Gonartroza: simptome, investigații și tratament

Gonartroza: simptome, grade, investigații și tratament

Gonartroza este forma de osteoartrită care afectează genunchiul. Poate provoca durere, rigiditate și reducerea mobilității, iar simptomele pot limita progresiv mersul, urcatul scărilor și alte activități obișnuite.

Boala nu înseamnă doar „uzura cartilajului”. Osteoartrita implică modificări ale întregii articulații, inclusiv ale cartilajului, osului subcondral, sinovialei și structurilor din jurul genunchiului.

Tratamentul trebuie adaptat simptomelor, funcției, severității afectării și caracteristicilor fiecărui pacient.

Ce este gonartroza?

Gonartroza este osteoartrita genunchiului.

În timp, la nivelul articulației pot apărea modificări degenerative care afectează suprafețele articulare și funcționarea normală a genunchiului.

Riscul crește odată cu vârsta, dar gonartroza nu trebuie considerată pur și simplu o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.

Pot contribui mai mulți factori, printre care:

• excesul ponderal;
• traumatismele articulare anterioare;
• anumite leziuni de menisc sau ligament;
• suprasolicitarea repetată;
• particularitățile biomecanice;
• antecedentele unor intervenții la nivelul genunchiului;
• predispoziția individuală.

Care sunt simptomele gonartrozei?

Manifestările diferă de la un pacient la altul.

Cele mai frecvente sunt:

• durere la mers;
• durere la urcat sau coborât scările;
• rigiditate după repaus;
• reducerea mobilității;
• dificultate la ridicarea de pe scaun;
• zgomote sau senzații articulare la mișcare;
• episoade de umflare;
• limitarea progresivă a activităților.

Durerea poate fi inițial legată mai ales de efort și poate deveni mai persistentă pe măsură ce boala evoluează.

Totuși, nu orice durere de genunchi înseamnă gonartroză.

Durerea de genunchi înseamnă întotdeauna gonartroză?

Nu.

Durerea poate proveni și din:

• leziuni de menisc;
• leziuni ligamentare;
• tendinopatii;
• sindrom femuro-patelar;
• traumatisme;
• boli inflamatorii;
• alte afecțiuni articulare sau periarticulare.

De aceea, diagnosticul trebuie stabilit înainte de alegerea tratamentului.

Dacă nu este clar ce specialist este potrivit, citește și ghidul despre când mergi la ortoped și când mergi la reumatolog pentru durerea de genunchi.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul pornește de la consultație.

Medicul urmărește:

• localizarea durerii;
• momentul apariției;
• relația cu efortul;
• rigiditatea;
• mobilitatea;
• stabilitatea genunchiului;
• eventualele traumatisme;
• bolile asociate;
• impactul simptomelor asupra activității.

Examenul clinic poate fi completat cu investigații imagistice atunci când acestea sunt necesare.

Ce rol are radiografia?

Radiografia este una dintre investigațiile utilizate frecvent pentru evaluarea gonartrozei.

Poate evidenția modificări precum:

• îngustarea spațiului articular;
• osteofite;
• modificări ale osului subcondral;
• deformări articulare în stadiile avansate.

Aspectul radiologic trebuie însă interpretat împreună cu simptomele pacientului.

Două persoane cu modificări radiologice asemănătoare pot avea niveluri foarte diferite de durere și limitare funcțională.

Ce înseamnă gradele gonartrozei?

Una dintre clasificările radiologice utilizate pentru osteoartrita genunchiului este clasificarea Kellgren–Lawrence, de la gradul 0 la gradul 4.

Gradul 0

Nu sunt identificate modificări radiologice caracteristice osteoartritei.

Gradul 1

Pot exista modificări discrete sau îndoielnice, inclusiv posibilitatea unor osteofite mici.

Gradul 2

Sunt prezente osteofite definite și poate exista o posibilă îngustare a spațiului articular.

Gradul 3

Apar osteofite multiple, îngustarea evidentă a spațiului articular și pot exista modificări ale osului subcondral și ale conturului articular.

Gradul 4

Modificările radiologice sunt severe, cu îngustarea marcată a spațiului articular, osteofite importante și modificări osoase avansate.

Clasificarea ajută la descrierea severității radiologice, dar nu stabilește singură tratamentul.

Gradul observat pe radiografie trebuie interpretat împreună cu:

• intensitatea durerii;
• mobilitatea;
• funcția;
• nivelul de activitate;
• vârsta;
• bolile asociate;
• tratamentele încercate anterior.

Gradul radiologic arată cât de tare ar trebui să doară?

Nu.

Severitatea modificărilor de pe radiografie și intensitatea simptomelor nu sunt perfect corelate.

Un pacient poate avea modificări radiologice importante și simptome moderate, iar altul poate avea durere și limitare funcțională semnificative în prezența unor modificări structurale mai puțin avansate.

Din acest motiv, tratamentul nu trebuie stabilit doar după „gradul gonartrozei”.

