Când merg simt niște pocnituri în articulațiile de la gleznă, este grav? Ce pot să fac?

Când merg simt niște pocnituri în articulațiile de la gleznă, este grav? Ce pot să fac?

Publicat la 31 martie 2026
Actualizat la 31 martie 2026

Introducere

Dacă ați observat că gleznele produc sunete de pocnituri sau clicuri când mergeți, urcați scările sau vă ridicați în vârful picioarelor, probabil v-ați întrebat dacă acest lucru este normal sau dacă ar trebui să vă îngrijoreze. Este o situație pe care o întâlnesc frecvent în cabinetul de ortopedie, iar răspunsul nu este întotdeauna simplu – depinde de mai mulți factori.

Aceste sunete articulare, cunoscute în termeni medicali drept crepitații, pot avea multiple cauze, de la fenomene complet benigne până la semne ale unor afecțiuni care necesită atenție medicală. Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, pocniturile izolate, fără durere sau alte simptome asociate, nu reprezintă un motiv de îngrijorare imediată.

Totuși, pentru a înțelege mai bine ce se întâmpe la nivelul gleznelor dumneavoastră și când ar trebui să solicitați o evaluare de specialitate, este important să cunoașteți câteva aspecte esențiale despre anatomia și funcționarea acestei articulații complexe.

Ce sunt pocniturile articulare și de ce apar

Pocniturile sau sunetele de la nivelul gleznei pot fi descrise în diverse moduri de către pacienți: clicuri, trosnituri, scrâșnete sau chiar senzații de "ceva care se mișcă" în articulație. Aceste sunete pot apărea la fiecare pas sau doar ocazional, pot fi auzite doar de dumneavoastră sau pot fi suficient de puternice încât să fie percepute și de persoanele din jur.

Glezna este o articulație complexă care reunește trei oase principale: tibia, peronul și astragalul. În jurul acestei structuri osoase există numeroase ligamente care asigură stabilitatea, tendoane care permit mișcarea, precum și cartilagiul care protejează suprafețele articulare. Orice modificare la nivelul acestor structuri poate genera sunete.

Cele mai frecvente cauze benigne ale pocniturilor includ:

  • Bulele de gaz din lichidul sinovial care se formează și "sparg" în timpul mișcării
  • Tendoanele care "sar" peste proeminențe osoase în timpul mișcării
  • Mișcarea normală a ligamentelor peste structurile osoase
  • Variații anatomice individuale care nu afectează funcția articulației

Aceste fenomene sunt similare cu cele care apar când "trosnesc" degetele și, în absența altor simptome, nu necesită tratament.

Cauze și factori de risc pentru pocniturile articulare patologice

Deși multe pocnituri sunt benigne, există situații în care acestea pot semnala o problemă medicală care necesită atenție. În practica mea, am observat că anumite contexte și factori de risc cresc probabilitatea ca aceste sunete să fie asociate cu o afecțiune tratabilă.

Leziuni anterioare

Antecedentele de entorse sau traumatisme ale gleznei reprezintă un factor important. După o entorsă, ligamentele pot rămâne ușor laxe, permițând mișcări subtile anormale care generează sunete. De asemenea, leziunile cartilagiilor articulare pot crea suprafețe neregulate care produc crepitații.

Instabilitatea articulară

Personele cu laxitate ligamentară constituțională sau cei care au suferit entorse repetate pot dezvolta instabilitate cronică a gleznei. Această instabilitate permite mișcări anormale ale oaselor în articulație, care pot fi însoțite de pocnituri.

Tendinita și tenosinovita

Inflamația tendoanelor care trec pe lângă gleznă, în special tendonul peronier sau tendonul lui Ahile, poate cauza sunete de frecare sau pocnituri când tendonul se mișcă în teaca sa. Această afecțiune este mai frecventă la sportivi sau la persoanele care își schimbă brusc nivelul de activitate fizică.

Afecțiuni degenerative

Artrita gleznei, fie ea post-traumatică, reumatoidă sau de alt tip, poate cauza modificări ale suprafețelor articulare care generează crepitații. Aceste sunete sunt adesea însoțite de rigiditate și durere, mai ales dimineața sau după perioade de inactivitate.

Factori de risc suplimentari

Vârsta înaintată, supraponderea, activitățile sportive cu impact ridicat, calzatul inadecvat și anumite anomalii biomechanice ale piciorului pot contribui la apariția sau agravarea pocniturilor articulare.

