Gripa la copii: simptome, antiviral și când este urgență

Gripa la copii: simptome, antiviral, complicații și când trebuie mers la medic

Gripa este o infecție virală respiratorie care poate afecta copiii de toate vârstele.

De multe ori începe brusc, cu:

• febră;
• frisoane;
• dureri musculare;
• oboseală;
• durere de cap;
• tuse.

La copil pot apărea și:

• vărsături;
• dureri abdominale;
• apetit redus.

Pentru părinte, cele mai importante lucruri de urmărit sunt:

respirația + hidratarea + starea generală + durata febrei + evoluția după primele zile.

Ce este gripa

Gripa este produsă de virusurile influenza.

Este diferită de răceala obișnuită.

Poate produce o stare generală mult mai intens modificată și poate avea complicații, mai ales la:

• sugari;
• copii mici;
• copii cu boli cronice;
• copii imunodeprimați.

Cum începe

Debutul este adesea rapid.

Copilul poate fi bine dimineața, iar în câteva ore să apară:

• febră;
• frisoane;
• dureri;
• oboseală marcată.

Această instalare bruscă este mai sugestivă pentru gripă decât pentru răceala obișnuită.

Gripa sau răceala

Răceala produce mai frecvent:

• nas înfundat;
• secreții;
• strănut;
• simptome mai ușoare.

Gripa produce mai frecvent:

• febră mare;
• frisoane;
• dureri musculare;
• oboseală importantă;
• cefalee.

Totuși, simptomele se pot suprapune.

Pentru infecțiile respiratorii frecvente vezi Copilul răcește des: când este normal și când trebuie evaluat de pediatru.

Febra

Este foarte frecventă.

Poate fi:

• înaltă;
• asociată cu frisoane;
• persistentă câteva zile.

Pentru interpretarea temperaturii vezi Febra la copii: când este normală și când trebuie consult pediatric.

Febra reapare după ce copilul părea mai bine

Acesta este un semnal important.

Dacă:

• febra scade;
• copilul pare să își revină;
• apoi febra reapare;
• tusea se agravează;
• respirația devine rapidă;

trebuie exclusă o complicație, inclusiv pneumonia.

Tusea

Poate fi:

• seacă;
• iritativă;
• persistentă.

Poate dura mai mult decât febra.

Pentru evaluarea generală vezi Tusea la copii: când trebuie consult pediatric.

Durerea de cap

Este frecventă, mai ales la copilul mai mare.

Dacă persistă neobișnuit sau este asociată cu semne neurologice, vezi Durerile de cap la copii: cauze, migrenă, investigații și semne de alarmă.

Durerile musculare

Sunt tipice pentru gripă.

Copilul poate spune că:

• îl dor picioarele;
• îl doare spatele;
• îl doare tot corpul.

Uneori refuză activitatea din cauza durerii și oboselii.

Copilul nu vrea să meargă

În timpul unei viroze sau gripe, poate evita mersul din cauza:

• durerilor musculare;
• slăbiciunii;
• oboselii.

Dacă refuzul mersului este brusc și sever sau apare:

• umflarea unei articulații;
• slăbiciune reală;
• durere localizată intensă;

trebuie evaluată altă cauză.

Vărsăturile

Pot apărea la copii mai frecvent decât la adulți.

Devine important dacă:

• copilul nu poate păstra lichidele;
• urinează mult mai puțin;
• este somnolent.

Pentru deshidratare vezi Vărsături și diaree la copii: semne de deshidratare și când mergi la medic.

Diareea

Poate apărea, dar nu este simptomul principal al gripei.

Dacă este importantă, trebuie urmărită hidratarea.

Gripa la sugar

Poate fi mai greu de recunoscut.

Sugarul poate avea:

• febră;
• iritabilitate;
• somnolență;
• alimentație redusă;
• tuse;
• dificultăți respiratorii.

Pragul pentru evaluare medicală este mai scăzut.

Sugarul sub 3 luni

Un sugar sub 3 luni cu temperatură de 38°C sau mai mare necesită evaluare medicală promptă.

Nu trebuie presupus automat că este doar gripă.

Cum se pune diagnosticul

De multe ori, diagnosticul poate fi clinic în sezonul gripal.

Medicul ia în calcul:

• simptomele;
• contactele;
• circulația virusului;
• vârsta;
• factorii de risc.

Este nevoie de test de gripă

Nu pentru fiecare copil.

Poate fi util dacă rezultatul schimbă conduita, de exemplu:

• decizia de antiviral;
• internare;
• diagnosticul într-un copil cu risc crescut.

