptome sunt cele sexuale:

  • libido scăzut;
  • erecții matinale mai rare;
  • disfuncție erectilă;
  • scăderea frecvenței gândurilor sexuale;
  • infertilitate;
  • volum testicular redus, în anumite cauze.

Alte simptome posibile:

  • oboseală persistentă;
  • energie scăzută;
  • scăderea masei musculare;
  • scăderea forței;
  • creșterea grăsimii abdominale;
  • ginecomastie;
  • reducerea pilozității corporale;
  • barbă care crește mai greu;
  • bufeuri, în forme importante;
  • transpirații nocturne;
  • dispoziție depresivă;
  • iritabilitate;
  • dificultăți de concentrare;
  • somn modificat;
  • densitate osoasă scăzută;
  • fracturi de fragilitate;
  • anemie, în unele cazuri.

Aceste simptome nu sunt specifice. Oboseala, depresia, disfuncția erectilă și creșterea în greutate pot apărea și cu testosteron normal.

Simptome mai sugestive decât oboseala simplă

Oboseala este frecventă și are multe cauze. Singură, nu indică neapărat testosteron scăzut.

Suspiciunea crește când oboseala se asociază cu:

  • libido scăzut;
  • erecții matinale rare;
  • infertilitate;
  • masă musculară redusă;
  • ginecomastie;
  • pilozitate corporală redusă;
  • testicule mici;
  • osteoporoză;
  • fracturi;
  • bufeuri;
  • testosteron scăzut confirmat la analize repetate.

Dacă există doar oboseală, fără simptome sexuale sau semne clinice, medicul va căuta și alte cauze: anemie, tiroidă, somn, depresie, diabet, inflamație, ficat, rinichi, medicamente, alcool sau stres.

Testosteronul și vârsta

Testosteronul poate scădea treptat odată cu vârsta. Totuși, îmbătrânirea nu este, în sine, o indicație automată de tratament.

Unii bărbați au testosteron mai mic odată cu vârsta, dar nu au simptome relevante. Alții au simptome, dar testosteronul este normal. De aceea, diagnosticul trebuie să includă atât simptomele, cât și analizele.

Termeni precum „andropauză” sau „menopauză masculină” pot fi înșelători. La femei, menopauza este o tranziție hormonală clară și relativ bruscă. La bărbați, scăderea testosteronului este de obicei graduală și variabilă.

Tratamentul nu trebuie folosit ca strategie de anti-aging.

Testosteron scăzut și libido

Libidoul scăzut este unul dintre simptomele cele mai relevante pentru hipogonadism.

Totuși, libidoul poate scădea și din alte motive:

  • stres;
  • depresie;
  • anxietate;
  • probleme de cuplu;
  • oboseală cronică;
  • somn insuficient;
  • alcool;
  • medicamente;
  • diabet;
  • obezitate;
  • durere cronică;
  • boli cardiovasculare;
  • tulburări tiroidiene;
  • prolactină crescută.

Dacă libidoul este scăzut, iar testosteronul este normal, cauza poate fi alta. Dacă testosteronul este scăzut, trebuie confirmat și investigat.

Testosteron scăzut și disfuncție erectilă

Disfuncția erectilă poate fi asociată cu testosteron scăzut, dar cel mai frecvent are cauze vasculare, neurologice, psihologice, metabolice sau medicamentoase.

Cauze frecvente de disfuncție erectilă:

  • diabet;
  • hipertensiune;
  • ateroscleroză;
  • fumat;
  • obezitate;
  • colesterol crescut;
  • anxietate de performanță;
  • depresie;
  • medicamente antihipertensive sau psihotrope;
  • alcool;
  • probleme neurologice;
  • intervenții chirurgicale;
  • testosteron scăzut, în unele cazuri.

Testosteronul trebuie evaluat mai ales dacă disfuncția erectilă se asociază cu libido scăzut, erecții matinale rare, infertilitate, ginecomastie sau alte semne de hipogonadism.

Dacă există durere în piept, lipsă de aer la efort sau factori cardiovasculari importanți, disfuncția erectilă trebuie discutată și cu medicul cardiolog sau urolog, după caz.

Testosteron scăzut și fertilitate

Testosteronul este important pentru fertilitate, dar tratamentul cu testosteron administrat din exterior poate reduce producția de spermatozoizi.

