Vaccinarea copilului: calendarul național 2026 și întrebări frecvente pentru părinți

Vaccinarea copilului: calendarul național 2026 și întrebări frecvente pentru părinți

Vaccinarea copilului începe din primele zile de viață și continuă pe parcursul copilăriei și adolescenței.

În România, vaccinurile din Programul Național de Vaccinare sunt administrate la vârste stabilite prin calendarul național. Primele vaccinuri se fac în maternitate, iar celelalte sunt administrate, în principal, prin cabinetul medicului de familie.

Părinții au însă numeroase întrebări:

• Ce vaccin urmează?
• Ce boli previne?
• Poate fi vaccinat copilul dacă este răcit?
• Ce facem dacă o doză a fost întârziată?
• Trebuie reluată schema de la început?
• Ce reacții sunt obișnuite?
• Când trebuie să contactăm medicul?
• Ce vaccinuri suplimentare pot fi recomandate?

Răspunsul trebuie adaptat vârstei, istoricului vaccinal, bolilor copilului și vaccinului care urmează să fie administrat.

Calendarul național de vaccinare 2026 pentru copii

Calendarul național în vigoare în România prevede următoarele vaccinări:

Calendarul poate fi modificat de autoritățile sanitare în funcție de recomandările medicale și de situația epidemiologică.

Pentru fiecare copil trebuie verificat carnetul de vaccinări. Vârsta actuală nu arată singură ce vaccin este necesar, deoarece pot exista:

• doze administrate cu întârziere;
• doze făcute în altă țară;
• documente incomplete;
• contraindicații temporare;
• scheme speciale;
• vaccinări efectuate în afara programului național.

Ce înseamnă prescurtările din calendar

Vaccinul hepatitic B

Protejează împotriva infecției cu virusul hepatitic B.

Virusul se poate transmite prin sânge și alte fluide biologice. Infecția dobândită la naștere sau în copilăria mică are un risc mai mare de a deveni cronică.

Situația nou-născuților proveniți din mame cu infecție cu virus hepatitic B necesită un circuit stabilit în maternitate și o urmărire atentă a schemei.

Vaccinul BCG

Vaccinul BCG este utilizat pentru protecția împotriva formelor severe de tuberculoză la copil.

Este administrat, de regulă, în maternitate, în primele zile după naștere.

După vaccinare poate apărea treptat o reacție locală și ulterior o cicatrice. Evoluția zonei trebuie urmărită conform indicațiilor primite în maternitate.

Nu aplica pe locul vaccinării:

• spirt;
• creme;
• antibiotice locale;
• plasturi;
• pansamente ocluzive;
• alte produse fără recomandarea medicului.

Dacă apar o inflamație importantă, secreții abundente, ganglioni măriți sau alte modificări îngrijorătoare, copilul trebuie evaluat medical.

Vaccinul hexavalent DTPa-VPI-Hib-Hep. B

Vaccinul combinat asigură protecție împotriva:

• difteriei;
• tetanosului;
• tusei convulsive;
• poliomielitei;
• infecțiilor cu Haemophilus influenzae tip B;
• hepatitei B.

Administrarea unui vaccin combinat permite protecția împotriva mai multor boli printr-o singură injecție.

Vaccinul pneumococic

Protejează împotriva unor infecții produse de pneumococ.

Acestea pot include:

• meningită;
• septicemie;
• pneumonie;
• otită;
• alte infecții invazive.

Sugarii și copiii mici pot avea un risc mai mare de forme severe.

Vaccinul ROR

Vaccinul ROR protejează împotriva:

• rujeolei;
• oreionului;
• rubeolei.

Prima doză este prevăzută la 12 luni, iar a doua la 5 ani.

Cele două doze sunt importante pentru obținerea unei protecții mai bune și pentru recuperarea copiilor care nu au dezvoltat un răspuns suficient după prima doză.

Vaccinul DTPa-VPI

Este un rapel împotriva:

• difteriei;
• tetanosului;
• tusei convulsive;
• poliomielitei.

Este prevăzut în calendar la vârsta de 5–6 ani.

Vaccinul dTpa

Este rapelul administrat la adolescență împotriva:

• difteriei;
• tetanosului;
• tusei convulsive.

Protecția împotriva acestor boli scade în timp, motiv pentru care sunt necesare doze de rapel.

