Amețeală, slăbiciune, palpitații sau stare de leșin pe caniculă: ce poate însemna și când mergi la medic

Amețeala, slăbiciunea, palpitațiile sau starea de leșin apărute pe caniculă pot avea cauze simple, cum ar fi deshidratarea, expunerea prelungită la căldură sau efortul făcut în orele foarte calde. Totuși, nu trebuie ignorate dacă sunt intense, se repetă, apar la o persoană cu boli cronice sau nu se ameliorează după repaus, hidratare și răcorire.

În zilele cu temperaturi ridicate, organismul lucrează mai mult pentru a-și menține temperatura normală. Transpirația abundentă, pierderea de lichide și săruri, statul în soare și deplasările prin oraș pot duce la stare de rău. La unele persoane, canicula poate agrava probleme deja existente, mai ales bolile cardiovasculare, bolile respiratorii, bolile renale sau efectele unor tratamente cronice.

De ce pot apărea amețeala și slăbiciunea pe caniculă

Când temperatura exterioară este foarte mare, corpul încearcă să se răcească prin transpirație și prin dilatarea vaselor de sânge de la nivelul pielii. Acest mecanism ajută la eliminarea căldurii, dar poate duce și la pierdere de lichide, scăderea tensiunii arteriale și senzație de slăbiciune.

Amețeala pe caniculă poate apărea mai ales dacă:

ai stat mult timp în soare;
ai mers mult pe jos în orele foarte calde;
nu ai băut suficiente lichide;
ai transpirat abundent;
ai consumat alcool;
ai băut multă cafea sau băuturi energizante;
ai mâncat puțin;
ai făcut efort fizic în căldură;
ai dormit prost din cauza căldurii;
iei tratament pentru tensiune, inimă sau eliminarea apei din organism;
ai boli cardiovasculare, respiratorii, renale sau alte boli cronice.

Uneori, amețeala este trecătoare și se ameliorează rapid după repaus și hidratare. Alteori, poate fi primul semn că organismul nu mai face față căldurii sau că există o problemă medicală care trebuie evaluată.

Palpitații pe caniculă: când pot apărea

Palpitațiile sunt percepute ca bătăi rapide, puternice sau neregulate ale inimii. Pe caniculă, ele pot apărea din cauza deshidratării, scăderii tensiunii arteriale, efortului, anxietății, consumului de cafea sau pierderii de săruri prin transpirație.

Palpitațiile trebuie privite cu mai multă atenție dacă apar împreună cu:

durere sau presiune în piept;
lipsă de aer;
amețeală puternică;
stare de leșin;
transpirații reci;
slăbiciune marcată;
confuzie;
puls foarte rapid;
puls neregulat;
istoric de boală cardiacă;
tratament pentru inimă sau tensiune.

În aceste situații, nu este prudent să presupui că este „doar de la căldură”. Canicula poate declanșa simptome, dar nu explică automat orice episod de palpitații.

Ce simptome pot sugera deshidratare

Deshidratarea apare când organismul pierde mai multe lichide decât primește. Pe caniculă, acest lucru se poate întâmpla rapid, mai ales la vârstnici, copii, persoane cu boli cronice sau persoane care lucrează afară.

Semne posibile de deshidratare:

sete intensă;
gură uscată;
buze uscate;
amețeală;
oboseală neobișnuită;
slăbiciune;
durere de cap;
urină puțină;
urină mai închisă la culoare;
crampe musculare;
palpitații;
tensiune mai mică decât de obicei;
stare de confuzie, mai ales la vârstnici.

La persoanele în vârstă, setea poate fi mai puțin evidentă. De aceea, deshidratarea poate fi observată mai târziu, când apar slăbiciunea, instabilitatea la mers, somnolența sau confuzia.

Epuizare termică sau insolație: care este diferența

Epuizarea termică apare când organismul este afectat de căldură, dar încă poate fi ajutat prin răcorire, hidratare și repaus. Poate da amețeală, slăbiciune, durere de cap, greață, transpirații abundente, sete, crampe musculare și stare generală proastă.

Insolația este mai gravă. Este o urgență medicală. Poate apărea când organismul nu își mai poate regla temperatura. Semnele de alarmă includ temperatură foarte mare, piele fierbinte, confuzie, respirație rapidă, puls rapid, convulsii sau pierderea stării de conștiență.

Diferența practică este simplă: dacă persoana se simte rău pe caniculă și nu își revine după ce este dusă într-un loc răcoros, hidratată și ajutată să se răcească, situația trebuie tratată cu seriozitate.