Aceasta este o capcană frecventă.

Când organismul primește testosteron din exterior, hipofiza reduce secreția de LH și FSH. Fără aceste semnale, testiculele pot produce mai puțin testosteron local și mai puțini spermatozoizi. Rezultatul poate fi scăderea fertilității sau azoospermie.

Dacă un bărbat dorește copii, trebuie spus clar medicului înainte de orice tratament.

Pentru bărbații cu hipogonadism și dorință de fertilitate, există alte abordări în anumite cazuri, dar acestea trebuie gestionate de endocrinolog, urolog/androlog sau specialist în infertilitate.

Testosteron scăzut și obezitate

Obezitatea este asociată frecvent cu testosteron mai scăzut. Mecanismele sunt multiple: rezistență la insulină, inflamație, scăderea SHBG, apnee de somn, sedentarism și modificări ale axei hormonale.

La unii bărbați cu obezitate, testosteronul total poate fi scăzut din cauza SHBG scăzut, în timp ce testosteronul liber poate fi mai puțin afectat. De aceea, interpretarea trebuie făcută atent.

Scăderea în greutate, activitatea fizică și tratamentul apneei de somn pot îmbunătăți testosteronul la unii pacienți.

Tratamentul cu testosteron nu este tratament pentru obezitate.

Pentru legătura cu metabolismul, vezi articolul despre obezitate, dificultate în slăbire și cauze hormonale.

Testosteron scăzut și diabet

Bărbații cu diabet de tip 2 sau rezistență la insulină pot avea mai frecvent testosteron scăzut. Totuși, testosteronul nu se administrează ca tratament pentru controlul glicemiei.

Dacă există diabet, obezitate abdominală, hipertensiune sau dislipidemie, medicul va evalua întregul risc metabolic.

Pot fi utile:

  • glicemie;
  • hemoglobină glicozilată;
  • profil lipidic;
  • tensiune arterială;
  • greutate și circumferință abdominală;
  • testosteron total dimineața;
  • SHBG, în anumite cazuri;
  • LH și FSH, dacă testosteronul este scăzut.

Pentru subiecte conexe, vezi articolul despre rezistență la insulină și analize utile.

Testosteron scăzut și apneea de somn

Apneea obstructivă de somn poate contribui la oboseală, libido scăzut, disfuncție erectilă, hipertensiune, rezistență la insulină și testosteron mai scăzut.

Semne posibile:

  • sforăit puternic;
  • pauze de respirație observate de partener;
  • somn neodihnitor;
  • somnolență ziua;
  • dureri de cap dimineața;
  • hipertensiune;
  • obezitate;
  • dificultăți de concentrare.

Este important ca apneea de somn să fie identificată. Tratamentul cu testosteron poate fi problematic la pacienții cu apnee severă netratată. De aceea, somnul trebuie discutat la consultație.

Testosteron scăzut și depresie

Testosteronul scăzut poate fi asociat cu dispoziție depresivă, iritabilitate sau motivație redusă. Dar depresia poate apărea și independent de testosteron.

Simptomele de depresie pot include:

  • tristețe persistentă;
  • pierderea interesului;
  • oboseală;
  • tulburări de somn;
  • modificări ale apetitului;
  • vinovăție;
  • dificultăți de concentrare;
  • scăderea libidoului;
  • gânduri negative persistente.

Dacă există depresie importantă, aceasta trebuie evaluată și tratată ca atare. Nu este corect să fie atribuită automat testosteronului.

Dacă apar gânduri de autovătămare, este nevoie de ajutor medical imediat.

Testosteron scăzut și masa osoasă

Testosteronul contribuie la menținerea densității osoase. Hipogonadismul persistent poate crește riscul de osteopenie, osteoporoză și fracturi.

Evaluarea osoasă poate fi importantă dacă există:

  • testosteron scăzut pe termen lung;
  • fracturi după traumatisme minore;
  • dureri de spate cu suspiciune de tasări vertebrale;
  • tratament cortizonic;
  • consum crescut de alcool;
  • fumat;
  • deficit de vitamina D;
  • vârstă mai înaintată;
  • alte boli endocrine.

În anumite cazuri, medicul poate recomanda osteodensitometrie DXA.