Cine urmărește vaccinarea copilului

Medicul de familie are rolul principal în urmărirea vaccinurilor din calendarul național.

Acesta poate:

• verifica istoricul vaccinal;
• identifica dozele restante;
• programa vaccinările;
• administra vaccinurile din program;
• consemna dozele efectuate;
• stabili un plan de recuperare;
• evalua temporar starea copilului;
• orienta copilul către pediatru sau alt specialist.

Informațiile despre consultațiile și monitorizarea oferite în asistența primară sunt disponibile în pagina de medicină de familie.

Medicul pediatru poate avea un rol important atunci când:

• copilul are o boală cronică;
• urmează tratament imunosupresor;
• a avut o reacție importantă după o doză anterioară;
• există alergii severe;
• istoricul vaccinal este neclar;
• părinții doresc să discute vaccinuri suplimentare;
• copilul are o boală acută în ziua programării;
• sunt necesare recomandări individualizate.

Pagina de pediatrie prezintă situațiile în care poate fi utilă evaluarea specialistului.

Ce documente trebuie păstrate

Părintele trebuie să păstreze carnetul de vaccinări și documentele care confirmă dozele administrate.

La consultație sunt utile:

• carnetul de vaccinări;
• carnetul de sănătate al copilului;
• documentele din maternitate;
• scrisorile medicale;
• documentele vaccinărilor efectuate în altă țară;
• lista tratamentelor;
• informațiile privind alergiile;
• documentele despre reacții anterioare;
• recomandările specialiștilor.

Înainte de vaccinare verifică dacă sunt consemnate corect:

• denumirea vaccinului;
• data administrării;
• numărul dozei;
• lotul;
• unitatea medicală;
• persoana care a administrat vaccinul.

O fotografie sau o copie digitală a carnetului poate fi utilă în cazul pierderii documentului, dar nu trebuie să înlocuiască păstrarea originalului.

Ce se întâmplă înainte de vaccinare

Înainte de administrare, medicul sau personalul medical verifică dacă există situații care necesită amânare ori evaluare suplimentară.

Părintele trebuie să anunțe dacă copilul:

• are febră;
• este apatic;
• are o boală acută;
• respiră greu;
• a avut vărsături sau diaree importantă;
• are o erupție nouă;
• urmează tratament;
• a primit recent alt vaccin;
• a avut reacții după o doză anterioară;
• are alergii;
• are o boală cronică;
• are o problemă a sistemului imunitar;
• a primit sânge, plasmă sau imunoglobuline;
• urmează tratament cu corticosteroizi sau alte medicamente imunosupresoare;
• a fost recent internat.

Medicul stabilește dacă vaccinul poate fi administrat la data programată.

Copilul poate fi vaccinat dacă este răcit?

O răceală ușoară nu reprezintă automat un motiv pentru amânarea vaccinării.

Vaccinarea poate fi posibilă dacă copilul are:

• nas înfundat;
• secreții nazale ușoare;
• tuse discretă;
• stare generală bună;
• poftă de mâncare și hidratare păstrate;
• o infecție ușoară fără agravare.

Decizia trebuie luată după evaluarea stării copilului.

Vaccinarea poate fi amânată dacă există:

• febră;
• boală acută moderată sau severă;
• stare generală alterată;
• dificultăți de respirație;
• vărsături repetate;
• deshidratare;
• o problemă medicală care trebuie clarificată;
• recomandarea medicului de temporizare.

Amânarea nu înseamnă renunțarea la vaccin. Trebuie stabilită de la început o nouă dată.

Pentru urmărirea generală a dezvoltării și sănătății copilului, consultă ghidul despre controlul pediatric periodic.

Copilul poate fi vaccinat dacă ia antibiotic?

Administrarea unui antibiotic nu reprezintă singură o contraindicație.

Contează boala pentru care a fost prescris și starea copilului.

Un copil tratat pentru o infecție ușoară, cu stare generală bună, poate fi uneori vaccinat. În schimb, o infecție moderată sau severă, febra ori agravarea simptomelor pot determina medicul să amâne administrarea.

Spune medicului:

• ce antibiotic primește;
• pentru ce diagnostic;
• de când îl ia;
• dacă mai are febră;
• cum a evoluat boala;
• ce alte medicamente folosește.

Nu întrerupe antibioticul pentru a face vaccinul și nu amâna vaccinarea fără să discuți cu medicul.

Copilul trebuie să facă analize înainte de vaccinare?