Medicul tratează pacientul și impactul bolii asupra funcției, nu doar imaginea radiologică.

Este necesar RMN-ul?

Nu în toate cazurile.

Pentru o gonartroză tipică, evaluarea clinică și radiografia pot furniza informațiile necesare.

RMN-ul poate fi util atunci când există suspiciunea unei alte leziuni sau când rezultatul ar putea modifica tratamentul.

Alegerea investigației trebuie făcută în funcție de întrebarea clinică, nu după principiul că RMN-ul este automat investigația „cea mai bună”.

Vezi și când se recomandă radiografia, ecografia, RMN-ul sau CT-ul în ortopedie.

Cum se tratează gonartroza?

Tratamentul este de obicei multimodal.

În funcție de pacient, poate include:

• educație privind boala;
• exercițiu terapeutic;
• activitate fizică adaptată;
• scădere ponderală atunci când există exces ponderal;
• tratament medicamentos, atunci când este indicat;
• recuperare medicală;
• anumite proceduri intraarticulare;
• evaluare chirurgicală atunci când există indicație.

Nu există un singur tratament potrivit tuturor pacienților.

Ce rol are kinetoterapia?

Exercițiul terapeutic este una dintre componentele importante ale managementului gonartrozei.

Programul poate urmări:

• creșterea forței musculare;
• menținerea sau îmbunătățirea mobilității;
• controlul mișcării;
• îmbunătățirea toleranței la efort;
• păstrarea funcției genunchiului.

Programul trebuie adaptat simptomelor și capacității pacientului.

Pentru acest subiect există un ghid separat despre kinetoterapie, exercițiu și recuperarea funcției genunchiului în gonartroză.

Contează greutatea corporală?

Da, mai ales atunci când există suprapondere sau obezitate.

Greutatea corporală influențează solicitarea mecanică asupra articulației, iar reducerea ponderală poate face parte din managementul gonartrozei la pacienții pentru care aceasta este indicată.

Controlul greutății nu înlocuiește exercițiul, ci poate face parte din aceeași strategie de reducere a impactului bolii asupra funcției.

Ce medicamente pot fi utilizate?

Tratamentul medicamentos trebuie individualizat.

În funcție de pacient pot fi luate în considerare diferite opțiuni pentru controlul durerii, ținând cont de:

• bolile cardiovasculare;
• afecțiunile digestive;
• funcția renală;
• alte tratamente administrate;
• vârsta;
• riscul individual de reacții adverse.

Automedicația prelungită cu antiinflamatoare nu este lipsită de riscuri.

Ce rol au infiltrațiile în gonartroză?

Procedurile intraarticulare reprezintă una dintre opțiunile care pot fi discutate în anumite situații.

Printre produsele sau procedurile utilizate se numără:

• corticosteroizii;
• acidul hialuronic;
• PRP, în anumite contexte.

Aceste proceduri nu sunt echivalente și nu trebuie considerate automat necesare pentru orice pacient cu gonartroză.

Pentru perspectiva generală asupra diferențelor dintre ele, citește ghidul despre infiltrațiile intraarticulare și situațiile în care pot fi recomandate.

Acidul hialuronic este recomandat pentru orice pacient cu gonartroză?

Nu.

Viscosuplimentarea cu acid hialuronic poate fi luată în considerare la pacienți selectați, după evaluarea medicală, dar nu reprezintă un tratament automat pentru orice persoană diagnosticată cu gonartroză.

Recomandările ghidurilor internaționale nu sunt uniforme.

American Academy of Orthopaedic Surgeons (AAOS) nu recomandă utilizarea de rutină a acidului hialuronic intraarticular în osteoartrita simptomatică a genunchiului.

NICE recomandă să nu fie oferite injecții intraarticulare cu hialuronan pentru managementul osteoartritei.

În schimb, consensurile EUROVISCO descriu situații în care viscosuplimentarea poate fi luată în considerare la pacienți selectați, în funcție de caracteristicile individuale și contextul clinic.

Prin urmare, diagnosticul de gonartroză nu este suficient, singur, pentru a stabili indicația.

Pentru analiza detaliată a dovezilor și diferențelor dintre recomandări, citește acidul hialuronic în gonartroză: ce spun dovezile și când poate fi luat în considerare.

Dacă există indicație pentru viscosuplimentare, vezi și infiltrațiile cu acid hialuronic în genunchi: când pot fi recomandate și cum se fac.

Gradul gonartrozei stabilește dacă trebuie făcută o infiltrație?

Nu.

Clasificarea radiologică oferă informații despre modificările structurale, dar nu trebuie transformată într-o schemă automată de tratament.

Nu există o regulă universală de tip:

gradul I = infiltrație cu un anumit produs;
gradul II = altă concentrație;
gradul III = o doză mai mare.

Medicul trebuie să ia în considerare împreună:

• simptomele;
• funcția genunchiului;
• severitatea modificărilor structurale;
• tratamentele încercate;
• răspunsul la recuperare;
• bolile asociate;
• alternativele terapeutice.