Vezi articolul despre osteoporoză, osteodensitometrie, vitamina D și calciu.

Testosteron scăzut și ginecomastie

Ginecomastia înseamnă dezvoltarea țesutului mamar la bărbat. Poate apărea când echilibrul dintre androgeni și estrogeni se modifică.

Testosteronul scăzut poate fi una dintre cauze, dar nu este singura.

Alte cauze posibile:

  • pubertate;
  • obezitate;
  • medicamente;
  • boli hepatice;
  • boli renale;
  • hipertiroidism;
  • prolactină crescută;
  • tumori testiculare, rar;
  • consum de alcool sau substanțe;
  • suplimente/anabolizante;
  • cauze idiopatice.

Dacă există ginecomastie dureroasă, unilaterală, nodul dur, secreție mamelonară sau creștere rapidă, este necesară evaluare medicală.

Vezi articolul despre ginecomastie la bărbați și adolescenți.

Testosteron scăzut la adolescenți

La adolescenți, testosteronul scăzut poate apărea ca pubertate întârziată sau pubertate incompletă.

Semne posibile:

  • testiculele nu cresc până la 14 ani;
  • penisul nu se dezvoltă;
  • vocea nu se îngroașă;
  • pilozitatea facială lipsește sau este minimă;
  • masa musculară nu crește;
  • puseul de creștere întârzie;
  • adolescentul rămâne mult mai mic decât colegii;
  • testicule mici și ferme;
  • ginecomastie;
  • lipsa mirosului, în sindromul Kallmann;
  • oboseală sau semne de boală cronică.

La adolescenți, evaluarea este diferită față de adult. Trebuie analizate vârsta osoasă, ritmul de creștere, stadiul pubertar, LH, FSH și testosteronul.

Vezi articolul despre pubertate întârziată la copii și adolescenți.

Cauze de testosteron scăzut

Cauzele pot fi împărțite în mai multe categorii.

Cauze testiculare

  • sindrom Klinefelter;
  • traumatisme testiculare;
  • intervenții chirurgicale testiculare;
  • orhită, inclusiv după oreion, în unele cazuri;
  • chimioterapie;
  • radioterapie;
  • criptorhidie în antecedente;
  • tumori testiculare;
  • îmbătrânire testiculară;
  • boli genetice.

Cauze hipofizare sau hipotalamice

  • tumori hipofizare;
  • prolactină crescută;
  • intervenții chirurgicale hipofizare;
  • radioterapie craniană;
  • traumatisme craniene;
  • boli infiltrative;
  • sindrom Kallmann;
  • deficit congenital de GnRH;
  • alte deficite hipofizare.

Cauze funcționale sau reversibile

  • obezitate;
  • diabet dezechilibrat;
  • apnee de somn;
  • boli cronice;
  • inflamație;
  • malnutriție;
  • exercițiu excesiv cu deficit energetic;
  • stres sever;
  • consum crescut de alcool;
  • opioide;
  • glucocorticoizi;
  • anabolizante folosite anterior;
  • boală acută recentă.

Identificarea cauzei este esențială. Tratamentul corect depinde de ea.

Hipogonadism primar

Hipogonadismul primar apare când testiculele nu produc suficient testosteron, deși hipofiza trimite semnal.

Analizele pot arăta:

  • testosteron scăzut;
  • LH crescut;
  • FSH crescut, în multe cazuri;
  • spermogramă modificată, dacă este evaluată fertilitatea.

Cauze posibile:

  • sindrom Klinefelter;
  • leziuni testiculare;
  • infecții;
  • chimioterapie;
  • radioterapie;
  • criptorhidie;
  • îmbătrânire;
  • alte boli testiculare.

În această situație, endocrinologul poate recomanda evaluare suplimentară și, uneori, colaborare cu urologul/andrologul.

Hipogonadism secundar sau central

Hipogonadismul secundar apare când hipofiza sau hipotalamusul nu stimulează suficient testiculele.

Analizele pot arăta:

  • testosteron scăzut;
  • LH scăzut sau inadecvat normal;
  • FSH scăzut sau inadecvat normal.

Cauze posibile:

  • obezitate;
  • prolactină crescută;
  • tumori hipofizare;
  • medicamente;
  • opioide;
  • glucocorticoizi;
  • boli cronice;
  • malnutriție;
  • stres fiziologic important;
  • traumatisme craniene;
  • boli genetice.

