41 articole publicate pe Clinica Prevencia de Dr. Hani SS Alkhozondar, cu informații medicale clare, orientate spre prevenție și decizii informate.
Pregătirea pentru o infiltrație în genunchi este simplă, dar medicul trebuie să cunoască tratamentele, infecțiile și problemele medicale relevante. Află ce trebuie să faci înainte de procedură, ce activități să eviți după infiltrație și care sunt semnele pentru care trebuie să contactezi medicul.
Infiltrațiile intra-articulare cu acid hialuronic sunt în general bine tolerate, dar pot provoca reacții locale și au situații în care trebuie amânate sau evitate. Află ce simptome sunt obișnuite după procedură și care sunt semnalele de alarmă.
Efectul infiltrațiilor cu acid hialuronic nu apare și nu durează la fel la toți pacienții. Află în cât timp poate apărea ameliorarea, cât poate persista, ce factori influențează răspunsul și când trebuie reevaluat tratamentul.
Produsele cu acid hialuronic pentru infiltrații pot avea concentrații, volume și cantități totale diferite. Află ce înseamnă valorile în mg și procentele de pe ambalaj, de ce 60 mg pot exista în concentrații diferite și de ce o doză mai mare nu înseamnă automat un rezultat mai bun.
Produsele cu acid hialuronic pentru infiltrații intra-articulare nu sunt identice. Unele conțin acid hialuronic nereticulat, iar altele folosesc structuri reticulate (cross-linked). Află ce înseamnă aceste diferențe, ce rol au masa moleculară, concentrația și volumul și de ce produsul trebuie ales în funcție de indicația medicală.
Infiltrațiile intra-articulare cu acid hialuronic sunt utilizate la unii pacienți cu gonartroză, dar recomandările ghidurilor medicale nu sunt uniforme. Află ce arată dovezile, ce pacienți pot fi luați în considerare pentru viscosuplimentare și care sunt limitele acestei opțiuni.
Infiltrațiile intra-articulare cu acid hialuronic, numite și viscosuplimentare, sunt utilizate la unii pacienți cu durere asociată gonartrozei. Află când pot fi luate în considerare, cum se realizează procedura, ce rezultate pot fi așteptate și de ce indicația trebuie stabilită individual de medic.
Coxartroza este artroza șoldului și poate provoca durere inghinală, rigiditate, șchiopătat și dificultăți la mers sau încălțare. Află cum se stabilește diagnosticul, când este necesară radiografia sau RMN-ul, ce rol au exercițiile și când poate fi indicată proteza de șold.
Infiltrațiile intraarticulare pot fi utilizate pentru controlul durerii și inflamației în anumite afecțiuni articulare, dar efectele și dovezile diferă între corticosteroid, acid hialuronic și PRP. Află ce poate face fiecare procedură, care sunt limitele și riscurile și de ce diagnosticul trebuie stabilit înaintea infiltrației.
După îndepărtarea ghipsului sunt frecvente rigiditatea, slăbiciunea, umflarea și senzația că membrul „nu mai funcționează normal”. Află de ce apar, cum se reiau progresiv mișcarea, sprijinul și forța și când este necesară recuperarea medicală.
Radiografia, ecografia, RMN-ul și CT-ul oferă informații diferite despre oase, articulații, tendoane și ligamente. Află ce investigație este potrivită pentru fracturi, artroză, menisc, coafa rotatorilor, tendoane și traumatisme și de ce RMN-ul nu este automat prima alegere.
Durerea de pumn după o cădere poate proveni dintr-o entorsă, o fractură de radius distal sau o fractură de scafoid care uneori nu este vizibilă la prima radiografie. Află ce semne trebuie urmărite, când este necesară imagistica și când traumatismul necesită evaluare rapidă.
Epicondilita laterală provoacă durere pe partea externă a cotului, mai ales la strângerea obiectelor și mișcările repetate ale mâinii și încheieturii. Află cum se diagnostichează, ce rol au exercițiile și recuperarea și de ce infiltrațiile cu corticosteroid trebuie utilizate prudent.
Durerea, umflarea și dificultatea la mișcare pot apărea atât într-o entorsă, cât și într-o luxație sau fractură. Află care sunt diferențele, ce semne sugerează o leziune gravă, când este necesară radiografia și când trebuie solicitată evaluare medicală rapidă.
Piciorul plat la adult nu necesită automat tratament. Dacă apare durere, deformarea se accentuează, afectează un singur picior sau mersul devine dificil, poate exista o problemă a tendonului tibial posterior sau a altor structuri care susțin bolta plantară.
Hallux valgus, cunoscut popular ca mont, reprezintă deformarea progresivă a degetului mare și poate provoca durere, dificultăți la încălțăminte și probleme la mers. Află ce poate ameliora simptomele, ce nu poate corecta deformarea și când este justificat tratamentul chirurgical.
Durerea tendonului lui Ahile poate apărea progresiv prin tendinopatie sau brusc prin ruptură. Află cum se diferențiază cele două situații, când sunt utile ecografia sau RMN-ul și ce rol au exercițiile, orteza, recuperarea și tratamentul chirurgical.
Fasceita plantară: de ce doare călcâiul și cum se tratează
Entorsa de gleznă apare prin întinderea sau ruperea ligamentelor, cel mai frecvent după răsucirea piciorului spre interior. Află ce înseamnă gradele 1, 2 și 3, când este necesară radiografia și cum se face recuperarea pentru reducerea riscului de recidivă.
