Calendarul vaccinurilor pentru adulți 2026: ce vaccinuri sunt recomandate și când se fac

Calendarul vaccinurilor pentru adulți 2026: ce vaccinuri sunt recomandate și când se fac

Vaccinarea nu se încheie odată cu adolescența.

Protecția obținută prin unele vaccinuri scade în timp, anumite boli devin mai periculoase odată cu înaintarea în vârstă, iar sarcina, bolile cronice, tratamentele care scad imunitatea, ocupația și călătoriile pot schimba recomandările.

Pentru adulți nu există un calendar unic, identic pentru toată lumea. Planul vaccinal se stabilește în funcție de:

• vârstă;
• vaccinurile primite anterior;
• bolile cronice;
• sarcină sau planificarea unei sarcini;
• tratamentele administrate;
• ocupație;
• călătorii;
• contactul cu persoane vulnerabile;
• riscul de expunere;
• existența unor focare;
• recomandările sanitare actuale.

Un adult sănătos de 30 de ani, o femeie însărcinată, o persoană de peste 65 de ani și un pacient care urmează tratament imunosupresor nu au nevoie de aceeași schemă.

Punctul de pornire poate fi consultația preventivă la medicul de familie, în cadrul căreia sunt verificate istoricul, bolile și vaccinurile restante.

Calendarul vaccinurilor pentru adulți, pe scurt

Tabelul este orientativ. Schema exactă, produsul, numărul de doze și intervalele trebuie stabilite medical.

Vaccinul gripal

Vaccinarea antigripală este sezonieră. Vaccinul este adaptat periodic tulpinilor care se estimează că vor circula în sezonul respectiv.

Poate fi recomandat oricărui adult care dorește reducerea riscului de gripă și de complicații, fiind deosebit de important pentru:

• persoanele de peste 65 de ani;
• gravide;
• persoane cu boli cardiovasculare;
• persoane cu boli respiratorii cronice;
• pacienți cu diabet sau alte boli metabolice;
• persoane cu boli renale ori hepatice;
• pacienți oncologici;
• persoane cu boli autoimune;
• pacienți imunosupresați;
• persoane cu obezitate;
• personal medical și auxiliar;
• persoane care locuiesc sau lucrează cu pacienți vulnerabili.

Vaccinarea se efectuează, de regulă, înaintea perioadei cu circulație intensă a virusurilor gripale. Poate fi însă utilă și mai târziu, dacă gripa continuă să circule și persoana nu a fost vaccinată în sezonul respectiv.

Vaccinul gripal nu protejează împotriva tuturor răcelilor și virozelor respiratorii. El urmărește reducerea riscului de gripă și, mai ales, a formelor severe, spitalizării și complicațiilor.

Vaccinul gripal este compensat?

În sistemul CNAS, nivelul de compensare depinde de vârstă și risc.

Pot beneficia de compensare 100% din prețul de referință, potrivit criteriilor aplicabile:

• gravidele;
• persoanele de cel puțin 65 de ani;
• personalul medico-sanitar și auxiliar;
• adulții între 19 și 64 de ani cu anumite boli cronice;
• alte categorii prevăzute de protocol.

Adulții de cel puțin 45 de ani și sub 65 de ani, fără boli cronice, pot beneficia de compensare de 50% din prețul de referință.

Eligibilitatea trebuie verificată la momentul prescrierii, deoarece reglementările și produsele disponibile se pot modifica.

Rapelul dTpa la fiecare 10 ani

Vaccinul dTpa protejează împotriva:

• difteriei;
• tetanosului;
• tusei convulsive.

Pentru adulți este prevăzut un rapel la fiecare zece ani, raportat la ultima doză administrată.

Mulți adulți nu cunosc data ultimului rapel. În această situație, medicul verifică:

• carnetul de vaccinări;
• documentele medicale;
• vaccinările efectuate la școală sau în armată;
• vaccinările făcute după răni;
• istoricul profesional;
• eventualele doze administrate în sarcină.

Dacă istoricul nu există sau schema este incompletă, medicul stabilește recuperarea. Nu trebuie presupus că o singură doză administrată cândva în copilărie oferă protecție pentru întreaga viață.

Rapelul dTpa pentru adulți este inclus între vaccinurile care pot fi compensate 100% din prețul de referință, conform criteriilor actuale.

Vaccinarea antitetanică după o rană

O rană nu se gestionează doar prin administrarea automată a unui vaccin.