În aceste cazuri, tratamentul cu testosteron poate să nu fie prima sau singura opțiune, mai ales dacă pacientul dorește fertilitate.

Prolactina crescută și testosteronul scăzut

Prolactina crescută poate reduce semnalul hipofizar către testicule și poate duce la testosteron scăzut.

Simptome posibile:

  • libido scăzut;
  • disfuncție erectilă;
  • infertilitate;
  • ginecomastie;
  • secreție mamelonară, rar la bărbați;
  • dureri de cap;
  • tulburări de vedere, dacă există o formațiune hipofizară mare.

Cauze ale prolactinei crescute:

  • prolactinom;
  • unele medicamente;
  • hipotiroidism;
  • stres sau recoltare dificilă;
  • boală renală;
  • alte cauze hipofizare.

Dacă testosteronul este scăzut și LH/FSH sunt scăzute sau normale, prolactina poate fi o analiză importantă.

Vezi articolul despre prolactina crescută.

Tiroida și testosteronul

Tulburările tiroidiene pot influența libidoul, erecția, energia, greutatea, dispoziția și uneori proteinele care transportă hormonii sexuali.

Hipotiroidismul poate fi asociat cu:

  • oboseală;
  • creștere în greutate;
  • libido scăzut;
  • disfuncție erectilă;
  • prolactină crescută, în anumite cazuri;
  • infertilitate, în unele situații.

Hipertiroidismul poate fi asociat cu:

  • scădere în greutate;
  • palpitații;
  • anxietate;
  • modificări ale SHBG;
  • disfuncție sexuală;
  • ginecomastie, uneori.

De aceea, TSH și FT4 pot fi utile în evaluarea simptomelor sexuale sau a testosteronului scăzut.

Vezi articolul despre TSH crescut sau TSH scăzut.

Medicamente care pot reduce testosteronul

Unele medicamente pot influența testosteronul, libidoul sau erecția.

Exemple posibile:

  • opioide;
  • glucocorticoizi;
  • unele antidepresive;
  • unele antipsihotice;
  • unele medicamente pentru tensiune;
  • spironolactonă;
  • ketoconazol;
  • tratamente pentru cancer de prostată;
  • chimioterapie;
  • unele medicamente pentru epilepsie;
  • steroizi anabolizanți folosiți anterior.

Nu opri un tratament prescris fără să discuți cu medicul. Dar spune endocrinologului toate medicamentele și suplimentele pe care le iei.

Steroizii anabolizanți și oprirea producției proprii

Folosirea de testosteron sau steroizi anabolizanți fără indicație medicală poate suprima producția proprie de testosteron și spermatogeneză.

După oprire, pot apărea:

  • testosteron scăzut;
  • libido scăzut;
  • disfuncție erectilă;
  • infertilitate;
  • depresie;
  • oboseală;
  • pierdere de masă musculară;
  • ginecomastie;
  • testicule mai mici.

Recuperarea poate dura și nu este garantată în toate cazurile. Este important ca medicul să știe dacă au fost folosite astfel de substanțe, chiar dacă pacientul nu se simte confortabil să spună. Informația este medical relevantă.

Cum se recoltează corect testosteronul

Testosteronul are variație pe parcursul zilei. De obicei, este mai mare dimineața.

Recomandări uzuale:

  • recoltare dimineața;
  • de preferat pe nemâncate, dacă medicul solicită;
  • evitarea recoltării în timpul unei boli acute;
  • evitarea interpretării după o noapte fără somn;
  • repetarea analizei dacă rezultatul este scăzut;
  • folosirea aceluiași laborator sau a unei metode comparabile, când este posibil;
  • anunțarea medicului despre medicamente și suplimente.

La bărbații tineri, variația diurnă este mai importantă. La bărbații vârstnici poate fi mai redusă, dar recoltarea dimineața rămâne standard.

Testosteron total

Testosteronul total măsoară cantitatea totală de testosteron din sânge: legat de proteine și liber.

Este analiza de pornire în majoritatea cazurilor.

Dar testosteronul total poate fi influențat de SHBG, proteina care leagă hormonii sexuali.