În mod obișnuit, un copil sănătos nu are nevoie de analize de sânge de rutină înaintea fiecărui vaccin.

Analizele pot fi necesare dacă există:

• o boală cronică;
• suspiciunea unei probleme de imunitate;
• tratament imunosupresor;
• o reacție anterioară care trebuie investigată;
• o recomandare a specialistului;
• o situație medicală care poate influența administrarea.

Examenul clinic și istoricul sunt, în majoritatea situațiilor, elementele principale ale evaluării dinaintea vaccinării.

Investigațiile preventive recomandate copiilor sunt explicate în ghidul despre analizele în funcție de vârstă și factorii de risc.

Care sunt contraindicațiile reale

Contraindicațiile diferă în funcție de vaccin.

Printre situațiile care pot împiedica administrarea unui anumit vaccin sau care necesită evaluare specializată se află:

• reacția alergică severă după o doză anterioară;
• alergia severă confirmată la o componentă;
• anumite forme de imunodeficiență pentru vaccinurile cu virusuri sau bacterii vii atenuate;
• unele tratamente imunosupresoare;
• anumite situații particulare ale fiecărui vaccin;
• o recomandare medicală documentată.

Nu toate alergiile reprezintă contraindicații.

Alergia la:

• praf;
• polen;
• acarieni;
• animale;
• unele alimente;
• penicilină;

nu împiedică automat administrarea vaccinurilor.

Este important să descrii reacția exactă:

• ce substanță a provocat-o;
• ce simptome au apărut;
• cât de repede;
• dacă a fost necesară adrenalină;
• dacă a existat internare;
• dacă alergia a fost confirmată de medic.

În cazurile neclare, copilul poate avea nevoie de evaluare pediatrică, alergologică sau de boli infecțioase.

Febra din trecut sau convulsiile febrile împiedică vaccinarea?

Un istoric de febră sau de convulsii febrile nu înseamnă automat că toate vaccinurile sunt contraindicate.

Medicul trebuie să cunoască:

• vârsta la care a apărut episodul;
• temperatura;
• durata;
• dacă a fost prima convulsie;
• rezultatul evaluării medicale;
• existența unei boli neurologice;
• reacțiile după vaccinurile anterioare;
• tratamentul recomandat.

Planul poate necesita monitorizare mai atentă și instrucțiuni clare pentru perioada de după administrare.

Ce faci dacă un vaccin a fost întârziat

O doză întârziată nu înseamnă, în majoritatea schemelor, că vaccinarea trebuie reluată de la zero.

Medicul verifică:

• vârsta actuală;
• dozele administrate;
• intervalele dintre ele;
• vaccinurile disponibile;
• bolile copilului;
• eventualele contraindicații;
• situația epidemiologică.

Apoi stabilește un calendar de recuperare.

Pașii corecți sunt:

1. găsește carnetul și toate dovezile de vaccinare;
2. contactează medicul de familie;
3. transmite documentele din alte țări sau clinici;
4. stabilește ce doze sunt valabile;
5. primește un plan scris de recuperare;
6. notează următoarea dată;
7. nu administra doze după un calendar generic găsit online.

Nu este recomandată amânarea până la următorul moment standard din calendar. Recuperarea trebuie începută cât mai curând posibil, după evaluare.

Ce faci dacă nu mai ai carnetul de vaccinări

Încearcă să obții informațiile din:

• evidența medicului de familie;
• documentele din maternitate;
• Registrul Electronic Național de Vaccinări;
• cabinetele unde au fost administrate dozele;
• fișa medicală școlară;
• unitățile medicale din altă țară;
• copii sau fotografii ale documentelor.

Nu presupune că istoricul este complet doar din amintire.

Medicul va analiza documentele disponibile și va decide dacă sunt necesare:

• recuperarea dozelor;
• repetarea unei doze;
• verificări suplimentare;
• un plan individualizat.

Pot fi administrate mai multe vaccinuri în aceeași zi?

În multe situații, da.

Administrarea simultană a mai multor vaccinuri este folosită în calendarele de imunizare și poate evita:

• întârzierile;
• vizitele repetate;
• perioadele prelungite fără protecție;
• pierderea unor oportunități de vaccinare.

Vaccinurile pot fi administrate în locuri anatomice diferite, conform recomandărilor specifice.

