Dureri de cap la copii: migrenă, cauze și când mergi la medic

Durerile de cap la copii: cauze, migrenă, investigații și semne de alarmă

Durerile de cap sunt frecvente la copii, mai ales la școlari și adolescenți.

De cele mai multe ori, cauza nu este gravă.

Pot apărea în contextul:

• unei viroze;
• lipsei de somn;
• deshidratării;
• meselor neregulate;
• migrenei;
• stresului;
• oboselii vizuale.

Totuși, există situații în care cefaleea trebuie evaluată mai atent.

Pentru părinte, cele mai importante întrebări sunt:

când apare + cât durează + cât de intensă este + ce simptome o însoțesc + dacă tiparul se schimbă în timp.

Ce înseamnă cefalee

Cefaleea este termenul medical pentru durerea de cap.

Poate fi:

• episodică;
• recurentă;
• zilnică;
• ușoară;
• severă.

Poate afecta:

• fruntea;
• tâmplele;
• ceafa;
• o parte a capului;
• tot capul.

Localizarea singură nu stabilește cauza.

La ce vârstă apar durerile de cap

Pot apărea și la copiii mici, dar devin mai frecvente odată cu vârsta.

La copilul mic, simptomele pot fi dificil de descris.

Părintele poate observa:

• iritabilitate;
• copilul își ține capul;
• evită lumina;
• vrea să doarmă;
• varsă.

Care sunt cele mai frecvente cauze

La copilul altfel sănătos, durerile de cap apar frecvent în contextul:

• infecțiilor virale;
• migrenei;
• cefaleei tensionale;
• deshidratării;
• somnului insuficient;
• meselor sărite;
• stresului;
• efortului vizual.

Cauzele neurologice severe sunt mult mai rare.

Durerea de cap în răceală

O viroză poate produce:

• febră;
• nas înfundat;
• durere de cap;
• oboseală.

Durerea ar trebui să se reducă pe măsură ce infecția se ameliorează.

Pentru răcelile frecvente vezi Copilul răcește des: când este normal și când trebuie evaluat de pediatru.

Durerea de cap și febra

Poate apărea în multe infecții comune.

Devine mai importantă dacă febra este asociată cu:

• rigiditatea cefei;
• vărsături repetate;
• somnolență neobișnuită;
• confuzie;
• convulsii;
• erupție violacee.

Aceste situații necesită evaluare rapidă.

Pentru interpretarea febrei vezi Febra la copii: când este normală și când trebuie consult pediatric.

Ce este migrena la copii

Migrena este o cauză frecventă de cefalee recurentă.

La copii poate arăta diferit față de adult.

Durerea poate fi:

• bilaterală;
• pulsatilă;
• moderată sau severă;
• agravată de activitate.

Pot apărea și:

• greață;
• vărsături;
• sensibilitate la lumină;
• sensibilitate la zgomot.

Migrena poate fi pe ambele părți

Da.

La adult migrena este adesea unilaterală, dar la copil poate fi:

• frontală;
• bilaterală.

Faptul că doare „tot capul” nu exclude migrena.

Cât durează o migrenă la copil

Poate dura mai puțin decât la adult.

Uneori copilul:

• adoarme;
• se trezește mult mai bine.

Somnul poate ameliora episodul.

Migrena cu aură

Unii copii pot avea înainte de durere:

• luminițe;
• pete;
• linii zig-zag;
• amorțeală;
• alte simptome neurologice tranzitorii.

Acestea pot reprezenta aură.

Primul astfel de episod trebuie evaluat medical pentru confirmarea diagnosticului.

Migrena este ereditară?

Există frecvent istoric familial.

Dacă unul dintre părinți are migrenă, probabilitatea poate fi mai mare la copil.

Istoricul familial ajută diagnosticul, dar nu îl confirmă singur.

Migrena și vărsăturile

Vărsăturile pot apărea în migrenă.

