Wearables & Sănătate: cum interpretezi datele și când mergi la medic
Smartwatch-urile și smart ring-urile produc tot mai multe date despre organism. Prevencia explică ce înseamnă, ce limite au și când un trend sau o alertă merită evaluată medical.
Articole despre preventie
66 articole despre preventie, scrise de echipa medicală Prevencia.
Smartwatch sau smart ring pentru sănătate și somn: ce alegi și care sunt diferențele reale
Smart ring-ul poate fi mai comod pentru monitorizare nocturnă, iar smartwatch-ul oferă funcții precum ECG, GPS și alerte. Alegerea depinde de ce vrei să măsori și cât de constant vei purta dispozitivul.
Apple Watch Ultra 2 vs WHOOP MG după 6 luni: care este mai bun pentru monitorizarea sănătății
După aproximativ șase luni cu Apple Watch Ultra 2 și WHOOP MG, aș păstra WHOOP pentru monitorizare continuă și Apple Watch pentru ECG, Cardio Fitness și funcțiile de smartwatch.
Wearables după 40 de ani: ce indicatori merită urmăriți pentru prevenție
După 40 de ani, un wearable poate fi util pentru trendurile de puls, fitness, somn și activitate. Dar colesterolul, glicemia și hipertensiunea necesită în continuare evaluare medicală adecvată.
De ce o parte tot mai mare a medicinei trebuie să se întâmple înainte de spital
Spitalul este indispensabil, dar nu orice problemă medicală are nevoie de internare. Cristian Sas explică de ce medicina de familie, ambulatoriul de specialitate, prevenția și monitorizarea pot rezolva sau orienta corect o parte importantă dintre nevoile pacienților.
De ce prevenția începe înainte să apară simptomele
Prevenția nu înseamnă mai multe analize, ci identificarea riscurilor și luarea deciziilor potrivite la momentul potrivit. Cristian Sas explică de ce medicina preventivă trebuie să înceapă înainte de apariția simptomelor și de ce continuitatea îngrijirii contează.
Consultația preventivă la medicul de familie: ce include și cât de des se face
Consultația preventivă poate identifica factori de risc și boli înainte de apariția simptomelor. Află cât de des se face în funcție de vârstă, ce verifică medicul de familie, când poate recomanda analize și cum te pregătești.
Calendarul vaccinurilor pentru adulți 2026: ce vaccinuri sunt recomandate și când se fac
Vaccinarea nu se încheie în copilărie. Adulții pot avea nevoie anual de vaccinul gripal, la fiecare zece ani de rapelul dTpa și, în funcție de vârstă sau risc, de vaccinuri împotriva HPV, pneumococului, hepatitei B, meningococului, rujeolei, varicelei ori altor infecții.
Hipertensiunea: cum o monitorizezi prin medicul de familie și când mergi la cardiolog
Hipertensiunea necesită mai mult decât măsurarea ocazională a tensiunii. Medicul de familie poate organiza monitorizarea, evalua riscul cardiovascular, recomanda analize, urmări tratamentul și identifica situațiile care necesită cardiologie, nefrologie sau evaluare urgentă.
Diabet și prediabet: cum le monitorizezi prin medicul de familie și când mergi la diabetolog
Prediabetul și diabetul necesită monitorizarea glicemiei, greutății, tensiunii, rinichilor, colesterolului și eventualelor complicații. Află ce poate urmări medicul de familie, când este necesară hemoglobina glicozilată și în ce situații trebuie să mergi la diabetolog.
Insolație sau epuizare termică: simptome, diferențe și când suni la 112
Epuizarea termică și insolația pot apărea în perioadele de caniculă, după expunere la soare, efort fizic în căldură sau stat într-un spațiu foarte cald. Epuizarea termică se poate ameliora prin răcorire, hidratare și repaus, dar insolația este o urgență medicală. Confuzia, pielea foarte fierbinte, lipsa transpirației, convulsiile, pierderea conștienței, respirația rapidă sau starea de rău care nu se ameliorează trebuie tratate cu seriozitate.
Caniculă în București: cine are risc medical mai mare și când mergi la medic
În București, canicula poate deveni mai greu de suportat din cauza deplasărilor prin oraș, transportului aglomerat, locuințelor supraîncălzite și expunerii la soare în orele de vârf. Vârstnicii, copiii, pacienții cu boli cardiovasculare, diabet, boli respiratorii sau tratamente cronice trebuie să fie mai atenți la amețeli, slăbiciune, palpitații, confuzie, deshidratare sau stare de leșin.
Copiii și canicula: deshidratare, insolație și semne de alarmă
Sugarii și copiii mici se pot supraîncălzi mai repede decât adulții. Vezi cum previi deshidratarea și insolația, ce simptome urmărești și când este nevoie de evaluare medicală urgentă.
