Infiltrațiile intraarticulare: când pot fi recomandate și ce trebuie să știi

Infiltrațiile intraarticulare sunt proceduri prin care o substanță este administrată direct într-o articulație. Pot fi luate în considerare în anumite afecțiuni articulare, după stabilirea diagnosticului și evaluarea opțiunilor de tratament.

Printre cele mai cunoscute proceduri se numără infiltrațiile cu corticosteroid, acid hialuronic și plasmă îmbogățită cu trombocite (PRP).

Aceste tratamente nu sunt echivalente. Au mecanisme, indicații, niveluri de dovezi și limite diferite. Alegerea corectă pornește de la întrebarea „care este cauza durerii?”, nu de la alegerea unei infiltrații sau a unui produs.

Ce este o infiltrație intraarticulară?

O infiltrație intraarticulară presupune introducerea unui ac în cavitatea unei articulații și administrarea locală a unei substanțe.

Procedura poate fi utilizată în anumite situații pentru controlul simptomelor și trebuie efectuată de personal medical calificat, în condiții adecvate de asepsie.

Genunchiul este una dintre articulațiile în care se efectuează frecvent astfel de proceduri.

Totuși, o durere de genunchi poate avea numeroase cauze:

gonartroză;
leziuni de menisc;
leziuni ligamentare;
tendinopatii;
probleme femuro-patelare;
traumatisme;
boli inflamatorii;
alte afecțiuni articulare sau periarticulare.

De aceea, infiltrația nu trebuie să înlocuiască diagnosticul.

Care sunt principalele tipuri de infiltrații?

În practica medicală sunt utilizate mai multe tipuri de proceduri intraarticulare. Printre cele mai cunoscute se află:

corticosteroizii;
acidul hialuronic;
plasma îmbogățită cu trombocite – PRP.

Faptul că toate presupun administrarea unei substanțe printr-un ac în articulație nu înseamnă că au același rol.

Infiltrațiile cu corticosteroid

Corticosteroizii au efect antiinflamator și pot fi utilizați în anumite situații pentru reducerea durerii și inflamației.

În osteoartrita genunchiului, unele ghiduri consideră că infiltrațiile intraarticulare cu corticosteroid pot produce o ameliorare simptomatică pe termen scurt.

Acestea nu reconstruiesc însă cartilajul și nu opresc progresia structurală a artrozei.

Indicația și frecvența administrării trebuie stabilite medical, ținând cont de:

diagnosticul pacientului;
intensitatea simptomelor;
bolile asociate;
tratamentele efectuate anterior;
riscurile individuale;
alternativele terapeutice.

Infiltrațiile cu acid hialuronic

Acidul hialuronic este prezent în mod natural în lichidul sinovial și contribuie la proprietățile viscoelastice ale acestuia.

Administrarea intraarticulară a acidului hialuronic este denumită frecvent viscosuplimentare.

Este utilizată în special în contextul gonartrozei, însă recomandările ghidurilor medicale privind locul său în tratament nu sunt uniforme.

American Academy of Orthopaedic Surgeons (AAOS) nu recomandă utilizarea de rutină a acidului hialuronic intraarticular pentru osteoartrita simptomatică a genunchiului.

NICE recomandă să nu fie oferite injecții intraarticulare cu hialuronan pentru managementul osteoartritei.

În schimb, consensurile EUROVISCO descriu situații în care viscosuplimentarea poate fi luată în considerare la pacienți selectați.

Prin urmare, diagnosticul de gonartroză nu reprezintă automat o indicație pentru acid hialuronic.

Pentru procedură, indicații și modul de administrare, citește ghidul dedicat infiltrațiilor cu acid hialuronic în genunchi.

Pentru analiza separată a dovezilor și recomandărilor ghidurilor, vezi acidul hialuronic în gonartroză.

Acidul hialuronic regenerează cartilajul?

Infiltrația cu acid hialuronic nu trebuie prezentată ca o metodă demonstrată de regenerare predictibilă a cartilajului deteriorat.

Atunci când există un răspuns favorabil, obiectivul este în principal:

reducerea simptomelor;
îmbunătățirea funcției;
facilitarea activității și a recuperării.

Această diferență este importantă pentru stabilirea unor așteptări realiste.

Produsele cu acid hialuronic sunt toate la fel?

Nu.