Conduita depinde de:

• tipul rănii;
• profunzime;
• contaminare cu pământ sau materii organice;
• mușcătură;
• țesut devitalizat;
• timpul trecut de la producerea leziunii;
• numărul dozelor primite anterior;
• data ultimului rapel;
• starea sistemului imunitar.

Medicul poate recomanda:

• curățarea și tratarea rănii;
• rapel vaccinal;
• completarea schemei;
• imunoglobulină antitetanică în anumite situații;
• tratament suplimentar.

O rană profundă, murdară, produsă prin înțepare, mușcătură sau zdrobire trebuie evaluată rapid. Nu aștepta apariția simptomelor de tetanos.

Vaccinul dTpa în sarcină

Vaccinarea dTpa este recomandată între săptămânile 27 și 36 de sarcină, la fiecare sarcină.

Scopul principal este protejarea nou-născutului împotriva tusei convulsive în primele luni de viață, înainte ca acesta să își finalizeze primele doze din schema pediatrică.

Vaccinarea se recomandă chiar dacă femeia:

• a fost vaccinată anterior;
• a primit un rapel în ultimii ani;
• a fost vaccinată într-o sarcină anterioară.

Anticorpii transferați copilului scad în timp, motiv pentru care recomandarea se repetă la fiecare sarcină.

Vaccinul dTpa administrat gravidelor este inclus în categoria cu compensare 100% din prețul de referință.

Pentru schema copilului după naștere, consultă ghidul despre vaccinarea copilului și calendarul național.

Vaccinul HPV

Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman contribuie la prevenirea infecțiilor cu tipurile HPV incluse în vaccin.

Aceste tipuri pot fi asociate cu:

• cancer de col uterin;
• cancer anal;
• unele cancere orofaringiene;
• cancer penian;
• cancer vulvar și vaginal;
• leziuni precanceroase;
• veruci genitale.

Vaccinarea poate fi făcută atât de femei, cât și de bărbați.

Este cel mai eficientă înaintea expunerii la HPV, dar poate oferi beneficii și ulterior, deoarece o persoană nu este expusă automat tuturor tipurilor incluse în vaccin.

Vaccinul:

• nu tratează o infecție HPV deja existentă;
• nu elimină verucile;
• nu înlocuiește screeningul cervical;
• nu transformă un test HPV pozitiv în negativ;
• poate proteja împotriva altor tipuri incluse în vaccin.

Pentru explicații despre infecție și monitorizare, citește articolul despre HPV la femei, analize și consultul ginecologic.

Cine beneficiază de vaccin HPV compensat în 2026

Conform criteriilor actuale:

• persoanele de ambele sexe cu vârsta de cel puțin 11 ani și sub 27 de ani beneficiază de compensarea integrală prevăzută pentru această categorie;
• femeile de cel puțin 27 de ani și sub 46 de ani rămân eligibile pentru compensare de 50% din prețul de referință.

Vârsta se verifică la inițierea schemei și la prescriere, conform protocolului.

Pentru persoanele care încep vaccinarea aproape de limita superioară de vârstă, protocolul permite prescrierea dozelor necesare completării schemei în condițiile prevăzute, chiar dacă unele administrări vor avea loc după împlinirea vârstei-limită.

Câte doze de vaccin HPV sunt necesare

Schema depinde de vârsta de la prima doză.

Prima doză între 11 și 14 ani inclusiv

Se utilizează, în mod obișnuit, schema cu două doze:

• prima doză;
• a doua doză la 6–13 luni.

Prima doză de la 15 ani

Se utilizează schema cu trei doze:

• la momentul inițial;
• la aproximativ două luni;
• la aproximativ șase luni.

Medicul verifică intervalele minime și produsul administrat.

Dacă o doză a fost întârziată, schema nu se reia de la început. Se administrează doza restantă și se completează planul.

Vaccinul HPV nu se administrează în timpul sarcinii. Dacă sarcina apare după începerea schemei, dozele rămase sunt amânate până după sarcină. Alăptarea nu reprezintă automat o contraindicație.

Vaccinul pneumococic

Pneumococul poate produce:

• pneumonie;
• meningită;
• infecție a sângelui;
• alte forme invazive de boală;
• agravarea unor boli cronice.

Vaccinarea pneumococică este prevăzută pentru persoanele de cel puțin 65 de ani și poate fi recomandată mai devreme adulților cu risc crescut.