Devine mai liniștitor dacă:

• apar în timpul unui tipar de migrenă cunoscut;
• copilul își revine complet între episoade.

Vărsăturile repetate dimineața asociate cu durere progresivă necesită însă evaluare.

Migrena abdominală

Unii copii pot avea episoade recurente de:

• durere abdominală;
• greață;
• paloare;
• uneori vărsături,

cu puțină sau fără durere de cap.

Migrena abdominală este un diagnostic specific și trebuie diferențiată de alte cauze digestive.

Pentru durerea abdominală vezi Durerea de burtă la copii: când mergi la medic.

Cefaleea de tensiune

Poate produce o durere:

• apăsătoare;
• de intensitate ușoară sau moderată;
• uneori „ca o bandă” în jurul capului.

Este mai puțin probabil să provoace:

• vărsături;
• sensibilitate foarte mare la lumină.

Poate fi asociată cu:

• stres;
• oboseală;
• postură;
• somn insuficient.

Stresul poate provoca dureri de cap?

Da.

Copilul poate avea cefalee în perioade cu:

• școală intensă;
• examene;
• conflicte;
• anxietate;
• schimbări importante.

Aceasta nu înseamnă că durerea este „inventată”.

Durerea este reală chiar dacă factorii emoționali contribuie.

Somnul insuficient

Este unul dintre cei mai frecvenți factori care pot declanșa sau agrava cefaleea.

Poate apărea dacă:

• copilul se culcă foarte târziu;
• folosește ecrane până noaptea;
• programul diferă mult între zile.

Pentru somn vezi Somnul copilului: treziri nocturne, adormire dificilă, sforăit și când trebuie evaluat.

Sforăitul și durerea de cap dimineața

Un copil care:

• sforăie frecvent;
• respiră pe gură;
• are pauze respiratorii;
• se trezește obosit;
• are cefalee dimineața

poate necesita evaluarea somnului și a căilor respiratorii.

Pentru traseul dedicat vezi Nas înfundat, sforăit și respirație pe gură la copii: cauze și când mergi la medic.

Deshidratarea

Poate provoca durere de cap.

Este mai probabilă în:

• căldură;
• sport;
• febră;
• vărsături;
• diaree.

Uneori problema se ameliorează după:

• lichide;
• odihnă.

Copilul uită să bea apă

Foarte frecvent la școală.

Poate reveni acasă cu:

• durere de cap;
• oboseală;
• urină concentrată.

Un program simplu de hidratare poate ajuta.

Mesele sărite

Foamea poate declanșa cefalee sau migrenă la unii copii.

Este util să existe:

• mese regulate;
• gustări potrivite atunci când programul este lung.

Micul dejun

Copiii care sar constant peste micul dejun pot avea:

• foame;
• dificultăți de concentrare;
• uneori cefalee.

Nu există un aliment obligatoriu, dar un aport regulat este util.

Ecranele provoacă dureri de cap?

Pot contribui indirect prin:

• oboseală vizuală;
• postură;
• lipsa pauzelor;
• somn insuficient.

Problema este adesea durata și modul de utilizare, nu „radiația ecranului”.

Regula pauzelor

La utilizarea îndelungată a ecranelor este util ca copilul să facă pauze frecvente și să privească la distanță.

Dacă cefaleea apare aproape exclusiv după activitate vizuală, poate fi util și un consult oftalmologic.

Problemele de vedere provoacă dureri de cap?

Uneori.

Pot contribui:

• vicii de refracție;
• efort vizual.

Mai ales dacă durerea apare după:

• citit;
• teme;
• ecrane.

Dar vederea nu este cauza tuturor durerilor de cap.

Copilul trebuie dus automat la Oftalmologie?

Nu automat.

Este util dacă există și:

• vedere neclară;
• strabism;
• apropierea excesivă de ecran/carte;
• durere după efort vizual;
• alte simptome oculare.

