Vaccinarea copilului în 2026: calendar și întrebări frecvente

Vaccinarea copilului: calendarul național 2026, vaccinuri recomandate și întrebări frecvente pentru părinți

Vaccinarea este una dintre cele mai importante metode prin care putem preveni boli infecțioase ce pot provoca complicații severe la copii.

Pentru părinți, vaccinarea ridică însă multe întrebări:

• ce vaccinuri trebuie administrate și la ce vârstă;
• ce facem dacă o doză a fost întârziată;
• copilul poate fi vaccinat dacă este răcit;
• sunt necesare analize înainte de vaccinare;
• febra după vaccin este normală;
• pot fi administrate mai multe vaccinuri în aceeași zi;
• ce vaccinuri sunt incluse în calendarul național;
• ce alte vaccinuri pot fi recomandate;
• când există o contraindicație reală.

Schema fiecărui copil trebuie verificată în funcție de:

vârstă + vaccinurile deja administrate + starea de sănătate + recomandările naționale în vigoare.

De ce vaccinăm copiii

Vaccinurile pregătesc sistemul imun să recunoască anumite microorganisme înainte ca organismul să se confrunte cu infecția propriu-zisă.

În funcție de vaccin și boală, vaccinarea poate reduce:

• riscul de îmbolnăvire;
• riscul de formă severă;
• riscul de complicații;
• internările;
• riscul de deces;
• transmiterea unor boli în comunitate.

Unele boli prevenibile prin vaccinare pot produce complicații importante chiar și la copii anterior sănătoși.

Calendarul național de vaccinare în România

Calendarul național stabilește vaccinurile administrate prin Programul Național de Vaccinare și momentele la care sunt recomandate.

În schema națională actuală, principalele repere sunt:

În primele 24 de ore după naștere

Se administrează în maternitate:

• vaccinul împotriva hepatitei B.

Între 2 și 7 zile

Se administrează:

• vaccinul BCG împotriva formelor severe de tuberculoză.

La 2 luni

Copilul primește, prin medicul de familie:

• vaccinul hexavalent;
• vaccinul pneumococic.

La 4 luni

Se administrează:

• următoarea doză de vaccin hexavalent;
• următoarea doză de vaccin pneumococic.

La 11 luni

Se administrează:

• vaccinul hexavalent;
• vaccinul pneumococic, conform schemei.

La 12 luni

Se administrează prima doză din schema de rutină a vaccinului:

• ROR – rujeolă, oreion, rubeolă.

La 5 ani

Este prevăzută o nouă doză:

• ROR.

La 5–6 ani

Se administrează vaccinul combinat pentru:

• difterie;
• tetanos;
• tuse convulsivă;
• poliomielită.

La 14 ani

Este prevăzut rapelul pentru:

• difterie;
• tetanos;
• tuse convulsivă.

Calendarul poate fi modificat sau adaptat în funcție de situații epidemiologice, de aceea schema concretă trebuie verificată cu medicul vaccinator.

Ce este vaccinul hexavalent

Vaccinul hexavalent oferă protecție împotriva a șase boli printr-o singură administrare:

• difterie;
• tetanos;
• tuse convulsivă;
• poliomielită;
• infecțiile cu Haemophilus influenzae tip b;
• hepatita B.

Utilizarea vaccinurilor combinate reduce numărul de injecții necesare copilului.

De ce este importantă vaccinarea împotriva tusei convulsive

Tusea convulsivă poate fi foarte severă la sugar.

La copiii foarte mici poate provoca:

• accese intense de tuse;
• dificultăți de respirație;
• pauze respiratorii;
• cianoză;
• spitalizare.

Vaccinarea reduce riscul de boală și mai ales riscul formelor severe.

Dacă un copil prezintă tuse persistentă sau accese repetate, vezi Tusea la copii: când trebuie consult pediatric.

Vaccinul pneumococic

Vaccinul pneumococic protejează împotriva unor infecții produse de Streptococcus pneumoniae.

Pneumococul poate provoca:

• pneumonie;
• meningită;
• otită;
• infecții invazive ale sângelui.

Vaccinarea nu înseamnă că un copil nu va mai face niciodată otită sau pneumonie, deoarece aceste boli pot fi produse și de alte microorganisme.