Printre situațiile care pot crește riscul se numără:

• boli respiratorii cronice;
• boli cardiovasculare;
• diabet;
• boli renale cronice;
• boli hepatice cronice;
• infecție HIV;
• lipsa splinei sau splenectomie planificată;
• siclemie;
• boli oncologice;
• leucemii, limfoame sau mielom;
• tratament imunosupresor;
• transplant;
• imunodeficiențe;
• implant cohlear;
• fistulă de lichid cefalorahidian.

Persoanele eligibile pot beneficia de compensare 100% din prețul de referință.

Ce schemă pneumococică se administrează

Schema depinde de:

• vârstă;
• boala de bază;
• vaccinurile pneumococice făcute anterior;
• tipul vaccinului disponibil;
• data dozelor anterioare;
• transplant sau imunosupresie.

Protocolul poate permite:

• o doză de vaccin pneumococic conjugat cu 20 de valențe;
• sau o schemă secvențială cu un vaccin conjugat cu 13 ori 15 valențe, urmat de vaccinul polizaharidic cu 23 de valențe după intervalul stabilit.

Nu cumpăra vaccinul înainte ca medicul să verifice istoricul. O schemă greșită poate duce la administrări inutile sau la intervale nepotrivite.

Vaccinul împotriva hepatitei B

Vaccinarea împotriva hepatitei B poate fi recomandată adulților nevaccinați care au risc de expunere sau de complicații.

Categoriile relevante pot include:

• contacții direcți ai unei persoane cu hepatită B;
• partenerii unei persoane infectate;
• personalul medical expus la sânge;
• persoanele cu diabet;
• pacienții dializați;
• persoanele cu infecție HIV;
• pacienții cu transplant;
• persoanele care primesc tratament imunosupresor;
• persoanele cu asplenie;
• pacienții cu boli hepatice cronice;
• persoanele care folosesc droguri injectabile;
• persoane cu expunere sexuală crescută;
• călători în zone cu prevalență ridicată;
• alte categorii stabilite medical.

În circuitul CNAS, anumite categorii beneficiază de compensare 100% din prețul de referință.

Pentru persoanele cu diabet, criteriile includ adulții între 19 și 59 de ani, iar după 60 de ani recomandarea este stabilită de medicul curant.

Mai multe informații despre transmitere și testare sunt disponibile în articolul despre hepatita B și C.

Câte doze sunt necesare pentru hepatita B

Schema uzuală pentru adult poate cuprinde trei doze:

• prima doză;
• a doua după aproximativ o lună;
• a treia la aproximativ șase luni de la prima.

În situații speciale pot exista scheme accelerate sau doze adaptate pacienților dializați ori imunosupresați.

La un adult sănătos care a finalizat corect schema și a răspuns la vaccin, rapelurile periodice nu sunt recomandate automat.

Pentru anumite profesii sau boli poate fi necesară verificarea anticorpilor anti-HBs și administrarea unor doze suplimentare dacă protecția este insuficientă.

Trebuie făcute analize înaintea vaccinării pentru hepatita B?

Nu fiecare adult are nevoie automat de analize înainte de vaccinare.

Testarea poate fi utilă mai ales dacă:

• există contact cu o persoană infectată;
• riscul de expunere este mare;
• persoana provine dintr-o zonă cu prevalență ridicată;
• există boală hepatică;
• istoricul vaccinal este neclar;
• persoana lucrează în sănătate;
• este necesară demonstrarea imunității;
• există suspiciune de infecție anterioară.

Medicul poate recomanda un panel care include, după caz:

• antigen HBs;
• anticorpi anti-HBs;
• anticorpi anti-HBc.

Testarea nu trebuie să întârzie nejustificat profilaxia după o expunere recentă.

Vaccinul meningococic

Infecția meningococică poate produce meningită și septicemie cu evoluție rapidă.

Vaccinarea nu este necesară automat fiecărui adult, dar poate fi indicată pentru:

• persoane fără splină;
• persoane care urmează să facă splenectomie;
• siclemie;
• anumite imunodeficiențe;
• deficit de complement;
• tratament cu inhibitori ai complementului;
• infecție HIV;
• transplant;
• boli oncologice;
• tratamente imunosupresoare;
• implant cohlear;
• fistulă de lichid cefalorahidian;
• călătorii în regiuni cu risc;
• participarea la anumite evenimente sau pelerinaje;
• expunere profesională;
• contacți în timpul unor focare, conform indicației epidemiologice.