Pentru anumite vaccinuri vii care nu sunt administrate în aceeași zi trebuie respectat un interval stabilit de medic.

Nu separa vaccinurile sau nu modifica schema doar din teama că sunt „prea multe”, fără să discuți cu medicul.

Ce vaccinuri pot fi recomandate suplimentar

Pe lângă vaccinurile din calendarul național, medicul poate discuta despre vaccinuri împotriva:

• gripei;
• rotavirusului;
• varicelei;
• infecțiilor meningococice;
• hepatitei A;
• infecției cu HPV;
• altor boli, în funcție de risc și călătorii.

Aceste vaccinuri nu sunt necesare în aceeași schemă tuturor copiilor.

Recomandarea depinde de:

• vârstă;
• boli cronice;
• tratamente;
• intrarea în colectivitate;
• călătorii;
• istoricul infecțiilor;
• vaccinurile anterioare;
• riscul individual.

Unele vaccinuri au limite stricte de vârstă pentru începerea sau finalizarea schemei. Acest lucru este deosebit de important pentru vaccinarea împotriva rotavirusului.

Nu cumpăra vaccinul înainte de a confirma cu medicul:

• produsul;
• numărul de doze;
• intervalul;
• modul de păstrare;
• locul administrării;
• eligibilitatea pentru compensare.

Vaccinarea antigripală la copii

Vaccinarea antigripală este sezonieră și poate fi recomandată începând de la vârsta permisă pentru produsul utilizat.

Este deosebit de importantă pentru copiii cu:

• boli pulmonare;
• astm;
• boli cardiovasculare;
• diabet;
• boli neurologice;
• afecțiuni renale;
• imunosupresie;
• alte boli care cresc riscul de complicații.

Copiii vaccinați pentru prima dată pot avea o schemă diferită în funcție de vârstă și istoricul anterior.

Vaccinarea trebuie planificată înaintea sau în timpul sezonului gripal, conform recomandării medicului.

Vaccinarea HPV

Vaccinarea HPV poate fi recomandată atât fetelor, cât și băieților.

Administrarea înaintea expunerii la virus permite obținerea unui beneficiu preventiv mai mare.

Vaccinul contribuie la prevenirea infecțiilor cu tipuri de HPV asociate cu:

• cancerul de col uterin;
• alte cancere anogenitale;
• unele cancere din sfera ORL;
• veruci genitale.

Numărul dozelor depinde de vârsta la care începe schema și de starea sistemului imunitar.

Adolescentul trebuie implicat în discuție și trebuie să înțeleagă:

• ce previne vaccinul;
• câte doze sunt necesare;
• când se administrează următoarea doză;
• ce reacții pot apărea;
• de ce documentele trebuie păstrate.

Vaccinurile recomandate după adolescență vor fi prezentate în articolul despre calendarul vaccinurilor pentru adulți.

Vaccinarea copilului cu boli cronice

Copiii cu boli cronice pot avea o nevoie mai mare de protecție împotriva infecțiilor.

Recomandarea trebuie individualizată dacă există:

• boli cardiace;
• boli pulmonare;
• astm sever;
• diabet;
• boli renale;
• boli hepatice;
• boli neurologice;
• boli hematologice;
• afecțiuni autoimune;
• cancer;
• transplant;
• absența sau funcționarea redusă a splinei;
• infecție HIV;
• alte probleme ale imunității.

Unii copii pot avea nevoie de vaccinuri suplimentare. Pentru alții poate fi necesară programarea vaccinării înaintea începerii unui tratament imunosupresor.

Nu amâna vaccinarea pe termen nedefinit doar pentru că există o boală cronică. Discută cu medicul care urmărește afecțiunea și cu medicul vaccinator.

Vaccinurile și tratamentele care afectează imunitatea

Tratamentele care pot influența răspunsul la vaccin includ:

• doze mari de corticosteroizi;
• chimioterapie;
• unele terapii biologice;
• tratamente după transplant;
• alte medicamente imunosupresoare.

Vaccinurile inactivate și cele vii nu urmează întotdeauna aceleași reguli.

Înaintea tratamentului, medicul poate recomanda:

• actualizarea vaccinurilor;
• administrarea unor doze înainte de imunosupresie;
• amânarea temporară a anumitor vaccinuri;
• verificarea răspunsului;
• o schemă adaptată.

Nu administra un vaccin viu unui copil imunodeprimat fără o recomandare medicală explicită.