Nici alegerea unui produs cu o cantitate mai mare de acid hialuronic nu trebuie făcută exclusiv în funcție de gradul radiologic.

Infiltrațiile regenerează cartilajul?

Procedurile intraarticulare nu trebuie prezentate pacientului ca metode care reconstruiesc predictibil cartilajul deteriorat.

În cazul acidului hialuronic, atunci când există un răspuns favorabil, obiectivul este în principal ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea funcției.

Reducerea durerii poate facilita participarea la exercițiu și recuperare, dar nu înlocuiește aceste componente ale tratamentului.

Ce se întâmplă dacă genunchiul se umflă?

Gonartroza poate fi asociată cu episoade de revărsat articular, dar umflarea genunchiului poate avea și alte cauze.

Pot exista:

• leziuni intraarticulare;
• traumatisme;
• boli inflamatorii;
• infecții;
• alte afecțiuni.

Dacă apare o umflare importantă, mai ales dacă este însoțită de durere severă, roșeață, căldură locală sau febră, este necesară evaluarea medicală.

Citește și ghidul despre genunchiul umflat și cauzele posibile.

Când poate fi necesară evaluarea chirurgicală?

Tratamentul chirurgical nu este prima soluție pentru fiecare pacient cu gonartroză.

Evaluarea chirurgicală poate deveni relevantă atunci când:

• afectarea este avansată;
• durerea este importantă;
• funcția este sever limitată;
• activitățile cotidiene sunt afectate semnificativ;
• tratamentul conservator nu mai oferă un control satisfăcător.

Decizia trebuie individualizată.

Vârsta sau gradul Kellgren–Lawrence, luate separat, nu stabilesc singure necesitatea intervenției chirurgicale.

Ce poți face pentru a încetini pierderea funcției?

Managementul gonartrozei nu trebuie redus la controlul episodic al durerii.

Pe termen lung sunt importante:

• menținerea activității fizice;
• exercițiul terapeutic;
• păstrarea forței musculare;
• controlul greutății atunci când există exces ponderal;
• adaptarea activităților;
• tratamentul corect al episoadelor simptomatice;
• monitorizarea evoluției.

Obiectivul este păstrarea funcției și a independenței cât mai mult timp posibil.

Când trebuie să mergi la medic?

Evaluarea medicală este indicată dacă:

• durerea persistă;
• simptomele se agravează;
• genunchiul se umflă repetat;
• mobilitatea scade;
• mersul devine dificil;
• durerea interferează cu activitățile cotidiene;
• apare instabilitate;
• diagnosticul nu este clar;
• tratamentul actual nu mai controlează suficient simptomele.

Durerea severă apărută brusc, traumatismul important, imposibilitatea de sprijin, febra asociată cu un genunchi roșu și umflat sau alte simptome acute necesită evaluare rapidă.

Cum se urmărește evoluția gonartrozei?

Evoluția nu trebuie evaluată exclusiv prin repetarea radiografiilor.

Sunt importante și schimbările funcționale.

De exemplu:

• cât poate merge pacientul;
• cât de ușor urcă și coboară scările;
• dacă se poate ridica de pe scaun;
• cât de mult îl limitează durerea;
• dacă mobilitatea s-a modificat;
• câtă activitate fizică poate desfășura;
• cum răspunde la tratament și recuperare.

O modificare radiologică și o modificare clinică nu sunt întotdeauna același lucru.

Gonartroza și recuperarea la Prevencia

La Prevencia, traseul pacientului cu durere de genunchi pornește de la identificarea cauzei și stabilirea diagnosticului.

În funcție de situație, planul poate integra:

• consultația de specialitate;
• investigațiile necesare;
• tratamentul medical;
• recuperarea;
• kinetoterapia;
• procedurile intraarticulare atunci când există indicație.

Pentru pacienții la care este discutată viscosuplimentarea, decizia trebuie luată înainte de alegerea produsului.

Existența mai multor concentrații sau variante de acid hialuronic nu înseamnă că pacientul trebuie să aleagă singur produsul și nici că o cantitate mai mare este automat mai eficientă.

Obiectivul tratamentului rămâne controlul simptomelor și păstrarea funcției genunchiului, folosind intervențiile potrivite situației individuale.

Surse medicale

• American Academy of Orthopaedic Surgeons (AAOS) – Management of Osteoarthritis of the Knee (Non-Arthroplasty), Clinical Practice Guideline: https://new.aaos.org/globalassets/quality-and-practice-resources/osteoarthritis-of-the-knee/oak3cpg.pdf
• NICE – Osteoarthritis in over 16s: diagnosis and management (NG226): https://www.nice.org.uk/guidance/ng226
• World Health Organization – Osteoarthritis: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/osteoarthritis
• Conrozier T. et al. – EUROVISCO Consensus Guidelines for the Use of Hyaluronic Acid Viscosupplementation in Knee Osteoarthritis Based on Patient Characteristics: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39564753/