Există vaccinuri care protejează împotriva unor serogrupuri diferite. Vaccinul meningococic de tip B nu este identic cu vaccinul conjugat împotriva serogrupurilor A, C, W și Y.

Medicul stabilește produsul și schema în funcție de tipul riscului.

În România, persoanele care îndeplinesc criteriile medicale prevăzute pot beneficia de compensare 100% din prețul de referință.

Vaccinul ROR la adult

Vaccinul ROR protejează împotriva:

• rujeolei;
• oreionului;
• rubeolei.

Un adult poate avea nevoie de evaluarea imunității dacă:

• nu are documente de vaccinare;
• schema din copilărie este incompletă;
• nu a avut bolile și nu există dovada imunității;
• lucrează în sănătate;
• călătorește;
• există un focar;
• planifică o sarcină și trebuie evaluată imunitatea la rubeolă;
• urmează un transplant sau tratament care afectează imunitatea.

Vaccinul ROR este un vaccin viu atenuat.

Nu se administrează:

• în sarcină;
• în anumite forme de imunosupresie;
• în cazul unei reacții alergice severe la o doză ori componentă;
• în alte situații stabilite medical.

Femeile susceptibile pot fi vaccinate înainte de sarcină sau după naștere, cu respectarea recomandărilor privind intervalul până la o sarcină.

Compensarea prin CNAS este prevăzută doar pentru anumite categorii restrânse, precum unele situații legate de transplant. Recomandarea medicală poate fi însă mai largă decât eligibilitatea pentru compensare.

Vaccinul împotriva varicelei

Un adult fără imunitate poate face forme mai severe de varicelă decât un copil.

Vaccinarea poate fi discutată mai ales pentru:

• adulții care nu au avut boala și nu au fost vaccinați;
• personal medical;
• persoane care locuiesc cu pacienți vulnerabili;
• femei care planifică o sarcină;
• adulți expuși profesional;
• persoane care urmează să înceapă anumite tratamente imunosupresoare, dacă vaccinarea poate fi realizată înainte.

În cazul adulților susceptibili sunt necesare, de regulă, două doze, cu intervalul stabilit în funcție de produs.

Vaccinul este viu atenuat și nu se administrează în timpul sarcinii ori în anumite forme de imunosupresie.

După vaccinare, femeile trebuie să respecte intervalul recomandat înaintea unei sarcini.

Compensarea actuală este rezervată unor categorii medicale restrânse, inclusiv anumitor contacți ai pacienților transplantați.

Vaccinarea împotriva herpesului zoster

Herpesul zoster apare prin reactivarea virusului varicelo-zosterian rămas în organism după varicelă.

Riscul crește odată cu:

• vârsta;
• scăderea imunității;
• boli oncologice;
• transplant;
• tratamente imunosupresoare;
• anumite boli cronice.

Vaccinarea poate fi discutată în special la adulții mai în vârstă și la persoanele cu risc crescut, în funcție de vârsta autorizată pentru produs, boli și tratamente.

Vaccinul nu tratează un episod activ de zona zoster. Momentul administrării după boală trebuie stabilit de medic.

Acest vaccin nu trebuie confundat cu vaccinul varicelic, chiar dacă ambele au legătură cu același virus.

Vaccinarea împotriva COVID-19

Vaccinarea împotriva COVID-19 nu urmează un interval fix valabil pentru tot restul vieții.

Recomandarea poate depinde de:

• vârstă;
• boli cronice;
• imunosupresie;
• sarcină;
• dozele primite anterior;
• timpul trecut de la ultima doză;
• infecțiile recente;
• vaccinul disponibil;
• recomandările sezonului respectiv.

Persoanele în vârstă, pacienții cu boli cronice și cei cu imunitate redusă pot avea o recomandare diferită față de adulții tineri sănătoși.

Verifică recomandările actuale cu medicul de familie, deoarece produsele, campaniile și intervalele pot fi actualizate.

Vaccinul împotriva hepatitei A

Vaccinarea poate fi recomandată adulților cu risc, de exemplu:

• călători în regiuni cu transmitere crescută;
• persoane cu boli hepatice cronice;
• persoane expuse profesional;
• contacți în anumite focare;
• persoane cu stil de viață sau expuneri care cresc riscul;
• alte categorii stabilite epidemiologic.