Simptome și semne de alarmă

În timp ce pocniturile izolate, fără alte manifestări, sunt de obicei benigne, există anumite semne care ar trebui să vă determine să solicitați o evaluare medicală promptă.

Când pocniturile devin îngrijorătoare

Durerea asociată cu pocniturile reprezintă cel mai important semnal de alarmă. Dacă fiecare pocnitură este însoțită de disconfort sau dacă durerea apare în zona gleznei independent de sunete, este esențial să consultați un specialist.

Umflarea articulației sau a zonei din jurul gleznei sugerează o inflamație activă care necesită investigare. Această umflătură poate fi vizibilă sau poate fi percepută ca o senzație de tensiune în articulație.

Instabilitatea sau senzația că glezna "cedează" în timpul mersului sau al activităților obișnuite indică o posibilă problemă ligamentară care ar putea beneficia de tratament.

Rigiditatea articulară, mai ales după perioade de repaus, limitarea amplitudinii de mișcare sau dificultatea în efectuarea anumitor mișcări sunt semne care necesită atenție medicală.

Alte simptome asociate

Schimbarea recentă a caracteristicului pocniturilor – de exemplu, sunete care devin mai frecvente, mai puternice sau care apar în contexte diferite – poate semnala o evoluție a unei afecțiuni subiacente.

Roșeața pielii, senzația de căldură la nivelul articulației sau febra pot indica o infecție sau o inflamație acută care necesită evaluare urgentă.

Dificultatea în susținerea greutății corpului pe glezna afectată sau claudicația (șchiopătatul) sunt semne clare că funcția articulației este afectată și necesită intervenție medicală.

Cum se pune diagnosticul

Evaluarea medicală a pocniturilor de la nivelul gleznei începe întotdeauna cu o discuție detaliată despre istoricul dumneavoastră medical și caracteristicile simptomelor. Ca medic specialist în ortopedie, consider că acest dialog inițial oferă indicii esențiale pentru orientarea investigațiilor ulterioare.

Examinarea clinică

Examinarea fizică a gleznei include evaluarea amplitudinii de mișcare, testarea stabilității ligamentare, palparea structurilor anatomice pentru identificarea zonelor dureroase și observarea mersului. Încerc să reproduc pocniturile în timpul examinării pentru a înțelege mai bine mecanismul lor de producere.

Testele de stabilitate specifice permit evaluarea integrității ligamentelor, în timp ce manevrele de stres articular pot evidenția eventuale leziuni ale cartilagiilor sau alte anomalii structurale.

Investigații imagistice

Radiografia standard reprezintă primul pas în evaluarea imagistică, permițând vizualizarea structurilor osoase și identificarea eventualelor modificări degenerative, fracturi vechi sau anomalii de aliniere.

Ecografia este utilă pentru evaluarea tendoanelor, ligamentelor și țesuturilor moi din jurul gleznei. Această investigație poate identifica inflamații, rupturi parțiale sau acumulări de lichid.

Rezonanța magnetică nucleară (RMN) oferă imagini detaliate ale tuturor structurilor gleznei și este indicată atunci când suspicionăm leziuni ale cartilagiilor, ligamentelor sau altor țesuturi moi care nu sunt vizibile la radiografie.

În anumite situații, tomografia computerizată poate fi necesară pentru o evaluare mai detaliată a structurilor osoase, în special în cazul traumatismelor complexe sau al deformărilor.

Abordarea medicală și opțiunile de tratament

Tratamentul pocniturilor de la nivelul gleznei depinde în totalitate de cauza subiacentă identificată. Abordarea este întotdeauna personalizată, ținând cont de severitatea simptomelor, impactul asupra calității vieții și obiectivele fiecărui pacient.

Măsuri conservative

În cazurile benigne, când pocniturile nu sunt însoțite de durere sau limitare funcțională, de obicei recomand simpla monitorizare și asigurarea pacientului că nu există un pericol pentru sănătatea articulației.

Pentru situațiile în care există o componentă inflamatorie ușoară, odihna relativă, aplicarea de gheață și evitarea temporară a activităților care agravează simptomele pot fi suficiente.

Modificările stilului de viață, inclusiv controlul greutății corporale și alegerea unui calzat adecvat cu suport bun pentru gleznă, pot reduce semnificativ simptomele în multe cazuri.