Testul rapid poate fi fals negativ

Da.

Un rezultat negativ nu exclude întotdeauna gripa, mai ales dacă tabloul clinic este foarte sugestiv.

Interpretarea depinde și de tipul testului.

PCR-ul

Testele moleculare sunt mai sensibile decât multe teste rapide antigenice.

Pot fi folosite în situații selectate, mai ales în spital sau la copii cu risc crescut.

Tratamentul este doar simptomatic?

Nu întotdeauna.

În multe forme ușoare, tratamentul include:

• hidratare;
• odihnă;
• antitermice pentru confort.

Dar în anumite situații poate fi indicat un antiviral.

Ce este oseltamivirul

Este un antiviral utilizat împotriva gripei.

Poate reduce durata simptomelor și poate fi deosebit de important la copiii cu risc de complicații.

Când este cel mai eficient antiviralul

Beneficiul este mai mare dacă este început devreme, ideal în primele 48 de ore de la debut.

Dar aceasta nu înseamnă că după 48 de ore nu mai poate fi util.

La copiii:

• internați;
• cu boală severă;
• progresivă;
• cu risc crescut de complicații,

antiviralul poate fi recomandat și dacă au trecut mai mult de 48 de ore.

Cine are risc mai mare de complicații

Mai ales:

• copiii foarte mici;
• copiii cu astm;
• boli pulmonare cronice;
• boli cardiace;
• boli neurologice;
• diabet;
• imunodeficiențe;
• alte boli cronice importante.

Orice copil trebuie să primească antiviral?

Nu.

Decizia se face în funcție de:

• vârstă;
• severitate;
• factori de risc;
• momentul prezentării;
• diagnosticul probabil.

Antiviralul previne toate complicațiile?

Nu.

Poate reduce unele riscuri, dar nu oferă protecție completă.

Copilul trebuie urmărit în continuare.

Reacțiile adverse ale oseltamivirului

Pot include:

• greață;
• vărsături;
• disconfort abdominal.

Administrarea împreună cu alimente poate îmbunătăți toleranța la unii copii.

Antibioticul tratează gripa?

Nu.

Gripa este virală.

Antibioticul este indicat doar dacă apare o infecție bacteriană asociată, precum uneori:

• otită;
• pneumonie;
• altă complicație.

Antibioticul preventiv

Nu previne complicațiile virale și nu trebuie administrat doar pentru că febra este mare.

Utilizarea inutilă contribuie la rezistența bacteriană.

Paracetamolul

Poate fi folosit pentru:

• febră;
• durere;
• confort,

în doza corectă pentru greutatea copilului.

Ibuprofenul

Poate fi folosit la copiii potriviți, în doză adaptată greutății.

Nu este potrivit în toate situațiile, de exemplu la copilul:

• foarte deshidratat;
• cu anumite boli.

Aspirina

Nu trebuie administrată copiilor și adolescenților cu gripă sau alte infecții virale din cauza riscului de sindrom Reye.

Alternarea antitermicelor

Nu trebuie făcută automat.

Crește riscul:

• confuziei;
• erorilor de dozare.

Dacă este necesară, trebuie făcută după un plan clar recomandat medical.

Băile reci

Nu sunt recomandate pentru tratarea febrei.

Pot provoca:

• frison;
• disconfort.

Obiectivul este confortul copilului, nu scăderea forțată a temperaturii la o valoare perfect normală.

Hidratarea

Este esențială.

Oferă lichide frecvent.

La copilul mic pot fi utile:

• cantități mici;
• repetate.

Urmărește:

• urinările;
• gura uscată;
• nivelul de energie.

Alimentația

Pofta de mâncare poate scădea temporar.

Nu forța copilul să mănânce.

Este mai important să poată:

• bea;
• urina;
• își menține starea generală.

Copilul doarme foarte mult

Oboseala este frecventă.

Este liniștitor dacă poate fi:

• trezit;
• răspunde normal;
• bea;
• interacționează.

Copilul greu de trezit necesită evaluare urgentă.

Cât durează gripa

Febra și simptomele intense durează de obicei câteva zile.

Tusea și oboseala pot persista mai mult.

Copilul ar trebui să aibă o tendință generală de ameliorare.

Oboseala după gripă

Poate persista o perioadă după dispariția febrei.

Activitatea trebuie reluată progresiv.

Dacă oboseala este:

• severă;
• persistentă;
• asociată cu alte simptome,

este utilă reevaluarea.

Pneumonia

Este una dintre complicațiile importante.

Poate fi:

• virală;
• bacteriană secundară.