Sinuzita și durerea de cap

„Sinuzita” este adesea folosită excesiv ca explicație pentru cefalee.

O infecție sinusală bacteriană este mai probabilă dacă există:

• simptome nazale persistente;
• secreții importante;
• febră;
• durere facială;
• evoluție specifică.

O cefalee recurentă fără simptome nazale nu trebuie etichetată automat ca sinuzită.

Tensiunea arterială

Hipertensiunea severă poate produce cefalee, dar nu este o cauză frecventă a durerilor obișnuite.

Tensiunea poate fi verificată în cadrul consultației, folosind o manșetă potrivită copilului.

Anemia

Poate fi asociată cu:

• oboseală;
• amețeală;
• cefalee;
• paloare.

Dacă există aceste simptome, vezi Anemia la copii: simptome, deficit de fier, analize și când trebuie tratată.

Cofeina

La adolescent, consumul de:

• cafea;
• energizante;
• băuturi cu cofeină

poate influența cefaleea.

Atât consumul excesiv, cât și întreruperea bruscă pot declanșa dureri.

Energizantele

Nu sunt o soluție pentru oboseală sau dureri de cap.

Pot conține cantități importante de:

• cofeină;
• zahăr;
• alte stimulente.

La copii și adolescenți trebuie descurajat consumul.

Activitatea fizică

Mișcarea regulată poate ajuta la prevenirea migrenei la unii copii.

Dar o durere de cap severă declanșată constant de:

• efort;
• tuse;
• strănut;

merită evaluată.

Durerea de cap după sport

Poate fi legată de:

• deshidratare;
• căldură;
• efort.

Dacă este:

• bruscă;
• foarte severă;
• asociată cu simptome neurologice,

necesită evaluare.

Durerea de cap după lovitură

Este frecventă după traumatism cranian ușor.

Dar trebuie evaluată rapid dacă există:

• vărsături repetate;
• somnolență;
• confuzie;
• pierderea conștienței;
• convulsii;
• agravarea durerii.

Durerea care trezește copilul noaptea

Merită atenție, mai ales dacă este:

• nouă;
• repetitivă;
• progresivă;
• asociată cu vărsături sau simptome neurologice.

Nu înseamnă automat o boală gravă, dar justifică evaluare.

Durerea de cap dimineața

Poate apărea în:

• migrenă;
• somn insuficient;
• apnee de somn;
• alte cauze.

Devine mai importantă dacă este asociată repetat cu:

• vărsături matinale;
• deteriorarea echilibrului;
• modificări de comportament;
• deficit neurologic.

Cefaleea progresivă

Un semnal important este schimbarea tiparului.

De exemplu:

• devine tot mai frecventă;
• devine tot mai intensă;
• răspunde mai puțin la tratament;
• apar simptome noi.

Această situație trebuie evaluată.

Cea mai puternică durere de cap din viață

O durere apărută brusc și extrem de intensă este neobișnuită la copil și necesită evaluare urgentă.

Mai ales dacă apar:

• vărsături;
• rigiditatea cefei;
• deficit neurologic;
• alterarea stării de conștiență.

Semne neurologice de alarmă

Solicită evaluare dacă durerea este asociată cu:

• slăbiciune;
• amorțeală persistentă;
• vorbire modificată;
• vedere dublă;
• mers instabil;
• confuzie;
• convulsii.

Pentru convulsiile în context febril vezi Convulsiile febrile la copii: ce faci în timpul crizei, când mergi la urgență și ce urmează după.

Aura sau semn neurologic periculos?

Simptomele de aură migrenoasă:

• sunt reversibile;
• au un tipar caracteristic;
• se remit.

Primul episod neurologic focal nu trebuie însă presupus automat ca fiind aură.

Necesită evaluare medicală.

Cum se diagnostichează migrena

În majoritatea cazurilor, diagnosticul este clinic.