Canicula și diabetul: deshidratare, glicemie și semne de alarmă
La persoanele cu diabet, canicula poate crește riscul de deshidratare, poate influența valorile glicemiei și poate afecta păstrarea corectă a insulinei, testelor sau dispozitivelor de monitorizare. Setea intensă, slăbiciunea, amețeala, urinările frecvente, greața sau glicemiile neobișnuite trebuie urmărite atent.
Canicula la vârstnici: semne de alarmă
Persoanele vârstnice sunt mai vulnerabile la temperaturile extreme, mai ales dacă au boli cronice sau urmează mai multe tratamente. Confuzia, amețeala, slăbiciunea, urinarea redusă sau modificările tensiunii pot indica deshidratare ori o afecțiune legată de căldură.
Canicula și tensiunea arterială: hipertensiune, tensiune mică, palpitații
În perioadele de caniculă, tensiunea arterială poate varia, mai ales la persoanele cu hipertensiune, boli de inimă sau tratamente cronice. Amețeala, palpitațiile, slăbiciunea sau starea de leșin nu trebuie puse automat pe seama căldurii, mai ales dacă apar repetat sau se asociază cu durere în piept, lipsă de aer ori confuzie.
Amețeală, slăbiciune și palpitații pe caniculă: când mergi la medic
Pe caniculă, amețeala, slăbiciunea, palpitațiile și starea de leșin pot apărea din cauza deshidratării, efortului în căldură sau scăderii tensiunii. Uneori însă pot semnala o problemă medicală care trebuie evaluată rapid, mai ales la vârstnici, pacienți cu boli cardiovasculare, diabet sau tratamente cronice.
Vaccinarea copilului în 2026: calendar și întrebări frecvente
Vaccinarea protejează copilul împotriva unor boli infecțioase care pot produce complicații severe. Ghid despre calendar, doze întârziate, reacții după vaccin și situațiile în care vaccinarea se amână.
Sănătate sexuală: ghid medical pentru prevenție, protecție și testare
Ghid central despre sănătatea sexuală, prevenție și testare. Articolul explică ce înseamnă sănătatea sexuală, cum reduci riscul de sarcină nedorită și infecții cu transmitere sexuală, când faci testare, ce rol au contracepția, prezervativul, testul de sarcină, HPV și consultul medical.
Contracepție: metode, avantaje, limite și discuția cu medicul
Ghid medical despre metodele de contracepție: prezervativ, pilule contraceptive, sterilet, implant, injecție, plasture, inel vaginal, metode naturale și contracepție de urgență. Articolul explică avantajele, limitele, riscul de infecții cu transmitere sexuală și importanța consultului medical pentru alegerea unei metode potrivite
Întârzierea menstruației după contact sexual: când faci test de sarcină
Ghid medical despre întârzierea menstruației după contact sexual: când există risc de sarcină, când se face testul de sarcină, ce poate influența ciclul menstrual, ce rol are contracepția de urgență și când este recomandat consultul ginecologic.
HPV: cum se transmite, ce riscuri are și ce controale sunt recomandate
Ghid medical despre HPV: cum se transmite, de ce poate exista fără simptome, ce legătură are cu negii genitali și cancerul de col uterin, ce rol au testul HPV, testul Babeș-Papanicolau, vaccinarea și consultul ginecologic.
Boli cu transmitere sexuală: simptome, testare și când mergi la medic
Ghid medical despre bolile și infecțiile cu transmitere sexuală: cum se transmit, ce simptome pot apărea la femei și bărbați, când este necesară testarea, ce analize pot fi recomandate și când trebuie consult ginecologic, urologic, dermatologic sau de boli infecțioase.
Când faci testare pentru BTS după contact sexual neprotejat
Ghid medical despre momentul potrivit pentru testarea infecțiilor cu transmitere sexuală după contact sexual neprotejat. Articolul explică diferența dintre BTS și ITS, când este urgentă evaluarea pentru HIV, ce teste pot fi recomandate, ce simptome trebuie urmărite și când mergi la ginecolog, urolog, dermatolog sau boli infecțioase.
Apple Watch Ultra 2 pentru sănătate: review după utilizare reală, ce mi-a fost util și unde sunt limitele
Apple Watch Ultra 2 oferă unele dintre cele mai interesante funcții de sănătate disponibile pe un smartwatch. După utilizare reală, ECG și Cardio Fitness mi s-au părut cele mai valoroase, dar monitorizarea continuă are și limite practice.