Vaccinarea înainte de intrarea în colectivitate

Înainte de creșă, grădiniță sau școală este utilă verificarea istoricului vaccinal.

Părintele trebuie să afle:

• ce doze au fost administrate;
• ce doze lipsesc;
• dacă există vaccinuri întârziate;
• dacă trebuie începută o schemă suplimentară;
• dacă sunt necesare documente medicale;
• ce simptome trebuie urmărite în perioadele cu focare.

Intrarea în colectivitate nu schimbă automat calendarul național, dar poate fi o bună ocazie pentru recuperarea vaccinurilor restante.

Vaccinarea înaintea unei călătorii

Destinația poate necesita recomandări diferite de calendarul obișnuit.

Discută cu medicul din timp, mai ales pentru că:

• unele scheme au mai multe doze;
• protecția nu apare imediat;
• unele vaccinuri au limite de vârstă;
• anumite țări cer documente;
• copilul poate avea boli sau tratamente care modifică recomandarea.

Pregătește:

• destinația exactă;
• data plecării;
• durata;
• tipul călătoriei;
• condițiile de cazare;
• istoricul vaccinal;
• bolile copilului;
• tratamentele.

Nu lăsa evaluarea pentru ultimele zile înainte de plecare.

Ce reacții pot apărea după vaccinare

Reacțiile depind de vaccin și de copil.

Cele mai frecvente sunt ușoare și trecătoare:

• durere la locul injectării;
• roșeață;
• umflătură locală;
• sensibilitate a brațului sau piciorului;
• febră;
• iritabilitate;
• somnolență;
• oboseală;
• scăderea temporară a poftei de mâncare;
• agitație;
• plâns mai intens la sugar.

Unele reacții apar în primele ore sau zile. Pentru anumite vaccinuri, unele manifestări pot apărea mai târziu.

Înainte de plecarea din cabinet întreabă:

• ce reacții sunt așteptate;
• când pot apărea;
• cât pot dura;
• cum măsori temperatura;
• ce medicament poate fi folosit;
• ce doză este potrivită greutății;
• când trebuie să contactezi medicul.

Trebuie administrat preventiv un antitermic?

Nu administra automat paracetamol sau ibuprofen înaintea vaccinării doar pentru a preveni febra, dacă medicul nu a recomandat acest lucru.

Medicamentele pot fi utilizate după vaccinare dacă apar febră sau disconfort și există indicație medicală.

Doza se stabilește în funcție de:

• greutatea copilului;
• vârstă;
• medicament;
• concentrația produsului;
• bolile existente;
• tratamentele asociate.

Nu alterna medicamentele și nu folosi aspirină la copil fără o recomandare medicală explicită.

Ce poți face după vaccinare

În ziua vaccinării:

• oferă lichide;
• continuă alimentația obișnuită;
• urmărește temperatura și starea generală;
• evită frecarea intensă a locului injectării;
• nu aplica creme, alcool sau comprese fără recomandare;
• notează reacțiile;
• păstrează documentul primit;
• respectă instrucțiunile medicului.

Copilul poate face baie dacă se simte bine și medicul nu a dat alte indicații.

Vaccinul nu impune automat izolarea copilului în locuință. Activitatea trebuie adaptată stării generale.

Când contactezi medicul

Contactează medicul dacă:

• febra este mare sau persistă;
• copilul este neobișnuit de somnolent;
• refuză lichidele;
• urinează mult mai rar;
• are vărsături repetate;
• plânge inconsolabil;
• apare o erupție extinsă;
• zona injectării devine foarte dureroasă;
• roșeața se extinde;
• apare o umflătură importantă;
• copilul șchiopătează persistent;
• starea generală se agravează;
• reacția este diferită de ceea ce a explicat medicul.

Notează:

• ora vaccinării;
• momentul apariției simptomelor;
• temperatura;
• medicamentele administrate;
• dozele;
• evoluția;
• eventualele fotografii ale reacției locale.

Când trebuie apelat 112

Solicită ajutor medical de urgență dacă după vaccinare copilul prezintă:

• dificultăți de respirație;
• respirație zgomotoasă;
• umflarea feței, buzelor, limbii sau gâtului;
• erupție extinsă asociată cu probleme respiratorii;
• leșin;
• pierderea stării de conștiență;
• convulsii;
• copil greu de trezit;
• paloare extremă sau colorarea albăstruie a pielii;
• stare generală care se degradează rapid.