Medicul analizează:

• tipul durerii;
• durata;
• frecvența;
• simptomele asociate;
• istoricul familial;
• examenul neurologic.

Dacă tabloul este tipic și examenul este normal, investigațiile extinse nu sunt automat necesare.

Jurnalul durerilor de cap

Este foarte util.

Poți nota:

• data;
• ora;
• durata;
• intensitatea;
• ce a mâncat;
• cât a dormit;
• activitatea;
• menstruația, la adolescentă;
• tratamentul și răspunsul.

După câteva săptămâni pot apărea tipare clare.

Trebuie notate toate alimentele?

Nu este necesară o listă obsesivă.

Mai util este să identifici repetitiv dacă un factor precede constant episoadele.

Dietele foarte restrictive fără o legătură clară nu sunt recomandate.

Ciocolata provoacă migrenă?

Poate fi raportată ca factor declanșator de unele persoane, dar nu trebuie eliminată automat din dieta tuturor copiilor cu migrenă.

Declanșatorii sunt individuali.

Ce facem în timpul unei migrene

Poate ajuta:

• oprirea activității;
• o cameră liniștită și întunecată;
• hidratarea;
• somnul;
• administrarea precoce a tratamentului recomandat.

Tratamentul este mai eficient când este administrat devreme în episod.

Paracetamol sau ibuprofen?

Pot fi utilizate în anumite situații pentru migrenă și alte cefalee, în doze corecte pentru:

• vârstă;
• greutate.

Alegerea trebuie adaptată copilului și istoricului medical.

Aspirina

Nu trebuie administrată de rutină copiilor și adolescenților pentru febră sau viroze din cauza riscului de sindrom Reye în anumite contexte.

Folosirea prea frecventă a analgezicelor

Poate agrava cefaleea.

Utilizarea repetată, multe zile pe lună, poate produce cefalee prin abuz medicamentos.

Dacă copilul are nevoie frecvent de analgezice, trebuie reevaluat planul.

Medicamente specifice pentru migrenă

La copiii mai mari și adolescenți, medicul poate recomanda anumite tratamente specifice, inclusiv triptani, în situații selectate.

Nu sunt potrivite pentru orice copil și nu se administrează fără evaluare.

Tratamentul preventiv

Poate fi discutat dacă migrenele:

• sunt frecvente;
• sunt severe;
• lipsesc copilul de la școală;
• afectează semnificativ viața.

Prevenția poate include:

• igiena somnului;
• mese regulate;
• hidratare;
• mișcare;
• uneori medicamente.

Când sunt necesare analize de sânge

Nu pentru orice copil cu migrenă tipică.

Pot fi utile dacă există indicii pentru:

• anemie;
• infecție;
• tulburări metabolice;
• altă cauză.

Pentru principiile generale vezi Analize uzuale la copii: când sunt recomandate și când nu sunt necesare.

Este necesar RMN?

Nu de rutină la copilul cu:

• cefalee tipică;
• examen neurologic normal;
• evoluție stabilă.

RMN-ul poate fi indicat dacă există:

• examen neurologic anormal;
• cefalee progresivă;
• anumite semne de alarmă;
• schimbare importantă a tiparului.

CT sau RMN?

Dacă imagistica este necesară și situația nu este o urgență traumatică, RMN-ul are avantajul că nu utilizează radiații ionizante.

Dar alegerea investigației depinde de:

• situația clinică;
• urgență;
• disponibilitate.

Tumora cerebrală este o cauză frecventă?

Nu.

Este o cauză rară de cefalee la copil.

Durerile de cap izolate, recurente, cu examen neurologic normal sunt mult mai frecvent:

• migrenă;
• cefalee primară.

Este important să căutăm semnele de alarmă, nu să presupunem automat cel mai grav diagnostic.