SHBG poate fi modificat în:

  • obezitate;
  • diabet;
  • hipotiroidism;
  • hipertiroidism;
  • boli hepatice;
  • îmbătrânire;
  • unele medicamente;
  • HIV;
  • alte boli cronice.

De aceea, la unii pacienți, testosteronul total nu spune toată povestea.

Testosteron liber și testosteron calculat

Testosteronul liber este fracția de testosteron disponibilă biologic. Poate fi important când testosteronul total este la limită sau când SHBG este modificat.

Medicul poate recomanda:

  • SHBG;
  • albumină;
  • testosteron liber calculat;
  • testosteron biodisponibil, în anumite situații.

Nu toate metodele de testosteron liber sunt la fel de precise. De aceea, rezultatul trebuie interpretat de medic, în funcție de metoda laboratorului și contextul pacientului.

Testosteronul liber poate fi util mai ales în obezitate, vârstă înaintată, boli hepatice, tulburări tiroidiene sau valori totale la limită.

LH și FSH

LH și FSH sunt esențiale când testosteronul este scăzut.

Ele arată dacă problema este mai probabil:

  • la nivelul testiculelor;
  • la nivelul hipofizei/hipotalamusului;
  • funcțională sau reversibilă.

Interpretare orientativă:

  • testosteron scăzut + LH/FSH crescute: hipogonadism primar;
  • testosteron scăzut + LH/FSH scăzute sau normale: hipogonadism secundar/central sau funcțional;
  • FSH crescut important: poate sugera afectarea producției de spermatozoizi;
  • LH crescut cu testosteron normal: poate sugera compensare testiculară, în anumite situații.

Aceste valori trebuie interpretate cu vârsta, simptomele și istoricul pacientului.

Ce analize pot fi recomandate

În funcție de caz, medicul poate recomanda:

  • testosteron total dimineața;
  • repetarea testosteronului total;
  • SHBG;
  • albumină;
  • testosteron liber calculat;
  • LH;
  • FSH;
  • prolactină;
  • TSH;
  • FT4;
  • hemoleucogramă;
  • glicemie;
  • hemoglobină glicozilată;
  • profil lipidic;
  • funcție hepatică;
  • funcție renală;
  • feritină, dacă se suspectează hemocromatoză;
  • PSA, înainte de tratament la bărbații la care este indicată evaluarea prostatei;
  • hematocrit, înainte și în timpul tratamentului;
  • spermogramă, dacă există dorință de fertilitate;
  • teste hipofizare suplimentare, dacă există suspiciune centrală.

Nu toate analizele sunt necesare pentru fiecare pacient. Setul corect depinde de simptome, vârstă, valori și obiectivul pacientului.

Când este necesar RMN hipofizar

RMN-ul hipofizar nu se face pentru orice testosteron scăzut.

Poate fi recomandat dacă există suspiciune de cauză hipofizară sau centrală.

Semne care pot orienta spre această direcție:

  • testosteron scăzut cu LH/FSH scăzute;
  • prolactină crescută semnificativ;
  • dureri de cap persistente;
  • tulburări de vedere;
  • vedere dublă;
  • deficit al altor hormoni hipofizari;
  • pubertate întârziată severă;
  • lipsa mirosului;
  • istoric de traumatisme craniene;
  • istoric de radioterapie craniană;
  • valori foarte scăzute fără explicație clară.

Decizia se ia după evaluarea endocrinologică și analizele de bază.

Când se face spermograma

Spermograma este importantă dacă bărbatul are infertilitate sau dorește copii.

Testosteronul normal nu garantează fertilitate normală. Testosteronul scăzut poate fi asociat cu spermogramă modificată, dar relația nu este perfectă.

Spermograma poate fi recomandată dacă:

  • cuplul încearcă să obțină sarcină de peste 12 luni;
  • există testosteron scăzut;
  • există FSH crescut;
  • există istoric de criptorhidie;
  • există intervenții testiculare;
  • există varicocel;
  • există tratament oncologic anterior;
  • există folosire de anabolizante;
  • pacientul ia sau a luat testosteron.

Dacă fertilitatea este obiectiv, tratamentul cu testosteron trebuie evitat fără evaluare specializată.

