Boli cu transmitere sexuală: simptome, testare și când mergi la medic

Bolile cu transmitere sexuală, numite mai corect infecții cu transmitere sexuală, pot apărea după contact sexual vaginal, oral sau anal neprotejat. Unele dau simptome clare. Altele pot evolua fără semne evidente, dar pot fi transmise mai departe și pot duce la complicații dacă nu sunt diagnosticate și tratate.

De aceea, lipsa simptomelor nu înseamnă întotdeauna că nu există risc. Dacă ai avut contact sexual neprotejat, prezervativ rupt, partener nou sau simptome genitale, este important să știi când are sens testarea și când trebuie să mergi la medic.

Acest articol explică ce sunt infecțiile cu transmitere sexuală, ce simptome pot da, ce teste pot fi recomandate și cum se leagă testarea de consultul ginecologic, urologic, dermatologic sau de boli infecțioase.

BTS sau ITS: ce termen folosim

În limbaj obișnuit se folosește frecvent termenul BTS, adică boli cu transmitere sexuală. Termenul medical mai corect este ITS, adică infecții cu transmitere sexuală.

Diferența este importantă. O persoană poate avea o infecție fără să aibă simptome de boală. De exemplu, chlamydia, gonoreea sau HPV pot fi prezente fără semne evidente, mai ales la început.

În articol folosim ambele formulări:

BTS, pentru că este termenul cunoscut și căutat frecvent;
ITS, pentru că este termenul medical mai corect.

Cum se transmit infecțiile cu transmitere sexuală

Infecțiile cu transmitere sexuală se pot transmite prin:

contact sexual vaginal neprotejat;
contact sexual anal neprotejat;
contact sexual oral neprotejat;
contact genital piele-piele;
contact cu secreții infectate;
contact cu sânge;
folosirea în comun a acelor sau seringilor;
transmitere de la mamă la copil în sarcină, la naștere sau alăptare, în cazul unor infecții.

Nu toate infecțiile se transmit la fel. Unele, cum sunt chlamydia și gonoreea, se transmit mai ales prin contact cu secreții infectate. Altele, cum este HPV, se pot transmite și prin contact piele-piele în zona genitală. Herpesul genital se poate transmite inclusiv atunci când leziunile nu sunt evidente.

Prezervativul reduce semnificativ riscul, dar nu îl elimină complet. Rămân zone neacoperite care pot intra în contact.

Dacă ai avut contact sexual neprotejat recent, citește și ghidul despre sex neprotejat: ce faci în primele 24–72 de ore.

Care sunt cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală

Cele mai discutate infecții cu transmitere sexuală includ:

chlamydia;
gonoreea;
sifilisul;
HIV;
HPV;
herpesul genital;
trichomoniaza;
hepatita B;
hepatita C, în anumite contexte;
Mycoplasma genitalium, în unele cazuri de uretrită sau cervicită.

Nu toate sunt testate prin aceeași metodă. Unele se testează prin sânge. Altele prin urină, secreții vaginale, secreții uretrale sau recoltări de la nivel rectal ori faringian.

De aceea, testarea trebuie adaptată la tipul contactului sexual și la simptome.

Poți avea BTS fără simptome?

Da. Multe infecții cu transmitere sexuală pot evolua fără simptome sau cu simptome ușoare, ușor de ignorat.

Acest lucru este important din două motive:

poți transmite infecția fără să știi;
infecția poate duce la complicații dacă rămâne netratată.

WHO menționează că majoritatea infecțiilor cu transmitere sexuală pot fi asimptomatice, iar atunci când apar simptome, acestea pot include secreții vaginale sau uretrale, ulcerații genitale și dureri abdominale joase. Sursa: WHO

Lipsa simptomelor nu trebuie folosită ca singur criteriu pentru a decide că nu ai nevoie de testare.

Simptome care pot sugera o infecție cu transmitere sexuală

Simptomele pot varia în funcție de infecție, sex, tipul contactului sexual și zona afectată.