Produsele disponibile pentru administrare intraarticulară pot diferi prin:

concentrație;
volum;
cantitatea totală de acid hialuronic;
masa moleculară, atunci când aceasta este declarată;
structură reticulată sau nereticulată;
proprietăți fizico-chimice;
schema de administrare.

Aceste diferențe nu înseamnă însă că produsul cu cei mai mulți miligrame sau cu cea mai mare concentrație este automat mai eficient.

Pentru a înțelege valorile de pe ambalaj, citește ghidul despre concentrația acidului hialuronic pentru infiltrații.

Diferențele structurale sunt explicate separat în articolul despre acidul hialuronic reticulat și nereticulat.

Infiltrațiile cu PRP

PRP – plasma îmbogățită cu trombocite – este obținută din sângele pacientului și apoi administrată în zona tratată.

Există studii care au analizat PRP în osteoartrita genunchiului, inclusiv comparații cu alte tratamente intraarticulare.

Interpretarea dovezilor trebuie făcută însă cu atenție, deoarece există diferențe între:

metodele de preparare;
compoziția produsului final;
concentrația trombocitelor;
protocoalele de administrare;
populațiile studiate;
metodologia cercetărilor.

PRP nu trebuie prezentat automat drept o procedură care „regenerează cartilajul”.

Acid hialuronic, corticosteroid sau PRP?

Nu există o infiltrație care să fie „cea mai bună” pentru toate problemele articulare.

În termeni simpli:

Corticosteroidul urmărește în principal controlul inflamației și al simptomelor în situațiile în care există indicație.

Acidul hialuronic este utilizat ca viscosuplimentare la anumite categorii de pacienți, în special în gonartroză, dar recomandările ghidurilor nu sunt uniforme.

PRP este o procedură biologică autologă pentru care există cercetare clinică, dar protocoalele și dovezile sunt heterogene.

Alegerea trebuie făcută după diagnostic și evaluarea pacientului, nu după popularitatea unei proceduri.

Este necesar un RMN înainte de infiltrație?

Nu pentru fiecare pacient.

Investigația imagistică trebuie aleasă în funcție de ceea ce suspectează medicul și de informația care ar putea modifica tratamentul.

În gonartroză, evaluarea clinică și radiografia pot fi suficiente în multe situații.

RMN-ul poate deveni util atunci când există suspiciunea:

unei leziuni de menisc;
unei leziuni ligamentare;
unei alte probleme intraarticulare;
unui diagnostic diferit de cel presupus inițial.

Vezi și ghidul despre când se recomandă radiografia, ecografia, RMN-ul sau CT-ul în ortopedie.

Ce se întâmplă dacă articulația este umflată?

Un genunchi umflat nu trebuie infiltrat automat fără stabilirea cauzei.

Revărsatul articular poate apărea în osteoartrită, dar și în:

boli inflamatorii;
traumatisme;
leziuni intraarticulare;
infecții;
alte afecțiuni.

În anumite situații poate fi necesară evaluarea lichidului articular înainte de stabilirea tratamentului.

Citește și despre cauzele unui genunchi umflat.

Cum se face o infiltrație intraarticulară?

Procedura diferă în funcție de articulație și de produsul administrat, dar în general presupune:

confirmarea diagnosticului și a indicației;
verificarea contraindicațiilor;
poziționarea pacientului;
dezinfectarea riguroasă a pielii;
introducerea acului în articulație;
administrarea produsului;
retragerea acului și protejarea zonei.

În anumite situații poate fi utilizat ghidaj imagistic.

Respectarea condițiilor de asepsie este esențială.

Infiltrația este dureroasă?

Experiența diferă între pacienți.

Introducerea acului și administrarea produsului pot produce disconfort sau o senzație de presiune.

După procedură pot apărea temporar:

sensibilitate;
durere locală;
rigiditate;
umflare ușoară.

Durerea severă sau progresivă trebuie însă diferențiată de disconfortul local obișnuit.

Care sunt riscurile infiltrațiilor?

Riscurile depind de procedură, produs și caracteristicile pacientului.

Pot apărea reacții locale precum:

durere;
sensibilitate;
umflare;
rigiditate;
disconfort temporar.

O complicație rară, dar importantă, este infecția articulară.

Durerea severă sau în creștere, umflarea importantă, roșeața, căldura locală, febra sau alterarea stării generale necesită evaluare medicală.