Tratamentul testosteronului scăzut

Tratamentul depinde de cauză, simptome, vârstă, fertilitate, riscuri și preferințele pacientului.

Poate include:

  • scădere ponderală;
  • tratamentul apneei de somn;
  • controlul diabetului;
  • reducerea alcoolului;
  • ajustarea medicamentelor, dacă este posibil;
  • tratamentul prolactinei crescute;
  • tratamentul hipotiroidismului sau hipertiroidismului;
  • tratamentul bolilor hipofizare;
  • tratamente pentru fertilitate, în anumite cauze;
  • terapie cu testosteron, dacă există indicație clară și nu există contraindicații.

Nu există un tratament unic pentru toți bărbații cu testosteron scăzut.

Terapia cu testosteron

Terapia cu testosteron poate fi utilă la bărbații cu hipogonadism confirmat, simptome relevante și indicație medicală.

Poate fi administrată sub diferite forme:

  • gel;
  • injecții;
  • plasturi;
  • alte forme disponibile, în funcție de țară și indicație.

Scopul este aducerea testosteronului în interval fiziologic, nu la valori de culturism sau performanță.

Terapia trebuie monitorizată. Medicul urmărește simptomele, testosteronul, hematocritul, prostata când este relevant, efectele adverse și riscurile individuale.

Când testosteronul poate fi nepotrivit

Terapia cu testosteron nu este potrivită pentru toți pacienții.

Poate fi contraindicată sau necesită prudență dacă există:

  • dorință de fertilitate în viitorul apropiat;
  • cancer de prostată cunoscut sau suspect;
  • cancer mamar masculin;
  • hematocrit crescut;
  • apnee de somn severă netratată;
  • insuficiență cardiacă necontrolată;
  • eveniment cardiovascular recent;
  • trombofilie;
  • simptome urinare severe;
  • PSA modificat fără evaluare urologică;
  • folosire de anabolizante sau alte substanțe fără clarificare medicală.

Această listă nu înlocuiește evaluarea medicului. Decizia se ia individual.

Monitorizarea tratamentului

Dacă se începe tratamentul cu testosteron, monitorizarea este obligatorie.

Medicul poate urmări:

  • testosteron total;
  • hematocrit;
  • hemoglobină;
  • PSA, în funcție de vârstă și risc;
  • simptome urinare;
  • tensiune arterială;
  • greutate;
  • edeme;
  • acnee;
  • ginecomastie;
  • apnee de somn;
  • fertilitate, dacă este relevant;
  • răspuns clinic;
  • efecte adverse.

Tratamentul nu trebuie continuat doar pentru că pacientul „se simte mai energic” dacă analizele sau riscurile nu sunt în regulă.

Testosteronul și prostata

Testosteronul nu trebuie administrat fără evaluarea riscului prostatic la bărbații la care această evaluare este indicată.

Înainte de tratament, medicul poate recomanda:

  • istoric urologic;
  • PSA;
  • consult urologic, dacă PSA este modificat sau există semne clinice;
  • evaluarea simptomelor urinare.

În timpul tratamentului, PSA și simptomele urinare pot necesita monitorizare.

Orice decizie trebuie luată în funcție de vârstă, istoric familial, risc și ghiduri medicale.

Testosteronul și hematocritul

Terapia cu testosteron poate crește producția de globule roșii. Dacă hematocritul crește prea mult, sângele devine mai vâscos și pot crește riscurile.

De aceea, hemoleucograma și hematocritul trebuie verificate înainte și în timpul tratamentului.

Dacă hematocritul este crescut, medicul poate ajusta doza, schimba forma tratamentului, întrerupe temporar terapia sau căuta alte cauze, cum ar fi apneea de somn.

Testosteronul și inima

Relația dintre terapia cu testosteron și riscul cardiovascular a fost discutată intens. Riscul depinde de pacient, vârstă, boli asociate, doză, monitorizare și indicația tratamentului.

Bărbații cu boli cardiovasculare trebuie evaluați atent înainte de terapie.

Semne care cer prudență:

  • infarct recent;
  • accident vascular cerebral recent;
  • insuficiență cardiacă necontrolată;
  • hipertensiune severă;
  • apnee de somn netratată;
  • hematocrit crescut;
  • risc trombotic.

Tratamentul nu trebuie folosit fără monitorizare la pacienții cu risc cardiovascular important.