Pentru semnele de alarmă respiratorie vezi Pneumonia la copii: simptome, diagnostic și când respirația devine o urgență.

Vaccinul ROR

Vaccinul ROR protejează împotriva:

• rujeolei;
• oreionului;
• rubeolei.

Rujeola poate produce mult mai mult decât febră și erupție.

Printre complicații se pot număra:

• pneumonia;
• otita;
• encefalita;
• deshidratarea;
• forme severe care necesită internare.

Dacă un copil are febră și erupție, vezi Erupții pe piele la copii: când mergi la medic.

De ce este nevoie de mai multe doze

Pentru unele vaccinuri sunt necesare mai multe administrări deoarece:

• prima doză inițiază răspunsul imun;
• dozele ulterioare consolidează protecția;
• imunitatea poate scădea în timp;
• rapelurile mențin protecția la vârste ulterioare.

De aceea, o singură doză nu oferă întotdeauna protecția completă prevăzută de schemă.

Ce facem dacă am întârziat un vaccin

Una dintre cele mai importante reguli este:

întârzierea unei doze nu înseamnă, de regulă, că întreaga schemă trebuie începută de la zero.

Medicul verifică:

• vârsta copilului;
• vaccinurile primite;
• numărul dozelor;
• intervalul dintre ele;
• eventualele boli sau contraindicații.

Apoi stabilește o schemă de recuperare.

Ce este vaccinarea de recuperare

Vaccinarea de recuperare este utilizată atunci când copilul:

• nu a început schema la timp;
• a omis una sau mai multe doze;
• are un istoric vaccinal incomplet;
• s-a mutat dintr-o altă țară cu alt calendar.

Scopul este completarea protecției într-un mod sigur și eficient.

Nu este recomandat să renunți la vaccinare doar pentru că unele doze au fost întârziate.

Am pierdut carnetul de vaccinări. Ce fac?

Primul pas este reconstruirea istoricului.

Pot exista informații în:

• evidența medicului de familie;
• documentele din maternitate;
• alte documente medicale;
• registrele de vaccinare.

Nu presupune automat că trebuie repetate toate vaccinurile.

Medicul trebuie să stabilească mai întâi ce poate fi documentat.

Copilul răcit poate fi vaccinat?

De multe ori, da.

O răceală ușoară nu reprezintă automat o contraindicație.

Un copil poate avea:

• nas ușor înfundat;
• secreții nazale;
• tuse discretă;
• stare generală bună;

și vaccinarea să poată fi efectuată.

Dacă infecțiile respiratorii apar frecvent, vezi Copilul răcește des: când este normal și când trebuie evaluat de pediatru.

Când poate fi amânată vaccinarea

Vaccinarea poate fi temporar amânată dacă există:

• boală acută moderată sau severă;
• febră semnificativă;
• stare generală alterată;
• alte situații stabilite medical.

Amânarea este, de cele mai multe ori, temporară.

După recuperare, schema trebuie continuată.

Copilul are febră. Îl vaccinăm?

Depinde de cauza și severitatea febrei.

Medicul evaluează:

• temperatura;
• starea generală;
• simptomele asociate;
• durata;
• tipul vaccinului.

Pentru evaluarea febrei vezi Febra la copii: când este normală și când trebuie consult pediatric.

Copilul ia antibiotic. Poate fi vaccinat?

Antibioticul în sine nu reprezintă automat o contraindicație.

Mai important este motivul tratamentului.

Dacă copilul are o infecție acută moderată sau severă, vaccinarea poate fi amânată până la ameliorare.

Dacă primește antibiotic pentru o problemă minoră și starea generală este bună, medicul poate decide că vaccinarea se poate face.

Sunt necesare analize înainte de vaccin?

Nu de rutină la un copil sănătos.

Nu este necesar să faci automat:

• hemoleucogramă;
• CRP;
• VSH;
• sumar de urină;
• alte analize;

înaintea vaccinării.

Pentru alegerea corectă a investigațiilor vezi Analize uzuale la copii: când sunt recomandate și când nu sunt necesare.

Ce înseamnă contraindicație reală

Contraindicația este o situație în care un anumit vaccin nu trebuie administrat sau trebuie amânat.