Suspectează complicația dacă:

• febra reapare;
• respirația se agravează;
• copilul devine din nou foarte bolnav.

Pentru traseul dedicat vezi Pneumonia la copii: simptome, diagnostic, tratament și semne de alarmă.

Otita

Poate apărea după infecțiile respiratorii.

Copilul poate avea:

• durere de ureche;
• febră;
• iritabilitate.

Vezi Durerea de ureche la copii: cauze, otită și când trebuie evaluat copilul.

Crupul și gripa

Gripa poate produce și inflamația laringelui la unii copii.

Dacă apare:

• tuse lătrătoare;
• stridor;

vezi Crupul la copii.

Wheezingul

Poate apărea mai ales la un copil cu:

• astm;
• predispoziție la wheezing viral.

Vezi Respirația șuierătoare la copii.

Complicațiile neurologice

Sunt rare, dar pot apărea.

Semnele de alarmă includ:

• convulsii;
• confuzie;
• somnolență severă;
• modificări de comportament;
• slăbiciune.

Necesită evaluare urgentă.

Convulsiile febrile

La copilul predispus, febra din gripă poate declanșa o convulsie febrilă.

Vezi Convulsiile febrile la copii.

Miozita după gripă

Unii copii, mai ales de vârstă școlară, pot dezvolta dureri musculare intense la gambe după gripă.

Copilul poate:

• merge greu;
• refuza mersul din cauza durerii.

De obicei evoluția este bună, dar trebuie evaluat dacă:

• durerea este severă;
• apare slăbiciune;
• urina devine foarte închisă;
• copilul nu poate merge.

Când poate fi tratat acasă

De obicei dacă:

• respiră bine;
• bea;
• urinează;
• poate fi trezit ușor;
• starea generală este rezonabilă;
• factorii de risc au fost luați în calcul.

Cum urmărești copilul acasă

Verifică:

• respirația;
• temperatura;
• lichidele;
• urinările;
• starea de conștiență;
• dacă evoluează spre mai bine sau mai rău.

Vaccinarea antigripală

Este principala metodă de prevenție specifică.

Vaccinarea poate reduce:

• riscul de gripă;
• severitatea bolii;
• complicațiile.

Pentru contextul vaccinării vezi Vaccinarea copilului.

Când este recomandat consultul pediatric

Solicită evaluare dacă:

• copilul este foarte mic;
• are boală cronică;
• febra este persistentă;
• tusea se agravează;
• mănâncă sau bea foarte puțin;
• există suspiciunea că ar putea beneficia de antiviral.

Când trebuie reevaluat după ce părea că se vindecă

Reevaluarea este importantă dacă:

• febra reapare;
• tusea devine mai severă;
• copilul respiră mai repede;
• apare durere toracică;
• starea generală se deteriorează.

Acesta poate fi tiparul unei complicații.

Când trebuie evaluat rapid

Solicită ajutor medical rapid dacă:

• respiră repede sau cu efort;
• nu bea;
• urinează foarte puțin;
• varsă repetat;
• este foarte somnolent;
• febra reapare după ameliorare;
• are durere toracică;
• nu poate merge din cauza durerilor musculare intense;
• are o boală cronică și starea se agravează.

Când trebuie sunat la 112

Apelează 112 dacă:

• copilul respiră foarte greu;
• buzele sau limba devin albăstrui ori cenușii;
• nu poate fi trezit;
• are convulsie prelungită;
• prezintă confuzie severă;
• are semne de șoc;
• starea se deteriorează rapid.

De reținut

Gripa poate produce o boală mult mai intensă decât răceala obișnuită.

Tabloul tipic include:

debut brusc + febră + frisoane + dureri musculare + oboseală + tuse.

Tratamentul antiviral poate fi important mai ales la:

• copiii foarte mici;
• copiii cu boli cronice;
• formele severe sau progresive.

Beneficiul este cel mai mare când tratamentul începe devreme, dar în forme severe poate exista indicație și după primele 48 de ore.

Antibioticul nu tratează gripa.

Un semn deosebit de important este agravarea după o aparentă ameliorare, mai ales dacă:

• febra reapare;
• respirația se înrăutățește;
• tusea devine mai severă.

Aceasta poate indica o complicație precum pneumonia.

Iar dificultatea respiratorie severă, cianoza, copilul greu de trezit, convulsiile prelungite sau deteriorarea rapidă reprezintă urgențe.

Notă medicală

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală.

Decizia privind testarea și tratamentul antiviral trebuie individualizată după vârsta copilului, severitate, factorii de risc și momentul debutului simptomelor.