Ce poți face imediat dacă apare starea de rău pe caniculă

Dacă apar amețeală, slăbiciune, greață, palpitații ușoare sau stare de leșin după expunere la căldură, primul pas este să ieși din zona caldă.

Măsuri utile:

mergi într-un loc răcoros, la umbră sau într-o încăpere cu aer condiționat;
oprește orice efort fizic;
așază-te sau întinde-te;
bea apă în înghițituri mici;
slăbește hainele strâmte;
aplică apă rece sau comprese răcoroase pe frunte, ceafă sau încheieturi;
evită alcoolul;
evită băuturile foarte dulci;
evită băuturile foarte cofeinizate;
nu te întoarce imediat în soare după ce te simți puțin mai bine.

Dacă simptomele sunt ușoare și trec rapid după răcorire și hidratare, cel mai probabil organismul a reacționat la căldură. Dacă simptomele persistă, se agravează sau reapar, este indicată evaluarea medicală.

Când trebuie să suni la 112

Sună la 112 sau cere ajutor medical de urgență dacă apar:

pierderea stării de conștiență;
confuzie importantă;
convulsii;
durere în piept;
lipsă severă de aer;
leșin;
slăbiciune pe o parte a corpului;
tulburări de vorbire;
respirație rapidă și dificilă;
puls foarte rapid sau neregulat;
piele foarte fierbinte;
vărsături repetate;
stare de rău care nu se ameliorează după răcorire.

Aceste simptome nu trebuie puse automat pe seama caniculei. Pot indica o urgență cardiacă, neurologică, respiratorie, metabolică sau o formă severă de boală legată de căldură.

Când mergi la medic

Este recomandat să discuți cu un medic dacă ai avut amețeli, slăbiciune sau palpitații pe caniculă și:

simptomele au durat mai mult decât câteva minute;
au reapărut în aceeași zi sau în zile consecutive;
ai avut senzație de leșin;
ai leșinat;
tensiunea a fost mult mai mică sau mai mare decât de obicei;
pulsul a fost foarte rapid sau neregulat;
ai palpitații repetate;
ai durere sau presiune în piept;
ai lipsă de aer;
ai boli de inimă;
ai boli respiratorii;
iei tratament pentru tensiune, inimă sau diuretice;
ești vârstnic sau ai grijă de o persoană vârstnică;
simptomele au apărut fără expunere clară la soare;
nu știi dacă tratamentul tău trebuie reevaluat în perioadele de caniculă.

Un consult de medicină de familie poate fi primul pas pentru evaluarea simptomelor, mai ales dacă nu știi către ce specialitate trebuie să te îndrepți. În funcție de situație, medicul poate recomanda evaluare de medicină internă sau cardiologie.

De ce sunt mai vulnerabili pacienții cu boli cardiovasculare

Canicula pune presiune suplimentară pe inimă și pe sistemul circulator. Pentru a elimina căldura, vasele de sânge se dilată, iar organismul pierde lichide prin transpirație. Aceste modificări pot influența tensiunea arterială, pulsul și toleranța la efort.

Persoanele cu hipertensiune, insuficiență cardiacă, tulburări de ritm, boală coronariană sau tratamente cardiace trebuie să fie mai atente în perioadele de caniculă.

Un aspect important: tratamentul nu trebuie modificat fără recomandarea medicului. Chiar dacă tensiunea pare mai mică într-o zi foarte caldă, oprirea sau schimbarea dozelor pe cont propriu poate fi periculoasă.

De ce trebuie atenție și la bolile respiratorii

În zilele foarte calde, persoanele cu astm, bronșită cronică, BPOC sau alte boli respiratorii pot resimți mai greu efortul și deplasările prin oraș. Aerul foarte cald, poluarea, praful și spațiile închise pot accentua senzația de lipsă de aer.

Trebuie cerut sfat medical dacă apar:

lipsă de aer mai accentuată decât de obicei;
respirație șuierătoare;
tuse agravată;
senzație de apăsare în piept;
oboseală la eforturi mici;
nevoie mai frecventă de medicație de criză, dacă există tratament prescris;
stare de rău care nu se ameliorează după răcorire.

Dacă lipsa de aer este severă, apare brusc sau se asociază cu durere în piept, confuzie ori stare de leșin, trebuie cerut ajutor medical de urgență.