Exemplele depind de vaccin, dar pot include:

• reacție alergică severă după o doză anterioară;
• alergie severă la o componentă a vaccinului;
• anumite forme de imunosupresie pentru vaccinurile vii;
• alte situații medicale specifice.

Contraindicațiile trebuie stabilite medical.

Ce NU reprezintă automat o contraindicație

În multe situații, vaccinarea poate fi făcută chiar dacă există:

• răceală ușoară;
• tratament antibiotic;
• prematuritate;
• alăptare;
• istoric familial de reacții la vaccin;
• alergii care nu sunt legate de componentele vaccinului;
• o reacție locală ușoară după o doză anterioară.

Decizia trebuie individualizată.

Prematuritatea și vaccinarea

În general, copiii născuți prematur trebuie protejați prin vaccinare conform vârstei cronologice și recomandării medicului.

Prematuritatea nu reprezintă, în sine, un motiv de amânare sistematică.

Pentru acești copii este cu atât mai importantă protecția față de anumite infecții respiratorii.

Copilul are alergie. Poate fi vaccinat?

În cele mai multe cazuri, da.

Alergia la:

• polen;
• acarieni;
• lapte;
• ou;
• alte alimente;

nu reprezintă automat o contraindicație pentru vaccinare.

Devine important istoricul unei reacții alergice severe după:

• o doză anterioară;
• o componentă cunoscută a vaccinului.

Dacă există reacții alimentare repetate, vezi Alergia alimentară la copii: ce semne merită evaluate.

Ce reacții pot apărea după vaccin

Reacțiile ușoare sunt mai frecvente decât reacțiile severe.

Pot apărea:

• durere la locul injecției;
• roșeață;
• sensibilitate;
• iritabilitate;
• febră;
• oboseală;
• apetit redus.

Momentul apariției depinde de vaccin.

Cele mai multe reacții sunt temporare.

Febra după vaccin

Febra poate apărea după anumite vaccinuri.

Este important să urmărești:

• temperatura;
• durata;
• starea copilului;
• hidratarea;
• simptomele asociate.

Nu presupune însă automat că orice febră apărută după vaccin este provocată de vaccin.

Copilul poate avea în același timp o infecție.

Trebuie administrat antitermic preventiv?

Nu de rutină.

Nu se recomandă administrarea automată a paracetamolului sau ibuprofenului înainte de vaccin doar pentru a preveni eventualitatea febrei.

Dacă după vaccin apare:

• febră;
• durere;
• disconfort;

tratamentul poate fi administrat conform recomandării medicale și dozei potrivite greutății.

Umflarea locului injecției

O reacție locală poate include:

• roșeață;
• sensibilitate;
• o zonă ușor întărită;
• durere.

De cele mai multe ori se ameliorează spontan.

Solicită sfatul medicului dacă:

• zona se extinde foarte mult;
• este foarte dureroasă;
• apare secreție;
• copilul are febră persistentă;
• starea generală este alterată.

Ce este anafilaxia

Anafilaxia este o reacție alergică severă și apare foarte rar după vaccinare.

Semnele pot include:

• dificultate de respirație;
• umflarea limbii;
• umflarea gâtului;
• wheezing;
• urticarie generalizată;
• amețeală;
• pierderea stării de conștiență.

Este o urgență medicală.

Copilul a avut febră după vaccin. Mai poate primi următoarea doză?

De cele mai multe ori, da.

O febră ușoară sau moderată după vaccin nu reprezintă automat o contraindicație pentru doza următoare.

Medicul trebuie informat despre:

• temperatura maximă;
• durata;
• alte simptome;
• tratamentul administrat.

Copilul a avut convulsie după febră

Febra, indiferent de cauză, poate declanșa o convulsie febrilă la un copil predispus.

O convulsie trebuie evaluată medical.

Pentru conduita corectă vezi Convulsiile febrile la copii: ce faci în timpul crizei și când este o urgență.

Pot fi administrate mai multe vaccinuri în aceeași zi?

Da.

Multe vaccinuri pot fi administrate simultan, în locuri anatomice diferite.

Această practică:

• reduce numărul vizitelor;
• crește șansa ca schema să fie completată;
• nu „suprasolicită” sistemul imun.

Pentru anumite vaccinuri vii există reguli privind intervalul dacă nu sunt administrate în aceeași zi.