Pilula de a doua zi: când se folosește, cum acționează și ce trebuie să știi
Articol medical despre pilula de a doua zi: când poate fi folosită, în ce interval este eficientă, ce tipuri de contracepție de urgență există, ce efecte secundare pot apărea, când faci test de sarcină și de ce nu protejează împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală.
Prezervativ rupt sau alunecat: ce riscuri există și ce trebuie să faci
Ghid medical pentru situațiile în care prezervativul se rupe, alunecă sau este folosit incorect. Articolul explică riscul de sarcină, riscul de infecții cu transmitere sexuală, pașii utili în primele ore, testarea pentru sarcină și BTS, precum și situațiile în care trebuie cerut sfat medical rapid.
Sex neprotejat: ce faci în primele 24–72 de ore și când mergi la medic
Ghid medical pentru situațiile în care ai avut sex neprotejat sau o metodă contraceptivă a eșuat. Explică pașii utili în primele ore, riscul de sarcină, contracepția de urgență, testarea pentru infecții cu transmitere sexuală și situațiile în care este necesar consult medical rapid.
Hantavirusul, explicat pe înțelesul tuturor: cum se transmite, ce simptome dă și când trebuie să mergi la medic
Hantavirusul este o familie de virusuri transmise în principal prin contact cu rozătoare infectate sau cu spații contaminate de acestea. Articolul explică pe înțelesul tuturor cum se transmite, ce simptome poate provoca, dacă se transmite de la om la om, cât de mare este riscul real și când este necesară evaluarea medicală.
Fibrom uterin: simptome, diagnostic și când mergi la ginecolog
Fibroamele uterine sunt formațiuni benigne frecvente, dar pot provoca menstruații abundente, dureri pelvine, presiune, urinări frecvente sau sângerări anormale. Află când trebuie mers la ginecolog și ce investigații pot fi recomandate.
Control ginecologic anual: ce include și când trebuie făcut
Controlul ginecologic periodic ajută la prevenție, depistarea timpurie a problemelor și clarificarea simptomelor discrete. Află ce poate include consultul, când se recomandă Papanicolau, HPV sau ecografie și cum te pregătești.
Secreții vaginale modificate: cauze, analize și când mergi la ginecolog
Secrețiile vaginale pot varia normal, dar modificările de miros, culoare, consistență sau cantitate pot indica infecții, inflamații sau alte probleme ginecologice. Află când trebuie mers la medic.
Dureri pelvine persistente: cauze și când mergi la ginecolog
Durerile pelvine persistente pot avea cauze ginecologice, urinare, digestive sau musculare. Află când trebuie mers la ginecolog, ce simptome sunt importante și ce investigații pot fi recomandate.
Menstruații neregulate: cauze, analize și când mergi la ginecolog
Menstruațiile neregulate pot avea cauze hormonale, ginecologice, metabolice sau legate de sarcină și contracepție. Află când sunt normale, când trebuie investigate și când este recomandat consultul ginecologic.
Papanicolau, HPV și colposcopie: diferențe și când se recomandă
Testul Papanicolau, testul HPV și colposcopia sunt investigații diferite, dar complementare. Află ce arată fiecare, când se recomandă și ce pași pot urma după un rezultat modificat.
HPV la femei: ce înseamnă, analize utile și când mergi la ginecolog
HPV este o infecție frecventă, de multe ori fără simptome. Află ce înseamnă HPV cu risc înalt, ce legătură are cu testul Papanicolau, când se recomandă testarea HPV și când trebuie consult ginecologic.
Scara de stres: cum îți evaluezi nivelul de stres și când trebuie să ceri ajutor
Scara de stres ajută la estimarea nivelului de stres perceput, dar nu pune diagnostic. Un scor crescut poate semnala că stresul îți afectează somnul, concentrarea, dispoziția, relațiile sau sănătatea fizică.
Scala Epworth: cum îți evaluezi somnolența diurnă și când poate indica o problemă
Scala Epworth este un chestionar simplu care estimează riscul de a adormi în situații obișnuite din timpul zilei. Un scor crescut poate sugera somnolență diurnă excesivă și necesitatea unei evaluări medicale.
Calculator unități alcool: cum estimezi consumul și când devine un risc
Calculatorul de unități alcool estimează cantitatea de alcool pur consumată în funcție de volumul băuturii și concentrația alcoolică. Rezultatul este orientativ și nu estimează alcoolemia sau capacitatea de a conduce.
Calculator renunțare la fumat: ce câștigi după ce te lași de fumat
Renunțarea la fumat aduce beneficii rapide și pe termen lung: scade riscul cardiovascular, respirator și oncologic, îmbunătățește toleranța la efort și reduce costurile zilnice. Calculatorul de renunțare la fumat oferă o estimare orientativă a progresului.