Recuperarea pentru durerea de genunchi: când ajută kinetoterapia și fizioterapia

Recuperarea pentru durerea de genunchi: când ajută kinetoterapia și cum se face programul

Durerea de genunchi poate avea cauze foarte diferite, iar programul de recuperare nu ar trebui început după aceeași schemă pentru fiecare pacient.

Gonartroza, leziunile de menisc sau ligament, suprasolicitarea, problemele femuro-patelare, imobilizarea și perioada de după anumite intervenții pot necesita abordări diferite.

De aceea, primul pas este stabilirea cauzei durerii, iar apoi construirea unui program care urmărește mobilitatea, forța, controlul mișcării și revenirea progresivă la activitate.

Dacă diagnosticul nu este încă stabilit, citește mai întâi ghidul despre durerea de genunchi în funcție de localizare și simptome.

De ce nu există un singur program pentru durerea de genunchi?

„Mă doare genunchiul” descrie un simptom, nu diagnosticul.

Durerea poate proveni din:

• articulație;
• menisc;
• ligamente;
• tendoane;
• structurile din jurul rotulei;
• modificări degenerative;
• inflamație;
• traumatisme;
• suprasolicitare.

Un program potrivit pentru un pacient cu gonartroză nu este automat potrivit pentru o persoană aflată imediat după o leziune ligamentară sau o intervenție chirurgicală.

Recuperarea trebuie adaptată problemei medicale și etapei în care se află pacientul.

Când poate ajuta kinetoterapia?

Kinetoterapia poate avea un rol important atunci când durerea este asociată cu reducerea forței, mobilității sau funcției.

În funcție de diagnostic, programul poate urmări:

• creșterea mobilității;
• îmbunătățirea forței musculare;
• controlul mișcării;
• stabilitatea;
• echilibrul;
• toleranța la efort;
• revenirea progresivă la activitățile cotidiene sau sportive.

Obiectivul nu este doar ca pacientul să simtă mai puțină durere, ci să funcționeze mai bine.

Ce rol are kinetoterapia în gonartroză?

În gonartroză, exercițiul terapeutic reprezintă una dintre componentele importante ale managementului conservator.

Programul poate urmări:

• forța musculaturii coapsei și șoldului;
• mobilitatea genunchiului;
• toleranța la mers;
• controlul membrului inferior;
• menținerea activității;
• capacitatea de a urca și coborî scările;
• desfășurarea activităților cotidiene.

Am dezvoltat separat acest subiect în ghidul despre kinetoterapie, exercițiu și recuperarea funcției genunchiului în gonartroză.

Cum se face recuperarea după o leziune de menisc?

Programul depinde de tipul leziunii și de tratamentul ales.

O leziune tratată conservator are un traseu diferit de recuperarea după o intervenție asupra meniscului.

În funcție de situație, obiectivele pot include:

• controlul durerii și al umflării;
• recuperarea mobilității;
• activarea musculaturii coapsei;
• refacerea forței;
• îmbunătățirea controlului membrului inferior;
• revenirea progresivă la activitate.

Nu orice modificare de menisc identificată la RMN necesită operație, iar programul trebuie stabilit în contextul simptomelor și examenului clinic.

Cum se face recuperarea după o leziune de ligament?

Leziunile ligamentare pot avea grade diferite de severitate și pot fi tratate conservator sau chirurgical, în funcție de ligament, instabilitate și nevoile pacientului.

În recuperare pot fi urmărite:

• reducerea durerii și umflării;
• recuperarea extensiei și flexiei;
• refacerea forței;
• controlul neuromuscular;
• stabilitatea;
• progresia către alergare, schimbări de direcție sau sport, atunci când acestea sunt obiectivele pacientului.

Revenirea la sport nu ar trebui decisă exclusiv după numărul de săptămâni trecut de la accidentare.

Funcția și criteriile clinice sunt importante.

Ce se întâmplă după reconstrucția ligamentului încrucișat anterior?

După reconstrucția LIA, recuperarea este progresivă și urmărește mai multe etape.

În funcție de protocol și evoluție, obiectivele pot include:

• controlul durerii și edemului;
• recuperarea extensiei;
• progresia flexiei;
• activarea cvadricepsului;
• normalizarea mersului;
• creșterea progresivă a forței;
• controlul mișcării;
• revenirea la alergare;
• pregătirea pentru activități sportive.

Calendarul trebuie adaptat intervenției, eventualelor proceduri asociate și progresului pacientului.

Graba de a reveni la sport doar pentru că durerea s-a redus nu este o strategie bună.

Cum se face recuperarea după proteza de genunchi?

După artroplastia genunchiului, recuperarea urmărește redobândirea mobilității și funcției.

Programul poate include:

• mobilizare progresivă;
• exerciții pentru extensie și flexie;
• activarea și întărirea musculaturii;
• antrenarea mersului;
• utilizarea temporară a unui dispozitiv de sprijin atunci când este indicat;
• exerciții pentru echilibru și funcție;
• progresia activităților cotidiene.