Semnele care ar trebui să te facă să mergi la medic includ:

secreții vaginale, uretrale sau anale modificate;
miros neobișnuit;
usturime la urinare;
mâncărime genitală sau anală;
durere pelvină;
durere testiculară;
durere în timpul contactului sexual;
sângerare după contact sexual;
sângerări între menstruații;
leziuni, vezicule, ulcerații sau iritații genitale;
negi genitali;
durere sau secreții rectale;
durere în gât după contact oral neprotejat;
febră sau stare generală alterată.

Dacă ai secreții vaginale modificate, citește și articolul despre secreții vaginale modificate: cauze, analize și când mergi la ginecolog.

Dacă ai sângerări după contact sexual sau între menstruații, vezi articolul despre sângerări între menstruații: cauze și când mergi la ginecolog.

Simptome la femei

La femei, unele infecții pot evolua discret. Când apar simptome, acestea pot include:

secreții vaginale modificate;
miros vaginal neobișnuit;
usturime la urinare;
durere pelvină;
durere la contact sexual;
sângerare după contact sexual;
sângerări între menstruații;
mâncărime sau iritație genitală;
leziuni, vezicule sau ulcerații;
febră sau stare generală alterată.

Unele simptome pot fi cauzate de infecții cu transmitere sexuală, dar și de alte probleme ginecologice: vaginită, candidoză, vaginoză bacteriană, infecții urinare, endometrioză, afecțiuni ale colului uterin sau dezechilibre hormonale.

De aceea, autodiagnosticul nu este suficient. Simptomele trebuie corelate cu un consult și, când este cazul, cu analize.

Simptome la bărbați

La bărbați, infecțiile cu transmitere sexuală pot produce:

secreții uretrale;
usturime sau durere la urinare;
iritație la nivelul penisului;
durere testiculară;
durere sau disconfort pelvin;
leziuni, vezicule sau ulcerații genitale;
negi genitali;
durere, secreții sau sângerare rectală după contact anal;
durere în gât după contact oral neprotejat.

Și la bărbați, o infecție poate exista fără simptome. Lipsa secrețiilor sau a usturimii nu exclude complet riscul.

Dacă există simptome urinare sau secreții uretrale după contact sexual, consultul urologic poate fi necesar. Vezi și pagina despre urologie prin CAS.

Când trebuie să te testezi

Testarea este recomandată mai ales dacă:

ai avut contact sexual fără prezervativ;
prezervativul s-a rupt sau a alunecat;
ai avut un partener nou;
ai avut mai mulți parteneri sexuali;
nu cunoști statusul partenerului;
partenerul a fost diagnosticat cu o infecție cu transmitere sexuală;
ai simptome genitale, urinare, anale sau orale după contact sexual;
ai avut contact sexual oral sau anal neprotejat;
ai avut contact sexual în afara unei relații stabile;
ești însărcinată sau încerci să rămâi însărcinată;
ai avut contact sexual fără consimțământ.

Dacă nu știi când este momentul potrivit pentru analize, citește articolul despre când faci testare pentru BTS după contact sexual neprotejat.

Poți face testarea imediat după contact?

Depinde de infecție.

Unele teste pot fi utile mai devreme, mai ales dacă ai simptome. Alte teste pot ieși negative dacă sunt făcute prea devreme după contactul sexual. Această perioadă este numită uneori „fereastră imunologică” sau „perioadă de detecție”.

De exemplu, testarea HIV are intervale diferite în funcție de tipul testului. Testele pentru chlamydia, gonoree, sifilis sau hepatite au alte particularități.

Important: dacă există risc de expunere HIV, nu aștepta momentul optim pentru testare. Evaluarea medicală trebuie făcută rapid, în primele 72 de ore, pentru a vedea dacă este indicată profilaxia post-expunere.

Când este urgent

Unele situații trebuie evaluate rapid, nu programate peste câteva săptămâni.

Mergi urgent la medic, boli infecțioase sau cameră de gardă dacă:

au trecut mai puțin de 72 de ore și există risc de expunere HIV;
contactul sexual a fost forțat sau fără consimțământ;
ai durere pelvină severă;
ai durere testiculară;
ai febră și stare generală alterată;
ai leziuni genitale dureroase;
ai sângerare importantă;
ai fost expus la sânge sau leziuni;
partenerul are HIV cunoscut sau altă infecție importantă.