Când este nevoie de Neurologie pediatrică

Poate fi utilă dacă:

• diagnosticul nu este clar;
• migrenele sunt frecvente sau severe;
• tratamentul nu funcționează;
• există aură complexă;
• examenul neurologic este anormal;
• există semne de alarmă.

Când este recomandat consultul pediatric

Solicită evaluare dacă:

• durerile se repetă;
• afectează școala;
• copilul are nevoie frecvent de analgezice;
• tiparul se schimbă;
• există migrenă posibilă;
• părintele nu este sigur de cauză.

Pentru pregătirea consultului vezi Consultația la pediatru: cum te pregătești și ce întrebări să pui.

Ce informații să duci la consultație

Pot fi utile:

• jurnalul cefaleei;
• durata episoadelor;
• localizarea;
• prezența vărsăturilor;
• sensibilitatea la lumină;
• medicamentele folosite;
• istoricul familial de migrenă;
• programul de somn;
• consumul de cofeină.

Când trebuie evaluat rapid

Solicită evaluare medicală rapidă dacă:

• durerea este nouă și severă;
• se agravează progresiv;
• trezește repetat copilul din somn;
• există vărsături matinale repetate;
• apare după traumatism;
• există deficit neurologic;
• copilul are febră și rigiditatea cefei;
• comportamentul se schimbă.

Când trebuie sunat la 112

Apelează 112 dacă durerea de cap este asociată cu:

• pierderea stării de conștiență;
• convulsii prelungite;
• slăbiciune bruscă;
• tulburare severă a vorbirii;
• dificultate importantă de mers;
• traumatism cranian sever;
• deteriorare rapidă.

Întrebări frecvente

Copiii pot avea migrenă?

Da.

Migrena trebuie să doară doar pe o parte?

Nu. La copii poate fi bilaterală.

Poate provoca vărsături?

Da.

Dacă doarme și îi trece poate fi migrenă?

Da, somnul poate ameliora migrena.

Ecranele provoacă migrenă?

Pot agrava cefaleea prin oboseală vizuală și somn insuficient, dar nu sunt singura cauză.

Trebuie verificată vederea?

Dacă există simptome vizuale sau durerea apare la efort vizual, poate fi util.

Sinuzita este cauza tuturor durerilor frontale?

Nu.

Anemia poate provoca dureri de cap?

Da, dar este doar una dintre cauzele posibile.

Este necesar RMN?

Nu de rutină dacă tabloul este tipic și examenul neurologic este normal.

Este necesar EEG?

Nu pentru cefaleea simplă sau migrenă fără episoade sugestive de convulsie.

Tumora cerebrală este frecventă?

Nu.

Pot folosi analgezice la fiecare durere?

Ocazional, în doză potrivită, da; utilizarea foarte frecventă poate însă agrava cefaleea.

Un jurnal ajută?

Da, foarte mult.

Când este nevoie de Neurologie?

Dacă există diagnostic incert, simptome atipice, examen anormal sau migrene care afectează semnificativ viața copilului.

De reținut

Majoritatea durerilor de cap la copii nu au o cauză neurologică gravă.

Cele mai frecvente explicații includ:

migrena + infecțiile + somnul insuficient + deshidratarea + mesele neregulate + stresul.

Migrena copilului poate fi bilaterală și poate produce:

• greață;
• vărsături;
• sensibilitate la lumină;
• nevoia de somn.

Un jurnal al durerilor de cap este una dintre cele mai utile metode pentru identificarea tiparului și factorilor declanșatori.

La copilul cu cefalee tipică și examen neurologic normal, nu sunt necesare automat:

• analize extinse;
• CT;
• RMN.

În schimb, schimbarea progresivă a tiparului, deficitul neurologic, vărsăturile matinale repetate, cefaleea severă după traumatism sau febra asociată cu rigiditatea cefei necesită evaluare rapidă.

Notă medicală

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală.

Durerile de cap la copil trebuie interpretate după vârstă, tiparul episoadelor, examenul neurologic și simptomele asociate.