Reacțiile alergice severe necesită intervenție imediată. Nu aștepta să vezi dacă se ameliorează singure.

Reacția după un vaccin înseamnă că următoarea doză este interzisă?

Nu automat.

Durerea locală, febra ușoară sau iritabilitatea nu reprezintă, de regulă, motive pentru renunțarea la toate dozele următoare.

Medicul trebuie să stabilească:

• ce reacție a apărut;
• severitatea;
• momentul apariției;
• durata;
• tratamentul necesar;
• dacă există o legătură probabilă cu vaccinul;
• dacă este necesară raportarea;
• dacă următoarea doză poate fi administrată;
• dacă trebuie schimbat locul sau cadrul administrării.

O reacție alergică severă după o doză anterioară necesită evaluare specializată înaintea continuării schemei.

Vaccinurile provoacă boala împotriva căreia protejează?

Vaccinurile nu funcționează prin provocarea bolii în forma sa obișnuită.

Ele prezintă sistemului imunitar:

• un antigen;
• o componentă a microorganismului;
• un microorganism inactivat;
• o formă atenuată;
• instrucțiunea necesară producerii temporare a unui antigen;

în funcție de tehnologia vaccinului.

Unele vaccinuri vii atenuate pot produce manifestări ușoare, asemănătoare parțial cu infecția, dar nu trebuie confundate cu boala naturală și riscurile acesteia.

Copiii cu imunitate sever afectată necesită evaluare specială înaintea vaccinurilor vii.

Vaccinurile slăbesc sistemul imunitar?

Vaccinurile sunt concepute pentru a antrena un răspuns imun specific.

Copiii sunt expuși zilnic la numeroși microbi și antigene din mediul înconjurător. Administrarea vaccinurilor conform calendarului nu „epuizează” sistemul imunitar.

În schimb, bolile prevenibile pot produce:

• pneumonie;
• meningită;
• encefalită;
• septicemie;
• paralizie;
• afectare neurologică;
• spitalizare;
• alte complicații.

Decizia trebuie bazată pe comparația dintre riscul bolii și profilul de siguranță al vaccinului, nu doar pe teama de o reacție temporară.

Vaccinurile și autismul

Studiile efectuate nu susțin existența unei legături cauzale între vaccinuri și autism.

Semnele tulburărilor de dezvoltare pot deveni mai vizibile în aceeași perioadă a copilăriei în care sunt administrate mai multe vaccinuri. Coincidența temporală nu demonstrează că vaccinarea a provocat tulburarea.

Dacă există îngrijorări privind:

• limbajul;
• contactul vizual;
• interacțiunea;
• jocul;
• comportamentul;
• pierderea unor achiziții;

copilul trebuie evaluat, indiferent de momentul vaccinării.

Cele mai frecvente greșeli

Vaccinarea este amânată pentru orice nas înfundat

O infecție ușoară nu reprezintă automat contraindicație.

Schema este abandonată după o doză întârziată

În majoritatea situațiilor, vaccinarea poate fi continuată fără reluarea de la zero.

Carnetul nu este adus la consultație

Fără un istoric clar poate fi dificilă stabilirea următoarei doze.

Sunt administrate antitermice preventiv fără indicație

Medicamentele trebuie folosite în doza potrivită și numai când sunt necesare.

Locul injectării este masat sau tratat cu diverse produse

Nu aplica substanțe fără recomandare.

Doza următoare este refuzată după o reacție locală obișnuită

Reacțiile ușoare nu reprezintă automat contraindicații.

Vaccinurile suplimentare sunt cumpărate înainte de consultație

Produsul, schema, păstrarea și eligibilitatea trebuie confirmate înainte.

Informația este preluată dintr-un calendar străin

Calendarul și circuitele diferă între țări.

O boală cronică duce la amânări repetate

Copiii cu boli cronice pot avea o nevoie mai mare de protecție și necesită o decizie individualizată.

Adolescentul nu este implicat în discuție

El trebuie să cunoască vaccinurile primite și dozele care urmează.

Checklist pentru părinți

Înainte de vaccinare:

• Am verificat carnetul de vaccinări.
• Știu ce vaccin urmează.
• Am anunțat medicul despre bolile recente.
• Am spus dacă a existat febră.
• Am prezentat lista tratamentelor.
• Am menționat alergiile.
• Am descris reacțiile anterioare.
• Am transmis documentele din alte țări.
• Am întrebat ce reacții sunt normale.
• Știu când trebuie să contactez medicul.
• Știu data următoarei doze.