Profilaxia post-expunere HIV, numită PEP, este o intervenție medicală de urgență. CDC precizează că PEP trebuie începută în maximum 72 de ore după o posibilă expunere și nu este recomandată în mod obișnuit după acest interval. Sursa: CDC

Ce analize pot fi recomandate

Nu există un singur set de analize potrivit pentru toată lumea.

În funcție de context, medicul poate recomanda teste pentru:

chlamydia;
gonoree;
HIV;
sifilis;
hepatita B;
hepatita C;
trichomonas;
herpes genital, dacă există leziuni;
HPV, în context de screening ginecologic;
alte infecții, în funcție de simptome.

Tipul probei poate varia:

sânge;
urină;
secreție vaginală;
secreție cervicală;
secreție uretrală;
recoltare rectală;
recoltare faringiană;
recoltare din leziuni, dacă există.

Dacă ai avut sex oral sau anal, spune medicului. Testarea doar din urină sau doar vaginal/cervical poate să nu detecteze o infecție localizată în gât sau rect.

Chlamydia și gonoreea

Chlamydia și gonoreea sunt infecții frecvente. Pot afecta colul uterin, uretra, rectul sau gâtul.

Pot da simptome precum:

secreții vaginale sau uretrale modificate;
usturime la urinare;
durere pelvină;
durere testiculară;
sângerare după contact sexual;
durere rectală sau secreții rectale;
durere în gât după contact oral.

Pot exista și fără simptome.

Netratate, pot duce la complicații, inclusiv boală inflamatorie pelvină la femei și probleme de fertilitate în unele cazuri. Diagnosticul se face prin teste recomandate de medic, iar tratamentul implică antibiotice specifice.

Nu lua antibiotice fără recomandare medicală. Tratamentul greșit poate masca simptomele și poate favoriza rezistența bacteriană.

Sifilisul

Sifilisul este o infecție bacteriană care poate avea mai multe stadii.

La început poate apărea o rană nedureroasă în zona genitală, anală sau orală. Aceasta poate trece neobservată. Ulterior pot apărea erupții pe piele, inclusiv pe palme sau tălpi, ganglioni, febră sau alte simptome.

Sifilisul se testează prin analize de sânge. Tratamentul este stabilit de medic.

Este important de diagnosticat și tratat corect, deoarece netratat poate avea complicații serioase pe termen lung.

HIV

HIV se poate transmite prin contact sexual neprotejat, sânge sau de la mamă la copil. Riscul depinde de tipul contactului, statusul partenerului, prezența altor infecții și existența leziunilor sau sângerării.

HIV nu se diagnostichează după simptome. Testarea este necesară.

Dacă expunerea este recentă și au trecut mai puțin de 72 de ore, prioritatea este evaluarea pentru PEP. Dacă au trecut mai multe zile sau săptămâni, medicul poate recomanda testare inițială și eventual repetare la intervalul potrivit.

Un test negativ făcut prea devreme poate să nu fie concludent.

HPV

HPV este o infecție foarte frecventă. Se transmite prin contact sexual sau contact intim piele-piele în zona genitală. Prezervativul reduce riscul, dar nu îl elimină complet.

Unele tipuri de HPV pot produce negi genitali. Alte tipuri sunt asociate cu modificări ale colului uterin și cu risc de cancer cervical.

HPV nu se testează de obicei imediat după un contact sexual izolat. La femei, evaluarea se face în contextul screeningului cervical, prin test Babeș-Papanicolau, test HPV sau alte investigații recomandate de ginecolog.

Pentru detalii, citește articolul despre HPV la femei: analize, riscuri și când mergi la ginecolog, articolul despre testul Babeș-Papanicolau și ghidul despre Papanicolau, HPV și colposcopie.

Herpesul genital

Herpesul genital poate produce vezicule, ulcerații, durere, usturime sau mâncărime în zona genitală ori anală. Uneori simptomele sunt discrete sau confundate cu iritații.

Dacă apar leziuni, este util să mergi la medic cât timp acestea sunt prezente. Recoltarea din leziune poate fi mai relevantă decât testarea întâmplătoare după ce simptomele au trecut.