Ce poate verifica medicul

În funcție de simptome și istoricul medical, medicul poate verifica:

tensiunea arterială;
pulsul;
ritmul cardiac;
nivelul de hidratare;
temperatura;
respirația;
saturația oxigenului, dacă este cazul;
tratamentele luate pentru tensiune, inimă sau alte boli cronice;
eventuale semne de infecție;
necesitatea unor analize;
necesitatea unei electrocardiograme;
necesitatea unui consult de specialitate.

Scopul consultului nu este doar să se confirme că simptomele au fost „de la căldură”, ci să se excludă probleme care pot semăna cu o reacție la caniculă: tulburări de ritm cardiac, variații importante ale tensiunii arteriale, agravarea unei boli respiratorii, infecții, anemie sau alte afecțiuni.

Cum reduci riscul în zilele de caniculă

În zilele foarte calde:

evită expunerea directă la soare în orele de vârf;
bea apă regulat, nu doar când apare setea;
poartă haine lejere, deschise la culoare;
evită efortul fizic în mijlocul zilei;
stai cât mai mult în spații răcoroase;
aerisește locuința dimineața devreme sau seara;
evită alcoolul;
limitează băuturile foarte cofeinizate;
verifică mai des starea persoanelor vârstnice;
nu lăsa copiii, vârstnicii sau animalele în mașină, nici pentru perioade scurte;
cere sfat medical dacă simptomele se repetă sau apar pe fondul unor boli cronice.

Dacă ai tratament pentru tensiune, inimă sau alte boli cronice, discută cu medicul despre ce trebuie să urmărești în perioadele de caniculă. Este mai sigur să ai un plan clar decât să iei decizii în grabă când apare starea de rău.

Când te poți programa la Prevencia

Dacă simptomele nu reprezintă urgență, dar persistă sau se repetă în perioadele de caniculă, poți face o programare pentru evaluare medicală.

În funcție de simptome, evaluarea poate începe cu:

medicină de familie, dacă nu știi către ce specialitate să te îndrepți;
medicină internă, dacă ai mai multe simptome generale, boli cronice sau tratamente multiple;
cardiologie, dacă ai palpitații, tensiune oscilantă, durere în piept, lipsă de aer la efort sau istoric de boală de inimă.

Întrebări frecvente

Amețeala pe caniculă este normală?

Poate apărea din cauza căldurii, deshidratării sau scăderii tensiunii, dar nu trebuie considerată automat normală. Dacă este intensă, se repetă, apare cu palpitații, durere în piept, lipsă de aer sau stare de leșin, trebuie evaluată medical.

Palpitațiile pot fi de la deshidratare?

Da, pot apărea în context de deshidratare, efort, anxietate sau pierdere de săruri prin transpirație. Totuși, palpitațiile pot avea și cauze cardiace. Dacă sunt frecvente, neregulate sau apar cu amețeală, durere în piept ori lipsă de aer, este recomandat consult medical.

Ce fac dacă simt că leșin pe caniculă?

Oprește-te din activitate, mergi într-un loc răcoros, așază-te sau întinde-te și bea apă în înghițituri mici. Dacă senzația nu trece, dacă ai leșinat sau dacă apar simptome precum durere în piept, confuzie sau lipsă de aer, cere ajutor medical.

Trebuie să îmi modific tratamentul de tensiune vara?

Nu modifica tratamentul fără recomandarea medicului. În perioadele de caniculă, tensiunea poate varia, mai ales dacă apare deshidratare. Dacă ai valori neobișnuite sau simptome, discută cu medicul.

Când este nevoie de cardiologie?

Cardiologia poate fi indicată dacă ai palpitații repetate, puls neregulat, tensiune oscilantă, durere în piept, lipsă de aer, stare de leșin sau istoric de boală cardiacă.

Unde pot merge pentru evaluare?

Dacă simptomele nu sunt urgență, dar persistă sau se repetă, poți începe cu un consult de medicină de familie, medicină internă sau cardiologie. La Prevencia, poți face o programare în funcție de simptome și istoricul medical.

Surse medicale și ghiduri consultate

Administrația Națională de Meteorologie: avertizări privind valul de căldură, canicula, nopțile tropicale și disconfortul termic.
Institutul Național de Sănătate Publică: recomandări pentru protecția populației în perioadele de caniculă.
NHS: Heat exhaustion and heatstroke.
CDC/NIOSH: Heat-related illnesses.
CDC: Heat and people with chronic medical conditions.

Amețeală, slăbiciune și palpitații pe caniculă: când mergi la medic