Medicul stabilește schema corectă.

Vaccinurile suprasolicită imunitatea?

Nu.

Copilul intră zilnic în contact cu foarte multe antigene din mediul înconjurător.

Vaccinurile prezintă sistemului imun un număr controlat de antigene pentru a construi protecție specifică.

Sistemul imun este capabil să răspundă la acestea.

Vaccinurile slăbesc imunitatea?

Nu.

Vaccinarea nu face copilul mai predispus la răcelile obișnuite.

Un copil vaccinat poate continua să facă:

• viroze;
• răceli;
• tuse;
• nas înfundat.

Aceste infecții sunt produse de numeroase virusuri care nu fac parte din vaccinurile de rutină.

Vaccinarea antigripală

Gripa este diferită de răceala obișnuită.

Poate produce:

• febră;
• frisoane;
• dureri musculare;
• oboseală intensă;
• tuse;
• pneumonie;
• alte complicații.

Vaccinarea antigripală este sezonieră.

Pentru tabloul bolii vezi Gripa la copii: simptome, complicații și când este necesar tratamentul antiviral.

De ce vaccinul antigripal se repetă anual

Virusurile gripale se modifică de la un sezon la altul.

În plus:

• compoziția vaccinului este actualizată;
• protecția scade în timp.

De aceea, vaccinarea se repetă sezonier.

Vaccinul antigripal provoacă gripă?

Nu.

Vaccinurile antigripale utilizate conform indicațiilor nu provoacă gripa propriu-zisă.

Pot apărea temporar:

• durere locală;
• febră ușoară;
• disconfort.

Aceste reacții nu sunt echivalente cu boala gripală.

Copilul vaccinat antigripal poate face gripă?

Da.

Niciun vaccin nu oferă protecție absolută.

Dar vaccinarea poate reduce:

• riscul de boală;
• riscul formelor severe;
• complicațiile.

Vaccinarea HPV

HPV este un virus foarte răspândit.

Anumite tipuri pot provoca, după infecții persistente:

• cancer de col uterin;
• alte tipuri de cancer;
• leziuni precanceroase;
• veruci genitale.

Vaccinul HPV oferă cea mai bună protecție atunci când este administrat înainte de expunerea la virus.

Schema și eligibilitatea se stabilesc în funcție de vârstă și reglementările aflate în vigoare.

Vaccinarea împotriva varicelei

Varicela este adesea considerată o boală ușoară, dar poate produce uneori:

• suprainfecții cutanate;
• pneumonie;
• complicații neurologice;
• internare.

Vaccinarea împotriva varicelei poate fi discutată cu medicul în funcție de:

• vârsta copilului;
• istoricul de boală;
• riscul individual;
• disponibilitatea vaccinului.

Vaccinurile meningococice

Meningococul poate provoca infecții severe precum:

• meningita;
• sepsisul.

Evoluția poate fi foarte rapidă.

Există mai multe tipuri de vaccin meningococic, iar recomandarea depinde de:

• vârstă;
• risc;
• tipul vaccinului;
• călătorii;
• boli asociate.

Vaccinarea poate fi discutată individual cu pediatrul sau medicul de familie.

Vaccinarea pentru călătorii

Înaintea unei călătorii internaționale este important să verifici:

• dacă schema națională este completă;
• destinația;
• durata călătoriei;
• condițiile locale;
• vaccinurile cerute sau recomandate.

Unele vaccinuri trebuie administrate cu mai multe săptămâni înainte de plecare.

Ideal este ca evaluarea să nu fie lăsată pentru ultimele zile.

Intrarea în creșă sau grădiniță

Colectivitatea crește expunerea la boli infecțioase.

Este un moment potrivit pentru verificarea:

• vaccinurilor efectuate;
• dozelor restante;
• vaccinării antigripale;
• eventualelor vaccinuri suplimentare recomandate.

Dar recuperarea unei scheme incomplete nu trebuie amânată până la intrarea în colectivitate.

Vaccinurile și bolile cronice

Copiii cu boli cronice pot avea un risc mai mare de complicații în cazul anumitor infecții.

În funcție de diagnostic, pot exista recomandări speciale pentru copiii cu:

• boli respiratorii cronice;
• boli cardiace;
• diabet;
• boli neurologice;
• afecțiuni renale;
• imunosupresie.

