Articole publicate de specialiștii din Clinica Prevencia Alunișului
Citește materiale medicale publicate de specialiștii care consultă în Clinica Prevencia Alunișului, utile pentru prevenție, interpretarea simptomelor și pregătirea pentru consultație.
Pregătirea pentru o infiltrație în genunchi este simplă, dar medicul trebuie să cunoască tratamentele, infecțiile și problemele medicale relevante. Află ce trebuie să faci înainte de procedură, ce activități să eviți după infiltrație și care sunt semnele pentru care trebuie să contactezi medicul.
Infiltrațiile intra-articulare cu acid hialuronic sunt în general bine tolerate, dar pot provoca reacții locale și au situații în care trebuie amânate sau evitate. Află ce simptome sunt obișnuite după procedură și care sunt semnalele de alarmă.
Efectul infiltrațiilor cu acid hialuronic nu apare și nu durează la fel la toți pacienții. Află în cât timp poate apărea ameliorarea, cât poate persista, ce factori influențează răspunsul și când trebuie reevaluat tratamentul.
Produsele cu acid hialuronic pentru infiltrații pot avea concentrații, volume și cantități totale diferite. Află ce înseamnă valorile în mg și procentele de pe ambalaj, de ce 60 mg pot exista în concentrații diferite și de ce o doză mai mare nu înseamnă automat un rezultat mai bun.
Produsele cu acid hialuronic pentru infiltrații intra-articulare nu sunt identice. Unele conțin acid hialuronic nereticulat, iar altele folosesc structuri reticulate (cross-linked). Află ce înseamnă aceste diferențe, ce rol au masa moleculară, concentrația și volumul și de ce produsul trebuie ales în funcție de indicația medicală.
Infiltrațiile intra-articulare cu acid hialuronic sunt utilizate la unii pacienți cu gonartroză, dar recomandările ghidurilor medicale nu sunt uniforme. Află ce arată dovezile, ce pacienți pot fi luați în considerare pentru viscosuplimentare și care sunt limitele acestei opțiuni.
Infiltrațiile intra-articulare cu acid hialuronic, numite și viscosuplimentare, sunt utilizate la unii pacienți cu durere asociată gonartrozei. Află când pot fi luate în considerare, cum se realizează procedura, ce rezultate pot fi așteptate și de ce indicația trebuie stabilită individual de medic.
Cum diferențiezi singurătatea de izolarea socială, identifici apropierea care îți lipsește și construiești legături potrivite. Pași practici și situații în care este utilă evaluarea profesională.
Cum îți refaci rutina și sprijinul după mutare, separare, pensionare, schimbarea locului de muncă sau preluarea îngrijirii unui părinte. Pași practici și situații care necesită evaluare.
Cum discutați despre nevoi și responsabilități, luați o pauză fără să abandonați problema și transformați nemulțumirile în acorduri concrete. Delimitarea conflictelor obișnuite de abuz și situații de pericol.
Cum diferențiezi procrastinarea de odihnă și prioritizare, ce întreține amânarea și cum construiești pași realizabili. Delimitări față de perfecționism, ADHD și problemele de concentrare.
Cum recunoști analiza repetitivă care nu mai aduce clarificări, cum o diferențiezi de îngrijorare și gânduri intruzive și ce pași te pot ajuta să revii la activitățile cotidiene.
Cum exprimi o nevoie, refuzi o solicitare și negociezi responsabilitățile fără agresivitate. Diferența dintre limite, control și evitarea obligațiilor, cu exemple pentru muncă, familie și prietenii.
Cum deosebești o greșeală de un verdict despre propria valoare, ce întreține autocritica și cum poți construi o evaluare mai echilibrată a propriei persoane.
Ce se întâmplă la prima întâlnire cu psihologul, cum te poți pregăti și ce merită să întrebi despre evaluare, confidențialitate, obiective și pașii următori.
Scaunul bebelușului se schimbă mult în primul an. Ghid practic despre culoare, frecvență, consistență, mucus, sânge, diaree, constipație și semnele de alarmă.
Gripa poate provoca febră mare, frisoane, dureri musculare și tuse, iar la copiii mici sau cu boli cronice poate evolua mai sever. Ghid practic despre antiviral, hidratare și semne de alarmă.
Enurezisul nocturn este frecvent la copii și nu înseamnă lene sau lipsă de voință. Ghid practic despre cauze, rutină, alarmă de enurezis, desmopresină și semnele care necesită evaluare.
Durerile de cap sunt frecvente la școlari și adolescenți. Ghid practic despre migrenă, factori declanșatori, vedere, somn, hidratare, analize și semnele de alarmă.