Herpesul poate recidiva. Tratamentul nu elimină definitiv virusul, dar poate reduce durata și severitatea episoadelor și riscul de transmitere, în anumite situații.

Hepatita B și hepatita C

Hepatita B se poate transmite sexual. Hepatita C se transmite mai rar prin contact sexual, dar riscul crește dacă există contact cu sânge, traumatisme, contact anal neprotejat, parteneri multipli sau consum de droguri injectabile.

Discută cu medicul despre testare dacă:

nu știi dacă ești vaccinat împotriva hepatitei B;
partenerul are hepatită B sau C;
a existat contact cu sânge;
ai avut contact sexual traumatic;
ai avut contact anal neprotejat;
ai avut o altă infecție cu transmitere sexuală.

Vaccinarea împotriva hepatitei B poate fi recomandată persoanelor care nu sunt imunizate.

Trichomoniaza

Trichomoniaza este o infecție cu transmitere sexuală produsă de un parazit. Poate produce secreții vaginale modificate, miros neobișnuit, usturime, iritație sau durere la contact sexual.

La bărbați poate fi asimptomatică sau poate produce usturime la urinare ori secreții uretrale.

Diagnosticul se face prin teste recomandate de medic. Tratamentul trebuie urmat corect, iar partenerul poate avea nevoie de evaluare și tratament pentru a evita reinfectarea.

Ce complicații pot apărea dacă nu tratezi o infecție

Complicațiile depind de infecție.

Unele infecții netratate pot duce la:

boală inflamatorie pelvină;
durere pelvină cronică;
sarcină extrauterină;
infertilitate;
complicații în sarcină;
transmitere la nou-născut;
afectare hepatică, în hepatite;
risc crescut de transmitere HIV;
afectare neurologică sau cardiovasculară, în sifilis netratat;
modificări cervicale asociate HPV.

Nu toate infecțiile duc la complicații, dar riscul crește când diagnosticul și tratamentul sunt întârziate.

Ce faci dacă testul este pozitiv

Dacă testul este pozitiv, urmează indicațiile medicului.

În general, poate fi nevoie de:

tratament specific;
evitarea contactului sexual până la finalizarea tratamentului;
testarea sau tratamentul partenerului;
repetarea testului la un anumit interval;
testare pentru alte infecții cu transmitere sexuală;
consiliere privind prevenția.

Nu lua tratament „după ureche” și nu folosi tratamente rămase de la alt episod. Infecțiile diferite au tratamente diferite.

Ce faci dacă testul este negativ

Un rezultat negativ este util doar dacă testul a fost făcut la momentul potrivit și din proba potrivită.

Un test negativ poate însemna:

nu există infecție detectabilă;
testul a fost făcut prea devreme;
infecția nu a fost testată la locul potrivit;
este nevoie de repetarea testului.

Dacă ai simptome persistente, revino la medic chiar dacă un test a fost negativ.

Trebuie să anunți partenerul?

Dacă ai o infecție cu transmitere sexuală confirmată, partenerul sau partenerii recenți trebuie informați și evaluați medical. Altfel există risc de reinfectare și transmitere mai departe.

Discuția poate fi dificilă, dar este importantă medical. Unele infecții pot fi prezente fără simptome, deci partenerul poate avea nevoie de testare chiar dacă se simte bine.

Cum reduci riscul de infecții cu transmitere sexuală

Riscul poate fi redus prin:

folosirea corectă și constantă a prezervativului;
testare periodică atunci când ai parteneri noi sau multipli;
discuție deschisă cu partenerul despre testare;
evitarea contactului sexual când există simptome sau leziuni;
vaccinare împotriva hepatitei B, dacă nu ești imunizat;
vaccinare HPV, dacă este recomandată;
tratamentul corect al infecțiilor diagnosticate;
testarea partenerului în caz de rezultat pozitiv.

Dacă vrei o imagine mai largă despre prevenție, citește hub-ul despre sănătate sexuală: ghid medical pentru prevenție, protecție și testare.

Când mergi la ginecolog

Consultul ginecologic este recomandat dacă ai:

secreții vaginale modificate;
durere pelvină;
durere la contact sexual;
sângerare după contact sexual;
sângerări între menstruații;
suspiciune de HPV;
nevoie de test Papanicolau;
suspiciune de sarcină;
nevoie de consiliere contraceptivă;
contact sexual neprotejat și nu știi ce analize sunt potrivite.