În aceste situații, schema trebuie analizată individual.

Vaccinurile vii și imunosupresia

Vaccinurile vii atenuate necesită o atenție specială la copiii cu anumite forme de imunosupresie.

Informează medicul dacă copilul:

• urmează tratament oncologic;
• primește tratament imunosupresor;
• a efectuat transplant;
• are o imunodeficiență cunoscută;
• primește anumite doze de corticosteroizi.

Nu decide singur dacă un vaccin este contraindicat.

Vaccinurile și tratamentul cu corticosteroizi

Tratamentul local, inhalator sau anumite doze sistemice nu au aceeași semnificație.

Contează:

• tipul corticosteroidului;
• doza;
• durata;
• vaccinul care urmează să fie administrat.

Medicul trebuie informat înainte de vaccinare.

Vaccinurile provoacă autism?

Nu.

Studiile pe populații foarte mari nu au demonstrat o relație cauzală între vaccinare și autism.

Studiul care a popularizat inițial această afirmație a fost retras, iar datele sale s-au dovedit nevalide.

Dacă un părinte observă o problemă de dezvoltare, aceasta trebuie evaluată separat.

Pentru reperele primilor ani vezi Dezvoltarea copilului 0–3 ani: repere și semne care merită evaluate.

Vaccinurile conțin „prea multe” componente?

Cantitatea de antigene administrată prin vaccinurile moderne este mică raportat la expunerea zilnică naturală a sistemului imun.

Combinarea mai multor componente într-un vaccin permite protecția împotriva mai multor boli cu mai puține injecții.

Este mai bine să facem vaccinurile separat?

Nu există un beneficiu general în separarea vaccinurilor care sunt recomandate și testate pentru administrare combinată.

Separarea inutilă poate:

• prelungi perioada în care copilul rămâne neprotejat;
• crește numărul vizitelor;
• crește numărul injecțiilor;
• crește riscul de abandon al schemei.

Vaccinarea copilului cu dermatită atopică

Dermatita atopică nu reprezintă automat o contraindicație.

Vaccinarea se poate realiza în multe situații conform programului obișnuit.

Dacă există o boală severă sau tratament imunosupresor, schema trebuie discutată cu medicul.

Vaccinarea și alergia la ou

Alergia la ou nu reprezintă automat o contraindicație generală pentru vaccinare.

Recomandarea depinde de:

• vaccin;
• tipul alergiei;
• severitatea reacțiilor anterioare.

Istoricul trebuie discutat cu medicul.

Copilul are ganglioni după vaccin. Este normal?

Uneori, după stimularea imună, pot apărea modificări tranzitorii.

Dar un ganglion persistent sau progresiv nu trebuie atribuit automat vaccinului.

Dacă ganglionii:

• cresc;
• persistă;
• sunt tari;
• sunt fixați;
• sunt asociați cu alte simptome,

vezi Ganglionii măriți la copii: când sunt normali după o infecție și când trebuie investigați.

Poate copilul merge la grădiniță după vaccin?

În general, dacă:

• starea este bună;
• nu are febră;
• nu are simptome importante;

poate continua activitățile obișnuite.

Dacă este obosit sau are disconfort, odihna poate fi mai potrivită.

Poate face baie după vaccin?

În general, da.

Apa nu „strică” vaccinul.

Zona injecției poate fi spălată normal, fără frecare agresivă.

Poate face sport după vaccin?

Dacă starea generală este bună, activitatea ușoară este posibilă.

Dacă există:

• febră;
• durere importantă;
• oboseală;

este mai potrivită odihna până la ameliorare.

Ce trebuie urmărit după vaccin

În primele zile observă:

• temperatura;
• starea generală;
• locul injectării;
• alimentația;
• hidratarea;
• eventualele simptome neobișnuite.

Nu este necesar să trezești constant un copil care doarme normal doar pentru a verifica temperatura.

Ce trebuie spus medicului înainte de vaccin

Informează medicul despre:

• febră;
• boală acută;
• reacții severe după vaccinuri anterioare;
• alergii severe;
• boli cronice;
• boli ale sistemului imun;
• tratamente importante;
• transplant;
• vaccinuri administrate recent.