Pentru acidul hialuronic, citește separat despre contraindicațiile, reacțiile adverse și riscurile infiltrațiilor.

Ce trebuie spus medicului înainte de infiltrație?

Înaintea procedurii trebuie comunicate:

tratamentele administrate;
anticoagulantele sau antiagregantele;
alergiile;
infecțiile actuale sau recente;
febra;
leziunile pielii din zona procedurii;
reacțiile la infiltrații anterioare;
bolile importante asociate.

Nu întrerupe singur tratamente prescrise pentru a efectua infiltrația.

Pentru viscosuplimentare, citește ghidul practic despre ce trebuie să faci înainte și după o infiltrație în genunchi.

Infiltrația înlocuiește recuperarea?

Nu.

În afecțiuni precum gonartroza, exercițiul terapeutic, activitatea fizică adaptată și menținerea funcției articulare rămân componente importante ale tratamentului.

Dacă o procedură reduce durerea, perioada de ameliorare poate permite pacientului să participe mai ușor la recuperare.

Pentru gonartroză, citește ghidul despre kinetoterapie și recuperarea funcției genunchiului.

Cât durează efectul unei infiltrații?

Depinde de tipul procedurii, produs și răspunsul individual.

Nu trebuie promisă o durată fixă.

În cazul acidului hialuronic, răspunsul poate apărea progresiv, iar la pacienții care beneficiază de tratament ameliorarea poate persista câteva luni. Există însă și pacienți la care beneficiul este redus sau absent.

Am analizat separat cât poate dura efectul unei infiltrații cu acid hialuronic.

Se pot repeta infiltrațiile?

Unele proceduri pot fi repetate în anumite situații, dar repetarea nu trebuie făcută automat după un calendar fix.

Trebuie reevaluate:

diagnosticul;
răspunsul la procedura precedentă;
durata beneficiului;
evoluția bolii;
tratamentele efectuate între timp;
alternativele disponibile;
riscurile cumulative relevante pentru procedura respectivă.

Dacă o procedură nu a produs un beneficiu clinic relevant, repetarea aceleiași strategii trebuie reconsiderată.

Cum se decide dacă ai nevoie de o infiltrație?

Ordinea corectă este:

stabilirea diagnosticului;
evaluarea severității simptomelor și a funcției;
analiza tratamentelor deja încercate;
discutarea alternativelor;
stabilirea indicației pentru o procedură intraarticulară;
alegerea tipului de infiltrație;
alegerea produsului potrivit, atunci când este cazul.

Nu este recomandat ca pacientul să cumpere mai întâi un produs și abia apoi să caute indicația pentru administrarea lui.

Infiltrațiile intraarticulare la Prevencia

La Prevencia, alegerea unei infiltrații pornește de la consultație și diagnostic.

Atunci când există indicație pentru o procedură intraarticulară, medicul discută cu pacientul opțiunile disponibile, beneficiul realist, limitele și riscurile.

Pentru viscosuplimentare sunt disponibile mai multe variante de acid hialuronic, cu concentrații, volume și caracteristici diferite.

Existența mai multor variante nu înseamnă că pacientul trebuie să aleagă produsul după marcă, concentrație sau numărul de miligrame.

Mai întâi se stabilește dacă există indicație pentru infiltrație. Alegerea produsului vine ulterior.

Surse medicale

American Academy of Orthopaedic Surgeons (AAOS) – Management of Osteoarthritis of the Knee (Non-Arthroplasty), Clinical Practice Guideline: https://new.aaos.org/globalassets/quality-and-practice-resources/osteoarthritis-of-the-knee/oak3cpg.pdf
NICE – Osteoarthritis in over 16s: diagnosis and management (NG226): https://www.nice.org.uk/guidance/ng226
Conrozier T. et al. – EUROVISCO Consensus Guidelines for the Use of Hyaluronic Acid Viscosupplementation in Knee Osteoarthritis Based on Patient Characteristics: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39564753/
Miller L.E. et al. – Safety of Intra-Articular Hyaluronic Acid for Knee Osteoarthritis: Systematic Review and Meta-Analysis of Randomized Trials Involving More than 8,000 Patients: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31735075/

Infiltrațiile intraarticulare: când pot fi recomandate și ce trebuie să știi