Schema depinde de produs. Pot fi utilizate vaccinuri monovalente sau combinații împotriva hepatitelor A și B.

Vaccinul nu face parte din schema de compensare de rutină pentru toți adulții.

Vaccinurile înaintea unei călătorii

Planificarea trebuie începută cu câteva săptămâni sau luni înainte de plecare.

În funcție de destinație, pot fi discutate vaccinuri împotriva:

• hepatitei A;
• hepatitei B;
• febrei galbene;
• meningococului;
• febrei tifoide;
• rabiei;
• encefalitei japoneze;
• encefalitei de căpușă;
• poliomielitei;
• altor boli.

Medicul are nevoie de:

• țara;
• regiunea exactă;
• data plecării;
• durata;
• traseul;
• tipul cazării;
• activitățile;
• sezonul;
• bolile și tratamentele;
• istoricul vaccinal.

Unele state solicită certificate internaționale de vaccinare. Alte vaccinuri sunt recomandate medical chiar dacă nu sunt obligatorii la frontieră.

Vaccinurile pentru personalul medical

În funcție de activitate și expunere, pot fi importante:

• vaccinarea împotriva hepatitei B;
• vaccinul gripal anual;
• rapelurile dTpa;
• vaccinarea ROR;
• vaccinarea împotriva varicelei;
• vaccinarea COVID-19 conform recomandărilor actuale;
• alte vaccinuri stabilite de medicina muncii sau epidemiologie.

Pentru hepatita B poate fi necesară confirmarea răspunsului imun, mai ales la persoanele expuse profesional la sânge.

Medicina muncii, medicul de familie și serviciul epidemiologic au roluri diferite. Fișa de aptitudine nu înlocuiește evaluarea vaccinării.

Vaccinarea înaintea tratamentelor imunosupresoare

Momentul ideal pentru verificarea vaccinurilor este înainte de:

• chimioterapie;
• transplant;
• tratamente biologice;
• doze mari de corticosteroizi;
• alte terapii imunosupresoare.

Medicul poate recomanda:

• completarea vaccinurilor înaintea tratamentului;
• administrarea unor vaccinuri cu câteva săptămâni înainte;
• evitarea vaccinurilor vii după începerea imunosupresiei;
• repetarea unor scheme după transplant;
• testarea imunității;
• doze suplimentare;
• vaccinarea persoanelor apropiate.

Vaccinurile inactivate nu urmează aceleași reguli ca vaccinurile vii.

Nu amâna evaluarea până în ziua începerii tratamentului. Unele vaccinuri au nevoie de timp pentru dezvoltarea răspunsului imun.

Vaccinurile la persoanele cu diabet

Persoanele cu diabet pot avea un risc crescut de complicații în urma unor infecții.

Pot fi discutate:

• vaccinul gripal anual;
• vaccinul pneumococic;
• vaccinul hepatitic B;
• vaccinarea COVID-19;
• rapelul dTpa;
• alte vaccinuri potrivite vârstei.

Vaccinarea face parte din monitorizarea generală descrisă în articolul despre diabet și prediabet.

Vaccinurile după 65 de ani

După 65 de ani devin deosebit de importante:

• vaccinul gripal în fiecare sezon;
• vaccinarea pneumococică;
• rapelul dTpa dacă au trecut zece ani;
• vaccinarea COVID-19 conform recomandărilor actuale;
• vaccinarea împotriva herpesului zoster, după evaluare;
• alte vaccinuri în funcție de boli și călătorii.

Vârsta nu este o contraindicație pentru vaccinare. Dimpotrivă, riscul de complicații produse de infecții crește frecvent odată cu vârsta.

Răspunsul imun poate fi mai redus decât la adultul tânăr, dar vaccinarea poate continua să reducă riscul de boală severă.

Evaluările preventive specifice acestei etape sunt prezentate în articolul despre controlul medical după 40, 50 și 60 de ani.

Cum verifici istoricul vaccinal

Încearcă să găsești:

• carnetul de vaccinări;
• adeverințe;
• fișa medicală;
• documente de la medicul de familie;
• documente școlare;
• documente din armată;
• acte de medicina muncii;
• înregistrări din alte țări;
• prescripții și documente de administrare;
• informații din registrele disponibile.

Nu considera o vaccinare confirmată doar pentru că „probabil a fost făcută”.