După vaccinare:

• Am păstrat documentul primit.
• Doza a fost consemnată în carnet.
• Urmăresc temperatura și starea generală.
• Nu administrez medicamente fără doză corectă.
• Nu aplic produse pe locul injectării fără recomandare.
• Cunosc semnele care impun ajutor medical urgent.

Consultațiile preventive ale copilului și vaccinările sunt parte a monitorizării descrise în ghidul despre consultația preventivă la medicul de familie.

Întrebări frecvente

Care este primul vaccin al copilului?

Vaccinul împotriva hepatitei B este prevăzut în primele 24 de ore după naștere. Vaccinul BCG este administrat, de regulă, între 2 și 7 zile.

Ce vaccinuri se fac la 2 luni?

Vaccinul hexavalent și vaccinul pneumococic.

Ce vaccinuri se fac la 4 luni?

Următoarele doze de vaccin hexavalent și pneumococic.

Ce vaccinuri se fac la 11 luni?

Vaccinul hexavalent și vaccinul pneumococic.

Când se face vaccinul ROR?

Prima doză este prevăzută la 12 luni, iar a doua la 5 ani.

Ce vaccin se face la 14 ani?

Rapelul dTpa împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive.

Ce fac dacă am întârziat o doză?

Contactează medicul de familie. În majoritatea schemelor, dozele efectuate nu se pierd și vaccinarea poate fi continuată printr-un plan de recuperare.

Trebuie reluată schema de la început?

De regulă, nu. Medicul verifică dozele valabile și intervalele și stabilește continuarea.

Poate fi vaccinat copilul dacă are nasul înfundat?

O răceală ușoară nu impune automat amânarea. Medicul decide după evaluarea stării generale.

Poate fi vaccinat dacă ia antibiotic?

Tratamentul antibiotic nu este singur o contraindicație. Contează boala și starea copilului.

Sunt necesare analize înaintea vaccinării?

Nu în mod obișnuit pentru un copil sănătos. Pot fi recomandate în situații medicale particulare.

Poate primi două vaccinuri în aceeași zi?

În multe situații, da. Administrarea simultană este prevăzută în numeroase scheme și se realizează conform recomandărilor medicale.

Febra după vaccin este normală?

Poate apărea după anumite vaccinuri. Medicul trebuie să explice ce temperatură și ce durată pot fi așteptate și când este necesară evaluarea.

Trebuie să îi dau antitermic înainte de vaccin?

Nu automat. Antitermicul se administrează conform recomandării și în doză adaptată greutății.

Poate face baie după vaccin?

Da, în general, dacă starea copilului este bună și medicul nu a recomandat altceva.

Poate merge la grădiniță după vaccin?

În general, da, dacă se simte bine. Dacă apare febră sau stare generală modificată, copilul trebuie ținut acasă și urmărit.

Vaccinurile din calendar sunt suficiente pentru orice copil?

Calendarul oferă protecția de bază stabilită la nivel național. Pot fi recomandate vaccinuri suplimentare în funcție de vârstă, boli, călătorii și risc.

Unde se fac vaccinurile din calendar?

Primele vaccinuri se fac în maternitate, iar celelalte, în principal, la medicul de familie.

Concluzie

Calendarul național de vaccinare 2026 prevede vaccinări:

• în maternitate;
• la 2 luni;
• la 4 luni;
• la 11 luni;
• la 12 luni;
• la 5 ani;
• la 5–6 ani;
• la 14 ani.

Medicul de familie urmărește istoricul și administrează majoritatea vaccinurilor din calendar. Pediatrul și ceilalți specialiști intervin atunci când există boli cronice, tratamente care afectează imunitatea, reacții anterioare sau alte situații particulare.

O răceală ușoară nu înseamnă automat că vaccinarea trebuie amânată. O doză întârziată nu presupune, de regulă, reluarea întregii scheme. Reacțiile locale și febra ușoară pot apărea, dar dificultățile de respirație, umflarea feței, convulsiile sau deteriorarea rapidă a stării generale necesită ajutor medical urgent.

Păstrează carnetul de vaccinări, verifică fiecare doză și stabilește următoarea programare înainte de a părăsi cabinetul.