Ganglionii se măresc frecvent la copii în timpul sau după infecții. Ghid practic despre localizare, dimensiune, consistență, persistență și semnele care justifică investigații.
Boala mână-gură-picior este o infecție virală frecventă la copiii mici. De obicei se vindecă singură în 7–10 zile, dar durerile din gură pot face copilul să refuze lichidele și pot provoca deshidratare.
Oxiurii sunt paraziți intestinali frecvenți la copii și se transmit ușor în familie și colectivitate. Află cum îi recunoști, cum se face testul cu bandă adezivă, cum se tratează și de ce igiena familiei este esențială pentru evitarea recidivelor.
Pneumonia poate începe cu febră și tuse, dar severitatea este dată mai ales de respirație, oxigenare, hidratare și starea generală. Ghid practic pentru părinți despre diagnostic, tratament și semne de alarmă.
Convulsiile febrile apar la unii copii mici în context de febră și sunt, de cele mai multe ori, benigne. Ghid practic despre prim-ajutor, semne de alarmă, recurență și investigații.
Paloarea, oboseala și lipsa poftei de mâncare pot sugera anemie, dar diagnosticul se stabilește prin evaluare și analize. Ghid despre fier, hemoleucogramă, feritină și tratament.
Somnul se schimbă mult în primii ani. Trezirile și adormirea dificilă pot fi normale în anumite etape, dar sforăitul, pauzele respiratorii, durerea sau regresul somnului pot necesita evaluare.
Selectivitatea alimentară este frecventă la copii, dar uneori poate ascunde dificultăți de feeding, probleme digestive sau carențe. Ghid practic pentru părinți despre mese, texturi, ecrane și semne de alarmă.
Vârsta la care copiii încep să meargă diferă, dar lipsa progresului motor, asimetriile sau absența mersului independent în jurul vârstei de 18 luni merită evaluate. Află ce urmărește pediatrul și când poate fi indicată recuperarea.
Dezvoltarea limbajului variază între copii, dar lipsa progresului, înțelegerea redusă, absența gesturilor sau regresul merită evaluate. Ghid practic despre vorbire, auz și intervenția timpurie.
Copiii nu ating toate reperele exact la aceeași vârstă. Află ce abilități apar orientativ în primii 3 ani, ce înseamnă progres normal și ce semne justifică evaluarea pediatrică.
Infecția urinară poate provoca febră fără alte simptome la sugar și usturime sau urinări dese la copilul mare. Ghid practic despre recoltarea urinei, urocultură, tratament, recurențe și investigații.
Crupul este o infecție virală care poate produce tuse lătrătoare, răgușeală și stridor. Ghid practic pentru părinți despre evoluție, tratament, ce poți face acasă și semnele de alarmă.
Bronșiolita începe adesea ca o răceală, dar la sugar poate afecta respirația și alimentația. Vezi ce trebuie urmărit acasă, ce tratamente nu sunt recomandate de rutină și când este nevoie de spital.
Diversificarea începe, de regulă, în jurul vârstei de 6 luni și trebuie adaptată maturității copilului. Află cum introduci alimentele, texturile și alergenii în siguranță și ce trebuie evitat în primul an.
Un copil slab nu este automat un copil bolnav. Mai important decât o singură greutate este ritmul de creștere în timp. Ghid despre stagnare ponderală, alimentație, cauze medicale, investigații și semne de alarmă.
Bebelușul plânge intens și pare greu de liniștit? Află cum se manifestă colicile, cât pot dura, ce măsuri pot ajuta și ce simptome nu trebuie puse automat pe seama lor.
Regurgitațiile sunt foarte frecvente în primul an și, de cele mai multe ori, nu reprezintă o boală. Află cum diferențiezi refluxul fiziologic de situațiile care necesită investigații sau tratament.
Primul an aduce schimbări rapide în alimentație, creștere și dezvoltare. Află ce este util să urmărești la bebeluș, când începe diversificarea și ce semne justifică evaluarea de către pediatru.
Autonomia unei persoane vârstnice nu se măsoară prin numărul bolilor, ci prin ceea ce poate face efectiv în viața de zi cu zi. Schimbările în igienă, alimentație, mers, administrarea medicamentelor, cumpărături sau gestionarea banilor pot indica apariția unei probleme medicale sau funcționale.
Sarcopenia este o afecțiune musculară caracterizată în primul rând prin scăderea forței. Poate afecta mersul, echilibrul, ridicarea de pe scaun și autonomia și se asociază cu un risc mai mare de căderi și fragilitate.