Pentru unele boli poate fi utilă testarea imunității. Pentru altele, medicul poate recomanda direct completarea schemei.

Ce faci dacă nu ai niciun document

Medicul va analiza:

• anul nașterii;
• vaccinurile folosite în perioada copilăriei;
• profesia;
• bolile avute;
• sarcinile;
• călătoriile;
• eventualele doze administrate după răni;
• riscurile actuale.

Poate fi necesar:

• un rapel;
• o schemă primară;
• recuperarea mai multor vaccinuri;
• testarea anticorpilor;
• amânarea unor vaccinuri până la clarificarea stării medicale.

Pentru dTpa, protocolul prevede stabilirea unei scheme de recuperare dacă antecedentele nu sunt cunoscute.

Pot fi administrate mai multe vaccinuri în aceeași zi?

În multe situații, da.

Vaccinurile se administrează în locuri anatomice diferite și fiecare doză este înregistrată separat.

Unele vaccinuri vii, dacă nu sunt administrate în aceeași zi, pot necesita un anumit interval între ele.

Decizia depinde de:

• tipul vaccinurilor;
• vârstă;
• sarcină;
• imunosupresie;
• reacții anterioare;
• urgența protecției;
• recomandările produselor.

Nu separa dozele fără motiv, deoarece acest lucru poate întârzia protecția și poate crește riscul de abandon al schemei.

O răceală ușoară împiedică vaccinarea?

De regulă, o infecție respiratorie ușoară, fără febră importantă și fără alterarea stării generale, nu reprezintă automat o contraindicație.

Vaccinarea poate fi amânată dacă există:

• boală acută febrilă;
• stare generală alterată;
• infecție moderată sau severă;
• agravarea unei boli cronice;
• situație care necesită investigații;
• recomandarea medicului.

Tratamentul cu antibiotic nu reprezintă singur o contraindicație. Contează boala pentru care este administrat.

Sunt necesare analize înaintea vaccinării?

Nu în mod obișnuit pentru orice adult.

Analizele pot fi utile dacă:

• trebuie verificată imunitatea la hepatita B;
• istoricul pentru varicelă sau ROR este neclar;
• există sarcină planificată;
• persoana urmează să înceapă tratament imunosupresor;
• există transplant;
• medicul suspectează o infecție activă;
• protocolul profesional impune documentarea imunității;
• a existat o reacție care necesită clarificare.

Nu solicita paneluri extinse de anticorpi fără o întrebare medicală precisă.

Care sunt contraindicațiile reale

Contraindicațiile diferă între vaccinuri.

Printre cele mai importante se află:

• reacție alergică severă la o doză anterioară;
• alergie severă la o componentă;
• sarcina, pentru anumite vaccinuri vii;
• imunosupresie severă, pentru vaccinurile vii;
• o boală acută severă sau febrilă;
• alte contraindicații specifice produsului.

Nu reprezintă automat contraindicații:

• alergia la penicilină;
• o răceală ușoară;
• tratamentul antibiotic;
• perioada de convalescență;
• o reacție locală ușoară la o doză anterioară;
• alăptarea, pentru majoritatea vaccinurilor inactivate;
• existența unei boli cronice stabile.

Istoricul trebuie discutat cu medicul vaccinator.

Ce reacții pot apărea

Cele mai frecvente reacții sunt ușoare și temporare:

• durere la locul administrării;
• roșeață;
• umflare;
• oboseală;
• durere de cap;
• dureri musculare;
• febră ușoară;
• frisoane;
• stare generală modificată pentru scurt timp.

Înainte de plecare, întreabă:

• ce reacții sunt așteptate;
• cât pot dura;
• ce medicament poate fi folosit;
• ce simptome trebuie raportate;
• când este programată următoarea doză.

Nu administra preventiv medicamente fără recomandare doar pentru a evita orice posibil disconfort.

Când trebuie apelat 112

Solicită ajutor medical de urgență dacă după vaccin apar:

• dificultăți de respirație;
• umflarea feței, limbii sau gâtului;
• erupție extinsă cu probleme respiratorii;
• pierderea stării de conștiență;
• confuzie severă;
• convulsii;
• degradarea rapidă a stării generale;
• alte simptome severe.

Reacțiile alergice grave sunt rare, dar necesită intervenție imediată.