Ce poți face înainte de tratament

Uneori, corectarea factorilor reversibili poate îmbunătăți testosteronul și simptomele.

Măsuri utile:

  • scădere ponderală, dacă există obezitate;
  • exerciții de rezistență și forță;
  • somn adecvat;
  • evaluarea apneei de somn;
  • reducerea alcoolului;
  • oprirea steroizilor anabolizanți;
  • controlul diabetului;
  • tratamentul depresiei;
  • ajustarea medicamentelor care afectează funcția sexuală, doar cu medicul;
  • alimentație suficientă și echilibrată;
  • reducerea stresului cronic.

Aceste măsuri nu înlocuiesc tratamentul în hipogonadismul organic, dar pot fi esențiale în hipogonadismul funcțional.

Suplimentele pentru testosteron

Multe produse promit creșterea testosteronului. Majoritatea nu au dovezi solide pentru tratamentul hipogonadismului.

Trebuie prudență cu:

  • „boostere de testosteron”;
  • suplimente pentru sală;
  • produse cu ingrediente nedeclarate;
  • steroizi anabolizanți;
  • produse cumpărate online;
  • plante sau extracte cu efect hormonal;
  • doze mari de zinc, DHEA sau alte suplimente fără deficit documentat.

Unele pot afecta ficatul, inima, fertilitatea sau pot conține substanțe interzise. Nu sunt alternative sigure la evaluarea medicală.

Când trebuie să mergi la endocrinolog

Consultul endocrinologic este recomandat dacă:

  • testosteronul total este scăzut la analize;
  • testosteronul scăzut se confirmă la repetare;
  • ai libido scăzut persistent;
  • ai disfuncție erectilă asociată cu libido scăzut;
  • ai infertilitate;
  • ai ginecomastie;
  • ai testicule mici;
  • ai pubertate întârziată sau incompletă;
  • ai prolactină crescută;
  • ai LH/FSH modificate;
  • ai obezitate și simptome de hipogonadism;
  • ai osteoporoză sau fracturi la vârstă neobișnuită;
  • ai istoric de tratament oncologic;
  • ai folosit anabolizante;
  • dorești fertilitate și ai testosteron scăzut;
  • rezultatele sunt contradictorii sau greu de interpretat.

La Prevencia, pacienții asigurați se pot programa la endocrinologie cu bilet de trimitere CAS, în funcție de disponibilitate și fondurile CAS existente.

Pentru zona Berceni – Giurgiului – Toporaș, este disponibilă pagina dedicată pentru endocrinologie CAS în Sectorul 4.

Când este potrivit urologul

Urologul poate fi important dacă problema principală este:

  • disfuncție erectilă;
  • infertilitate masculină;
  • varicocel;
  • durere testiculară;
  • nodul testicular;
  • simptome urinare;
  • PSA modificat;
  • suspiciune de boală prostatică;
  • evaluare andrologică;
  • spermogramă modificată.

În multe cazuri, endocrinologul și urologul pot lucra complementar. Endocrinologul evaluează axa hormonală, iar urologul/andrologul evaluează aparatul reproducător masculin, prostata și fertilitatea.

Când este nevoie de evaluare rapidă

Solicită evaluare medicală mai rapidă dacă apar:

  • durere testiculară acută;
  • nodul testicular;
  • creștere rapidă a sânului la bărbat;
  • secreție mamelonară cu sânge;
  • dureri de cap persistente;
  • tulburări de vedere;
  • scădere rapidă în greutate fără explicație;
  • slăbiciune severă;
  • depresie severă sau gânduri de autovătămare;
  • simptome urinare severe;
  • durere în piept sau lipsă de aer la efort.

Aceste simptome pot avea cauze diferite și nu trebuie puse automat pe seama testosteronului.

Ce să aduci la consultație

Pentru evaluarea testosteronului scăzut, este util să aduci:

  • testosteron total recoltat dimineața;
  • a doua determinare de testosteron, dacă există;
  • SHBG;
  • testosteron liber sau calculat, dacă există;
  • LH;
  • FSH;
  • prolactină;
  • TSH și FT4;
  • hemoleucogramă;
  • glicemie și hemoglobină glicozilată;
  • profil lipidic;
  • funcție hepatică și renală;
  • PSA, dacă ai făcut;
  • spermogramă, dacă există infertilitate;
  • ecografie testiculară, dacă ai făcut;
  • RMN hipofizar, dacă există;
  • lista medicamentelor;
  • lista suplimentelor;
  • informații despre anabolizante, dacă au fost folosite;
  • informații despre somn și sforăit;
  • istoricul fertilității;
  • biletul de trimitere, dacă vii prin CAS.