La Prevencia, poți face o programare la obstetrică-ginecologie sau poți consulta pagina despre obstetrică și ginecologie cu bilet de trimitere CAS în Sectorul 4.

Când mergi la urolog, dermatolog sau boli infecțioase

Consultul urologic poate fi potrivit dacă ai:

secreții uretrale;
usturime la urinare;
durere testiculară;
simptome urinare după contact sexual;
suspiciune de infecție cu transmitere sexuală la bărbați.

Vezi și pagina despre urologie prin CAS.

Consultul dermatologic poate fi potrivit dacă ai:

leziuni genitale;
vezicule;
ulcerații;
negi genitali;
iritații persistente;
suspiciune de herpes sau HPV cutanat.

Vezi și pagina despre dermatologie prin CAS.

Consultul de boli infecțioase sau camera de gardă sunt importante dacă există:

risc de expunere HIV în ultimele 72 de ore;
febră;
stare generală alterată;
expunere la sânge;
suspiciune de hepatită;
contact sexual forțat sau situație de risc major.

Dacă nu știi de unde să începi, medicul de familie te poate orienta către specialitatea potrivită. Vezi și pagina despre medicină de familie prin CAS.

Întrebări frecvente

Pot avea BTS dacă nu am simptome?

Da. Multe infecții cu transmitere sexuală pot evolua fără simptome. Dacă ai avut contact sexual neprotejat, partener nou sau prezervativ rupt, discută cu un medic despre testare.

Ce simptome apar cel mai des?

Simptomele pot include secreții modificate, usturime la urinare, durere pelvină, sângerare după contact sexual, leziuni genitale, mâncărime, negi genitali sau durere rectală. Unele infecții nu dau simptome.

Când fac testare după sex neprotejat?

Depinde de infecția vizată și de tipul testului. Dacă ai simptome, mergi la medic fără să aștepți. Dacă există risc de HIV și au trecut mai puțin de 72 de ore, evaluarea este urgentă. Pentru detalii, citește articolul despre când faci testare pentru BTS după contact sexual neprotejat.

Prezervativul elimină complet riscul?

Nu. Prezervativul reduce mult riscul, dar nu îl elimină complet. Unele infecții, cum sunt HPV sau herpesul, se pot transmite și prin contact cu zone neacoperite de prezervativ.

Pot lua antibiotic preventiv?

Nu lua antibiotice fără recomandare medicală. Tratamentul depinde de infecția suspectată sau confirmată. Antibioticele luate incorect pot masca simptomele și pot contribui la rezistență bacteriană.

Trebuie testat și partenerul?

Dacă ai o infecție confirmată sau suspiciune importantă, partenerul trebuie evaluat medical. Altfel există risc de reinfectare și transmitere mai departe.

HPV este o boală cu transmitere sexuală?

HPV este o infecție transmisă frecvent prin contact sexual sau contact intim piele-piele. Este foarte comună. Unele tulpini pot produce negi genitali, iar altele sunt asociate cu modificări ale colului uterin.

Concluzie

Infecțiile cu transmitere sexuală pot avea simptome evidente, dar pot evolua și fără semne clare. De aceea, testarea și consultul medical sunt importante după contact sexual neprotejat, prezervativ rupt, partener nou sau apariția unor simptome genitale, urinare, anale ori orale.

Nu toate testele se fac la același moment și nu toate infecțiile se detectează prin aceeași probă. Un consult medical ajută la alegerea testelor potrivite și la interpretarea corectă a rezultatelor.

Dacă ai simptome ginecologice sau ai avut contact sexual neprotejat, poți face o programare la ginecologie, poți consulta pagina despre ginecologie prin CAS sau poți începe cu medicul de familie pentru orientare.

Disclaimer medical

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Dacă ai simptome, risc de sarcină, risc de infecție, contact sexual fără consimțământ sau o posibilă expunere HIV, discută cât mai repede cu un medic sau mergi la un serviciu de urgență.

Boli cu transmitere sexuală: simptome, testare și când mergi la medic