Cum se obține un vaccin compensat

Traseul general presupune:

1. consultația medicală;
2. verificarea eligibilității;
3. prescrierea electronică;
4. ridicarea vaccinului din farmacie;
5. păstrarea și transportul conform instrucțiunilor;
6. prezentarea la medicul vaccinator;
7. administrarea;
8. înregistrarea dozei;
9. stabilirea următoarei doze, dacă schema continuă.

Prescripția electronică pentru vaccinurile compensate are o valabilitate limitată. Verifică data și nu ridica produsul dacă nu ai stabilit unde și când va fi administrat.

Medici din mai multe specialități aflați în contract cu casa de asigurări pot prescrie vaccinurile conform protocoalelor.

Administrarea poate fi realizată de:

• medici de familie;
• epidemiologi;
• medici de boli infecțioase;
• pediatri;
• medici din alte specialități cu atestat de vaccinologie.

Vaccinul gripal poate fi administrat și în farmacii autorizate, de farmaciști vaccinatori.

Transportul vaccinului

Vaccinurile trebuie păstrate în condițiile prevăzute pentru fiecare produs.

În general:

• stabilește administrarea înainte de ridicarea din farmacie;
• întreabă farmacia cum trebuie transportat;
• folosește ambalajul adecvat;
• evită expunerea la căldură;
• nu congela vaccinul;
• nu îl lăsa în mașină;
• nu îl păstra acasă mai mult decât este necesar;
• prezintă-te la ora stabilită.

Un vaccin transportat sau păstrat necorespunzător poate să nu mai fie utilizabil.

Ce documente trebuie să ai

Pot fi necesare:

• actul de identitate;
• cardul de sănătate;
• prescripția electronică;
• carnetul sau documentele de vaccinare;
• documente privind bolile cronice;
• scrisori medicale;
• recomandarea specialistului;
• documente privind sarcina;
• informații despre alergii și reacții anterioare.

Pentru serviciile compensate este necesară verificarea eligibilității și, după caz, a calității de asigurat.

Poți consulta ghidurile despre verificarea calității de asigurat, cardul de sănătate și actele necesare la consultația prin CAS.

Cele mai frecvente greșeli

Adultul consideră că vaccinarea s-a încheiat în copilărie

Unele vaccinuri necesită rapeluri, iar altele devin importante odată cu vârsta.

Rapelul dTpa este amânat zeci de ani

Pentru adulți este prevăzut la fiecare zece ani.

Vaccinul antitetanic este solicitat fără evaluarea rănii

Conduita depinde și de tipul leziunii și de istoricul complet.

Vaccinarea gripală este făcută o singură dată

Compoziția vaccinului se actualizează, iar protecția este sezonieră.

Vaccinul HPV este considerat util doar femeilor

Vaccinarea este recomandată și bărbaților, iar compensarea integrală se aplică ambelor sexe până la limita de vârstă prevăzută.

Screeningul cervical este oprit după vaccinarea HPV

Vaccinul nu acoperă toate tipurile oncogene și nu înlocuiește screeningul.

Vaccinul pneumococic este confundat cu vaccinul gripal

Sunt vaccinuri diferite și pot fi recomandate în același sezon.

Dozele întârziate duc la reluarea întregii scheme

În multe situații, schema se continuă cu dozele restante, fără reluare.

Vaccinul este cumpărat înainte de stabilirea administrării

Transportul și păstrarea pot deveni o problemă.

O răceală ușoară duce la amânări repetate

Aceasta nu reprezintă automat o contraindicație.

Bolile cronice sunt considerate motiv pentru evitarea vaccinării

Deseori, tocmai aceste boli cresc beneficiul vaccinării.

Vaccinurile vii sunt administrate fără verificarea sarcinii sau imunosupresiei

Aceste situații necesită evaluare atentă.

Checklist pentru adult

• Știu când am primit ultima doză dTpa.
• Am verificat dacă au trecut zece ani.
• Am discutat vaccinul gripal pentru sezonul actual.
• Am verificat eligibilitatea pentru vaccinul HPV.
• Am discutat vaccinarea pneumococică dacă am peste 65 de ani sau boli cronice.
• Am verificat vaccinarea împotriva hepatitei B.
• Am informat medicul despre sarcină sau planificarea unei sarcini.
• Am menționat tratamentele care afectează imunitatea.
• Am documentele vaccinărilor anterioare.
• Am discutat vaccinurile necesare pentru călătorii.
• Știu dacă vaccinul este compensat.
• Am stabilit administrarea înainte de ridicarea produsului.
• Cunosc data următoarei doze.
• Am păstrat dovada administrării.