Pentru programare, vezi pagina de programare la medic endocrinolog.

Întrebări frecvente

Testosteronul scăzut se diagnostichează dintr-o singură analiză?

Nu. De obicei, este nevoie de confirmare prin repetarea testosteronului total dimineața, corelat cu simptomele și contextul pacientului.

Oboseala înseamnă testosteron scăzut?

Nu automat. Oboseala are multe cauze. Suspiciunea crește dacă se asociază cu libido scăzut, erecții matinale rare, masă musculară redusă, infertilitate, ginecomastie sau testosteron scăzut confirmat.

Testosteronul trebuie recoltat dimineața?

Da, de obicei. Testosteronul are variație zilnică și este mai mare dimineața, mai ales la bărbații tineri.

Ce este testosteronul liber?

Testosteronul liber este fracția disponibilă biologic. Poate fi util când testosteronul total este la limită sau când SHBG este modificat.

Ce rol au LH și FSH?

LH și FSH ajută la diferențierea între o cauză testiculară și o cauză hipofizară/centrală a testosteronului scăzut.

Prolactina crescută poate scădea testosteronul?

Da. Prolactina crescută poate reduce semnalul hormonal către testicule și poate duce la libido scăzut, disfuncție erectilă sau infertilitate.

Tratamentul cu testosteron afectează fertilitatea?

Da, poate afecta fertilitatea prin reducerea producției de spermatozoizi. Dacă dorești copii, trebuie spus medicului înainte de orice tratament.

Testosteronul ajută la slăbit?

Nu este tratament pentru slăbit. Obezitatea poate reduce testosteronul, iar scăderea în greutate poate ajuta. Terapia cu testosteron se indică doar în hipogonadism confirmat.

Pot lua suplimente pentru testosteron?

Nu este recomandat fără evaluare medicală. Multe suplimente nu au dovezi solide și unele pot conține substanțe riscante sau nedeclarate.

Pot merge la endocrinolog prin CAS pentru testosteron scăzut?

Da, dacă ai bilet de trimitere valabil, card de sănătate și programare în limita fondurilor disponibile. Prevencia oferă consult endocrinologie prin CAS, în funcție de disponibilitate.

Concluzie

Testosteronul scăzut trebuie evaluat atent. Nu este suficientă o singură analiză și nu este corect să fie tratat automat cu testosteron.

Diagnosticul de hipogonadism masculin se bazează pe simptome compatibile și valori ale testosteronului clar scăzute, confirmate prin recoltări corecte. LH, FSH, prolactina, SHBG, TSH, bolile metabolice, somnul, medicamentele și dorința de fertilitate sunt esențiale în decizia medicală.

Terapia cu testosteron poate fi utilă la bărbații cu indicație clară, dar poate afecta fertilitatea și necesită monitorizare. Dacă ai libido scăzut, disfuncție erectilă, infertilitate, ginecomastie, testicule mici sau testosteron scăzut confirmat, discută cu un endocrinolog.

Pentru pacienții asigurați, Prevencia oferă consult endocrinologie prin CAS, cu bilet de trimitere și în limita fondurilor disponibile.


Surse medicale și ghiduri consultate

  • Endocrine Society – Testosterone Therapy in Men with Hypogonadism: Clinical Practice Guideline
  • Mayo Clinic – Male Hypogonadism
  • American Urological Association – Testosterone Deficiency Guideline
  • Cleveland Clinic – Low Testosterone
  • MedlinePlus – Testosterone Levels Test

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Diagnosticul, interpretarea analizelor, indicația de tratament și monitorizarea se stabilesc individual, în urma evaluării de către medic.

Mai multe articole de la Dr. Diana Alexandra Badea

Continuă lectura cu alte materiale publicate de același autor, păstrând același context medical și aceeași expertiză.

Vezi toate articolele autorului