Ce întrebări este util să pui

Înainte de vaccinare poți întreba:

• ce vaccin primește copilul;
• împotriva căror boli protejează;
• ce doză din schemă este;
• când urmează următoarea doză;
• ce reacții sunt frecvente;
• ce reacții necesită contactarea medicului;
• dacă există doze restante;
• ce alte vaccinuri sunt recomandate vârstei.

Pentru pregătirea consultației vezi Consultația la pediatru: cum te pregătești și ce întrebări să pui.

Când trebuie contactat medicul după vaccin

Solicită evaluare dacă:

• febra este persistentă;
• copilul pare semnificativ mai bolnav;
• nu poate bea;
• urinează foarte puțin;
• apare o erupție extinsă;
• reacția locală este foarte importantă;
• copilul este neobișnuit de somnolent;
• simptomele se agravează.

Nu presupune automat că orice simptom care apare după vaccin este cauzat de vaccin.

Când trebuie sunat la 112

Apelează 112 dacă apar:

• dificultăți severe de respirație;
• umflarea rapidă a limbii sau gâtului;
• cianoză;
• pierderea stării de conștiență;
• reacție alergică severă;
• convulsie care durează 5 minute sau mai mult;
• deteriorare rapidă a stării generale.

Întrebări frecvente

Care sunt principalele vaccinuri din calendarul național?

Calendarul include vaccinarea împotriva hepatitei B, tuberculozei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, infecțiilor Hib, pneumococului, rujeolei, oreionului și rubeolei.

Copilul răcit poate fi vaccinat?

O răceală ușoară nu reprezintă automat o contraindicație.

Copilul care ia antibiotic poate fi vaccinat?

Uneori da. Contează boala pentru care primește antibioticul și starea generală.

Sunt necesare analize înainte de vaccinare?

Nu de rutină la copilul sănătos.

Dacă am întârziat o doză trebuie reluată schema?

În general, nu. Se stabilește o schemă de recuperare.

Pot fi administrate mai multe vaccinuri simultan?

Da, multe vaccinuri pot fi administrate în aceeași zi conform recomandărilor.

Febra după vaccin este normală?

Poate apărea după anumite vaccinuri și este de obicei temporară.

Trebuie dat antitermic preventiv?

Nu de rutină.

Vaccinurile provoacă autism?

Nu.

Vaccinul antigripal trebuie făcut anual?

Vaccinarea antigripală este sezonieră.

Există vaccinuri care nu fac parte din calendarul de bază?

Da. În funcție de vârstă și risc pot fi discutate vaccinarea antigripală, meningococică, împotriva varicelei, HPV și altele.

Copilul cu o boală cronică poate fi vaccinat?

În multe situații, da, iar protecția poate fi cu atât mai importantă. Schema trebuie individualizată.

Pot face baie copilului după vaccin?

În general, da.

De reținut

Vaccinarea copilului trebuie privită ca un proces care se întinde pe mai mulți ani, nu ca o serie de injecții izolate.

Pentru o schemă corectă contează:

vârsta + dozele anterioare + intervalele dintre ele + starea copilului + calendarul actual.

În România, calendarul național include vaccinări încă din maternitate și continuă cu doze și rapeluri în primul an, la 12 luni, la 5–6 ani și în adolescență.

Dacă o doză a fost întârziată, schema poate fi de regulă recuperată fără reluarea de la început.

O răceală ușoară, tratamentul antibiotic sau alergiile obișnuite nu reprezintă automat contraindicații.

Analizele nu sunt necesare de rutină înainte de vaccinarea copilului sănătos.

În afara calendarului de bază, pot exista și alte vaccinuri recomandate în funcție de vârstă, boli cronice, călătorii și risc individual.

Cele mai multe reacții după vaccinare sunt ușoare și temporare.

Dificultatea respiratorie, umflarea limbii sau gâtului, pierderea stării de conștiență sau alte semne de anafilaxie reprezintă urgențe medicale.

Notă medicală

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește evaluarea medicală.

Calendarul național de vaccinare, indicațiile și condițiile de eligibilitate pot fi actualizate. Schema concretă trebuie verificată cu medicul vaccinator în funcție de vârsta copilului, istoricul vaccinării, starea medicală și recomandările aflate în vigoare.