Programul trebuie adaptat recomandărilor chirurgului și evoluției postoperatorii.

Durerea, plaga, umflarea și starea generală trebuie monitorizate.

Ce se întâmplă după o perioadă de imobilizare?

Imobilizarea poate duce la:

• pierdere de forță;
• reducerea mobilității;
• rigiditate;
• scăderea toleranței la efort;
• modificarea mersului.

După îndepărtarea imobilizării, revenirea la activitate trebuie făcută progresiv.

Faptul că osul sau structura tratată permite reluarea mișcării nu înseamnă că forța și funcția s-au recuperat automat.

Este nevoie de fizioterapie cu aparate?

Procedurile de fizioterapie pot fi utilizate în anumite programe, atunci când există indicație.

Pot exista intervenții precum:

• electroterapie;
• TENS;
• laser terapeutic;
• ultrasunete terapeutice;
• magnetoterapie;
• alte proceduri fizicale.

Acestea nu trebuie însă să transforme recuperarea într-o succesiune de aparate fără un obiectiv funcțional.

Atunci când sunt utilizate, trebuie integrate într-un program mai larg.

Exercițiul terapeutic și recuperarea funcției rămân componente importante ale procesului de recuperare.

Kinetoterapie sau fizioterapie?

Nu sunt neapărat alternative.

Kinetoterapia lucrează direct asupra mișcării, forței și funcției.

Procedurile de fizioterapie pot fi utilizate selectiv pentru anumite obiective sau pentru controlul simptomelor.

Întrebarea relevantă este:

ce intervenție are sens pentru diagnosticul și obiectivul pacientului?

Este nevoie de RMN înainte de recuperare?

Nu pentru fiecare pacient.

Necesitatea investigațiilor depinde de:

• modul de apariție a durerii;
• existența unui traumatism;
• examenul clinic;
• diagnosticul suspectat;
• simptomele asociate;
• evoluția problemei.

Uneori radiografia este suficientă. În alte situații poate fi necesar RMN-ul sau o altă investigație.

Pentru alegerea investigației, citește când se recomandă radiografia, ecografia, RMN-ul sau CT-ul în ortopedie.

Ce se întâmplă dacă genunchiul este umflat?

Un genunchi umflat trebuie evaluat în context.

Revărsatul articular poate apărea după traumatism, în gonartroză, în afecțiuni inflamatorii sau în alte probleme articulare.

Programul de recuperare poate necesita adaptare atunci când există inflamație sau umflare importantă.

Citește și despre cauzele unui genunchi umflat.

Exercițiile trebuie să provoace durere?

Un anumit disconfort poate apărea în timpul recuperării, dar nu există regula că exercițiul trebuie să doară pentru a fi eficient.

Trebuie urmărite:

• intensitatea durerii;
• durata simptomelor după exercițiu;
• apariția umflării;
• mobilitatea;
• evoluția funcției.

Dacă durerea crește semnificativ sau rămâne accentuată după program, exercițiile trebuie reevaluate.

Câte ședințe sunt necesare?

Nu există un număr universal de ședințe.

Durata recuperării depinde de:

• diagnostic;
• severitatea problemei;
• nivelul inițial de funcție;
• obiective;
• răspunsul la tratament;
• consecvența exercițiilor;
• bolile asociate.

Un program eficient trebuie reevaluat periodic și progresat pe măsură ce pacientul evoluează.

Exercițiile de acasă sunt importante?

Da.

Pentru multe probleme ale genunchiului, exercițiile efectuate regulat în afara ședințelor supravegheate sunt o parte importantă a recuperării.

Kinetoterapeutul poate ajuta pacientul să învețe:

• tehnica corectă;
• dozarea exercițiilor;
• frecvența;
• progresia;
• adaptarea la durere;
• semnele care impun reducerea solicitării sau reevaluarea.

Scopul nu este ca pacientul să depindă permanent de ședințele din clinică, ci să poată continua activitatea într-un mod corect și sustenabil.

Când poate reveni pacientul la sport?

Revenirea la sport depinde de diagnostic și de nivelul de solicitare al activității respective.

Nu ar trebui decisă exclusiv după:

• dispariția durerii;
• trecerea unui anumit număr de săptămâni;
• terminarea unui număr prestabilit de ședințe.

În funcție de problemă, pot fi evaluate:

• mobilitatea;
• forța;
• stabilitatea;
• controlul mișcării;
• toleranța la alergare;
• capacitatea de a accelera și frâna;
• schimbările de direcție;
• mișcările specifice sportului.

După anumite leziuni, revenirea prea rapidă la solicitări mari poate crește riscul unei noi probleme.

Ce rol au infiltrațiile în recuperarea genunchiului?

În anumite afecțiuni, medicul poate discuta și proceduri intraarticulare.

Acestea nu trebuie privite ca înlocuitor pentru recuperare.

Dacă o procedură contribuie la reducerea durerii, pacientul poate avea o perioadă în care participarea la exercițiu și recuperare devine mai ușoară.