Sindromul de impingement provoacă frecvent durere la ridicarea brațului și în activitățile deasupra capului. Află ce înseamnă durerea subacromială, cum se diferențiază de ruptura coafei rotatorilor și ce rol au exercițiile, recuperarea, infiltrațiile și investigațiile.
Luxația de umăr apare atunci când capul humerusului iese din articulație și necesită evaluare medicală rapidă. Află cum se recunoaște, cum se face reducerea, ce leziuni pot fi asociate și când este suficientă recuperarea sau poate fi necesară intervenția chirurgicală.
Umărul înghețat provoacă durere și limitarea progresivă a mobilității umărului. Află cum evoluează capsulita adezivă, cum se diferențiază de leziunile coafei rotatorilor și ce rol au recuperarea, infiltrațiile și, rar, intervenția chirurgicală.
Leziunile coafei rotatorilor pot provoca durere de umăr, slăbiciune și dificultate la ridicarea brațului. Află diferența dintre tendinopatie și ruptură, când sunt utile ecografia sau RMN-ul și când este suficient tratamentul conservator sau poate fi necesară operația.
Fractura de șold este o leziune gravă, frecventă la persoanele vârstnice după o cădere. Află ce simptome trebuie recunoscute, cum se stabilește diagnosticul, de ce tratamentul este de obicei chirurgical și ce rol are recuperarea după intervenție.
Durerea pe partea laterală a șoldului este frecvent numită bursită trohanteriană, dar poate implica și tendoanele mușchilor fesieri. Află cum se manifestă sindromul durerii trohanteriene, cum se diferențiază de coxartroză și ce rol au exercițiile, recuperarea și investigațiile.
Chistul Baker este o acumulare de lichid în spatele genunchiului, frecvent asociată cu gonartroza sau alte probleme intraarticulare. Află ce simptome produce, când sunt utile ecografia sau RMN-ul și de ce tratamentul trebuie orientat spre cauza din genunchi.
Un genunchi umflat poate apărea după suprasolicitare, traumatism, leziuni de menisc sau ligamente, gonartroză ori inflamație articulară. Află ce poate indica locul și momentul apariției umflăturii și când este necesară evaluarea rapidă.
Sindromul femuro-patelar este o cauză frecventă de durere în partea din față a genunchiului, mai ales la urcatul scărilor, alergare, genuflexiuni sau după stat prelungit cu genunchiul îndoit. Află cum se diagnostichează și ce rol au exercițiile și recuperarea.
Ruptura ligamentului încrucișat anterior apare frecvent după răsucirea genunchiului și poate provoca umflare și instabilitate. Află cum se diagnostichează, când este necesar RMN-ul și când se recomandă recuperarea sau reconstrucția ligamentului.
Ruptura de menisc poate provoca durere, umflarea genunchiului, blocaj sau senzația că genunchiul cedează. Află cum apare, când este necesar RMN-ul și în ce situații se recomandă tratament conservator sau intervenție chirurgicală.
Gonartroza este osteoartrita genunchiului și poate provoca durere, rigiditate și limitarea mobilității. Află care sunt simptomele, cum se stabilește diagnosticul, ce rol au radiografia și alte investigații și ce opțiuni de tratament există, de la exercițiu și recuperare până la tratamente medicamentoase și proceduri intra-articulare.
Pocniturile de la glezne în timpul mersului sunt frecvente și nu întotdeauna semnalează o problemă gravă. Aflați care sunt cauzele acestor sunete articulare și când este necesar să consultați un specialist.
Descoperiți numărul optim de pași zilnici pentru persoanele peste 60 de ani și cum să vă mențineți activitatea fizică în siguranță pentru a proteja articulațiile și sistemul musculo-scheletic.
Ai dureri de spate sau traumatisme? CT-ul de coloană poate fi făcut gratuit prin CAS. Vezi când este recomandat și la ce medic mergi pentru trimitere.
Ai dureri de gât sau amețeli? RMN-ul cervical poate fi făcut gratuit prin CAS. Vezi la ce medic mergi și cum obții trimiterea.
Ai dureri lombare sau sciatică? RMN-ul lombar poate fi făcut gratuit prin CAS. Vezi la ce medic trebuie să mergi și cum obții trimiterea.
Ai dureri de șold sau dificultăți la mers? RMN-ul de șold poate fi făcut gratuit prin CAS. Vezi la ce medic trebuie să mergi și cum obții trimiterea.
Ai dureri de umăr sau mobilitate redusă? RMN-ul de umăr poate fi făcut gratuit prin CAS. Vezi la ce medic mergi și cum obții trimiterea.
RMN-ul de genunchi poate fi recomandat pentru evaluarea meniscurilor, ligamentelor, cartilajului și altor structuri atunci când rezultatul poate influența diagnosticul sau tratamentul. Află când este util, când radiografia poate fi suficientă și cum se stabilește necesitatea investigației.
Durerea de genunchi poate avea cauze diferite în funcție de localizare, modul de apariție și simptomele asociate. Află ce poate indica durerea în fața, interiorul, exteriorul sau spatele genunchiului, când sunt necesare investigații și când trebuie consultat medicul.