Kinetoterapie și recuperare

Programele de kinetoterapie reprezintă piatra de temelie a tratamentului pentru multe afecțiuni ale gleznei. Exercițiile de întărire a musculaturii din jurul articulației, îmbunătățirea echilibrului și a propriocepției, precum și stretching-ul adecvat pot reduce pocniturile și preveni complicațiile.

În cazul instabilității ligamentare, un program structurat de recuperare poate restabili stabilitatea articulației și poate elimina sau reduce semnificativ sunetele anormale.

Tratamente medicale specifice

Pentru afecțiunile inflamatorii, pot fi indicate tratamente antiinflamatoare, fie locale sub formă de geluri sau creme, fie sistemice, în funcție de severitatea cazului.

În situații selectate, infiltrațiile cu corticosteroizi sau cu acid hialuronic pot oferi ameliorare simptomatică și pot îmbunătăți funcția articulară.

Ortezele sau benzile de susținere pot fi utile temporar pentru stabilizarea gleznei în cazul instabilității sau în perioada de recuperare după o leziune.

Intervenții chirurgicale

Chirurgia este rezervată cazurilor în care tratamentele conservative nu oferă rezultate satisfăcătoare sau când există leziuni structurale semnificative care necesită reparare. Procedurile pot varia de la artroscopie pentru curățarea cartilagiilor deteriorate până la reconstrucții ligamentare complexe, în funcție de diagnostic.

Importanța consultului de specialitate

Chiar dacă pocniturile de la nivelul gleznei par a fi un simptom minor, consultul cu un specialist în ortopedie poate preveni complicații pe termen lung și poate identifica probleme tratabile în stadii incipiente.

O evaluare timpurie permite stabilirea unui diagnostic precis și inițierea unui plan terapeutic adecvat înainte ca afecțiunea să progreseze. În plus, chiar și în cazurile benigne, consultul medical oferă liniștea sufletească că nu există o problemă gravă.

Amânarea consultului în prezența semnelor de alarmă poate duce la agravarea leziunilor, la dezvoltarea instabilității cronice sau la modificări degenerative care ar fi putut fi prevenite prin intervenție precoce.

Evaluarea în cadrul clinicii Prevencia

În cadrul Clinicii Prevencia, abordăm fiecare pacient cu pocnituri la nivelul gleznei printr-o evaluare comprehensivă care include un examen clinic detaliat și, când este necesar, investigații imagistice moderne.

Beneficiați de acces la echipamente de ultimă generație pentru diagnostic și de colaborarea cu specialiști din diverse domenii – kinetoterapeuți, reumatologi, specialiști în medicină sportivă – pentru a asigura o abordare integrată a problemei dumneavoastră.

Echipa noastră vă va ajuta să înțelegeți exact ce se întâmplă la nivelul gleznelor dumneavoastră și vă va ghida către cele mai potrivite opțiuni terapeutice, adaptate nevoilor și stilului dumneavoastră de viață.

Concluzie

Pocniturile de la nivelul gleznei sunt un simptom frecvent care, deși adesea benign, merită atenție atunci când este însoțit de durere, umflare sau instabilitate. Înțelegerea cauzelor posibile și recunoașterea semnelor de alarmă vă ajută să luați decizia corectă privind necesitatea unei evaluări medicale.

Indiferent dacă pocniturile sunt recente sau le-ați observat de mult timp, un consult de specialitate poate clarifica situația și poate preveni potențiale complicații. Nu ignorați semnalele pe care corpul dumneavoastră vi le transmite – o evaluare la timp face întotdeauna diferența.

Dacă vă confruntați cu pocnituri persistente la nivelul gleznei sau dacă aveți îngrijorări legate de sănătatea articulațiilor dumneavoastră, vă invit să programați o consultație la Clinica Prevencia. Împreună vom identifica cauza simptomelor și vom stabili cel mai potrivit plan de tratament pentru dumneavoastră. Puteți face o programare accesând https://prevencia.ro/programare.

Continuă de aici

Pagini relevante după acest articol

Continuă spre programare, clinica relevantă sau ghidurile de specialitate care au legătură directă cu articolul pe care tocmai l-ai citit.

Mai multe articole de la Dr. Hani SS Alkhozondar

Continuă lectura cu alte materiale publicate de același autor, păstrând același context medical și aceeași expertiză.

Vezi toate articolele autorului

Articole similare

Am selectat alte articole apropiate de subiectul paginii, pentru a facilita explorarea continuă a temei.

Vezi toate articolele