Serviciile de medicină de familie reprezintă punctul principal pentru verificarea istoricului, prevenție și orientarea către vaccinurile potrivite.

Întrebări frecvente

Ce vaccin trebuie făcut anual?

Vaccinul gripal este sezonier și se recomandă în fiecare sezon persoanelor eligibile sau care doresc protecție.

Ce vaccin se repetă la fiecare zece ani?

Vaccinul combinat dTpa împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive.

Adulții mai au nevoie de vaccin antitetanic?

Da. Protecția trebuie menținută prin rapeluri și verificată după anumite răni.

Ce vaccinuri sunt recomandate după 65 de ani?

Vaccinul gripal, vaccinarea pneumococică, rapelul dTpa și alte vaccinuri adaptate riscului, inclusiv COVID-19 și herpes zoster.

Bărbații pot face vaccinul HPV?

Da. Persoanele de ambele sexe sunt eligibile potrivit vârstei și criteriilor actuale.

Până la ce vârstă este vaccinul HPV compensat integral?

Pentru persoanele de ambele sexe, compensarea integrală se aplică de la 11 ani până înaintea împlinirii vârstei de 27 de ani, conform protocolului actual.

Femeile de peste 26 de ani mai beneficiază de compensare HPV?

Femeile de cel puțin 27 de ani și sub 46 de ani pot beneficia de compensare de 50% din prețul de referință.

Vaccinul HPV mai ajută după începerea vieții sexuale?

Poate oferi protecție față de tipuri HPV cu care persoana nu a intrat în contact. Nu tratează infecțiile deja existente.

Vaccinul pneumococic se face anual?

Nu. Schema este stabilită în funcție de produs, vârstă și dozele anterioare.

Vaccinul gripal și cel pneumococic pot fi făcute în aceeași zi?

În multe situații, da, în locuri diferite. Medicul confirmă administrarea simultană.

Trebuie să fac analize înainte de orice vaccin?

Nu. Analizele sunt necesare doar în anumite situații.

Pot fi vaccinat dacă iau antibiotic?

Antibioticul nu reprezintă singur o contraindicație. Contează boala și starea generală.

Pot fi vaccinat dacă sunt răcit?

O răceală ușoară, fără febră importantă și fără stare generală alterată, nu împiedică automat vaccinarea.

Ce vaccinuri se fac în sarcină?

Vaccinul dTpa este recomandat între săptămânile 27 și 36 la fiecare sarcină. Vaccinul gripal și alte vaccinuri pot fi recomandate în funcție de sezon și risc. Vaccinurile vii sunt, de regulă, evitate.

Vaccinurile pot fi administrate în timpul alăptării?

Majoritatea vaccinurilor inactivate pot fi administrate. Fiecare produs trebuie verificat separat.

Ce fac dacă nu știu ce vaccinuri am primit?

Adu toate documentele disponibile. Medicul poate crea un plan de recuperare și poate recomanda testarea imunității în situațiile în care aceasta este utilă.

Cine poate prescrie vaccinurile compensate?

Medicii aflați în contract cu o casă de asigurări, din specialitățile prevăzute de protocol, pot prescrie după consultație și verificarea eligibilității.

Pot primi vaccinul gripal în farmacie?

În farmaciile autorizate, acesta poate fi administrat de farmaciști vaccinatori.

Concluzie

Calendarul adultului trebuie verificat periodic, nu doar după o rană sau înaintea unei călătorii.

Principalele repere sunt:

• vaccin gripal în fiecare sezon;
• rapel dTpa la fiecare zece ani;
• dTpa între săptămânile 27 și 36 la fiecare sarcină;
• vaccin HPV potrivit vârstei;
• vaccin pneumococic de la 65 de ani sau mai devreme la risc;
• vaccin hepatitic B pentru persoanele susceptibile și expuse;
• vaccinuri meningococice, ROR, varicelice și de călătorie în funcție de situație;
• recomandări actualizate pentru COVID-19 și alte vaccinuri destinate adulților.

Cel mai util este să ai o evidență scrisă a dozelor și să verifici istoricul în cadrul consultației preventive.

Informațiile despre vaccinare, prevenție, analize și documentele necesare vor fi reunite și în Ghidul pacientului.