Pentru diferențele dintre principalele proceduri, citește ghidul despre infiltrațiile intraarticulare: când pot fi recomandate și ce trebuie să știi.

Recuperarea după o infiltrație cu acid hialuronic

La pacienții cu gonartroză la care există indicație pentru viscosuplimentare, infiltrația cu acid hialuronic și recuperarea au roluri diferite.

Infiltrația nu recuperează singură:

• forța musculară;
• mobilitatea;
• controlul mișcării;
• toleranța la efort;
• capacitatea funcțională.

Dacă durerea se reduce, perioada de ameliorare poate fi folosită pentru continuarea sau progresia programului de exercițiu.

Pentru informații despre procedură și indicații, citește infiltrațiile cu acid hialuronic în genunchi.

Când poate fi reluată kinetoterapia după infiltrație?

Nu există un interval universal valabil pentru fiecare pacient și fiecare procedură.

Momentul depinde de:

• tipul procedurii;
• reacția locală;
• nivelul durerii;
• diagnosticul pacientului;
• tipul exercițiilor;
• recomandarea medicului.

În perioada imediat următoare infiltrației poate fi recomandată evitarea temporară a efortului fizic intens.

Ulterior, dacă evoluția este favorabilă, recuperarea poate fi reluată progresiv.

Pentru recomandările practice înainte și după procedură, citește ghidul ce trebuie să faci înainte și după o infiltrație în genunchi.

Dacă durerea scade după infiltrație, mai este necesară recuperarea?

De multe ori, da.

Reducerea durerii și recuperarea funcției nu sunt același lucru.

Un pacient poate avea mai puțină durere, dar să prezinte în continuare:

• deficit de forță;
• mobilitate redusă;
• toleranță scăzută la efort;
• control deficitar al mișcării;
• dificultăți la activitățile cotidiene.

De aceea, ameliorarea simptomelor poate reprezenta o oportunitate pentru progresul funcțional, nu neapărat momentul în care recuperarea trebuie oprită.

Când trebuie oprit sau modificat programul?

Programul nu trebuie continuat mecanic dacă evoluția nu este cea așteptată.

Este necesară reevaluarea dacă apar:

• agravarea importantă a durerii;
• umflare persistentă sau accentuată;
• blocaj al genunchiului;
• instabilitate nou apărută;
• pierderea progresivă a mobilității;
• simptome diferite de cele inițiale;
• lipsa progresului în ciuda unui program urmat corect.

În astfel de situații trebuie verificat dacă diagnosticul și planul terapeutic rămân corecte.

Care sunt semnele de alarmă?

Durerea severă apărută brusc, deformarea după traumatism, imposibilitatea sprijinului sau un genunchi foarte roșu, cald și dureros asociat cu febră necesită evaluare medicală.

După o infiltrație, trebuie solicitată evaluare dacă apar:

• durere severă sau progresivă;
• umflare importantă;
• roșeață accentuată;
• căldură locală;
• febră;
• frisoane;
• alterarea stării generale.

Aceste simptome nu trebuie tratate exclusiv prin fizioterapie sau exerciții.

Cum știm că recuperarea funcționează?

Nu urmărim doar durerea.

Sunt importante și schimbările funcționale:

• mers mai ușor;
• toleranță mai mare la activitate;
• urcatul și coborâtul scărilor cu mai puține dificultăți;
• mobilitate mai bună;
• forță mai mare;
• control mai bun al mișcării;
• revenirea la activitățile obișnuite;
• mai multă încredere în utilizarea genunchiului.

Obiectivele trebuie stabilite de la început și reevaluate periodic.

Recuperarea durerii de genunchi la Prevencia

La Prevencia, recuperarea trebuie construită după stabilirea cauzei durerii și evaluarea funcției.

În funcție de pacient, planul poate include:

• consultație de recuperare medicală;
• kinetoterapie;
• exercițiu terapeutic;
• proceduri de fizioterapie atunci când există indicație;
• program pentru acasă;
• monitorizarea progresului;
• integrarea tratamentului recomandat de ortoped sau de alt specialist.

După traumatisme, intervenții sau perioade de imobilizare, programul trebuie adaptat etapei biologice și funcționale a recuperării.

Dacă pacientul efectuează o infiltrație, programul poate fi coordonat cu procedura astfel încât revenirea la activitate să fie progresivă și adaptată evoluției.

Obiectivul nu este doar controlul temporar al durerii, ci recuperarea și păstrarea funcției genunchiului.

Surse medicale

• NICE – Osteoarthritis in over 16s: diagnosis and management (NG226): https://www.nice.org.uk/guidance/ng226
• American Academy of Orthopaedic Surgeons (AAOS) – Management of Osteoarthritis of the Knee (Non-Arthroplasty), Clinical Practice Guideline: https://new.aaos.org/globalassets/quality-and-practice-resources/osteoarthritis-of-the-knee/oak3cpg.pdf
• World Health Organization – Osteoarthritis: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/osteoarthritis