Insolație sau epuizare termică: cum faci diferența și când trebuie ajutor medical

Insolația și epuizarea termică sunt probleme medicale care pot apărea în perioadele de caniculă, după expunere la soare, efort fizic în căldură sau stat într-un spațiu foarte cald. Ambele trebuie luate în serios, dar nu au același grad de gravitate.

Epuizarea termică se poate ameliora dacă persoana este dusă rapid într-un loc răcoros, se odihnește, se hidratează și este ajutată să se răcească. Insolația, în schimb, este o urgență medicală. Confuzia, pierderea conștienței, convulsiile, pielea foarte fierbinte, respirația rapidă sau starea de rău care nu se ameliorează după răcorire trebuie tratate ca semne de alarmă.

În limbajul de zi cu zi, multe persoane spun „am făcut insolație” pentru orice stare de rău apărută pe caniculă. Medical, însă, este important să facem diferența între o reacție ușoară la căldură, epuizare termică și insolație.

Ce este epuizarea termică

Epuizarea termică apare când organismul este afectat de căldură și începe să piardă lichide și săruri prin transpirație. Poate apărea după mers mult prin soare, stat într-o cameră supraîncălzită, efort fizic în orele de vârf sau hidratare insuficientă.

Simptome posibile:

oboseală accentuată;
slăbiciune;
amețeală;
durere de cap;
greață;
vărsături;
transpirații abundente;
sete intensă;
crampe musculare;
iritabilitate;
puls mai rapid;
piele palidă, rece sau umedă;
temperatură crescută;
stare generală proastă.

Epuizarea termică trebuie tratată imediat prin răcorire și hidratare. Dacă persoana își revine rapid, situația poate fi controlată. Dacă nu își revine sau apar semne neurologice, cum ar fi confuzie, convulsii sau pierderea conștienței, poate fi vorba despre insolație.

Ce este insolația

Insolația este o formă severă de boală legată de căldură. Apare când organismul nu mai reușește să își regleze temperatura. Este o urgență medicală și poate deveni periculoasă rapid.

Semne posibile de insolație:

temperatură foarte mare;
piele foarte fierbinte;
lipsa transpirației sau transpirație neobișnuită;
respirație rapidă;
puls foarte rapid;
confuzie;
agitație;
dezorientare;
lipsă de coordonare;
convulsii;
pierderea stării de conștiență;
stare de rău severă care nu se ameliorează după răcorire.

Insolația nu se tratează doar cu apă și odihnă. Dacă apar semne de insolație, trebuie cerut ajutor medical de urgență.

Diferența dintre epuizare termică și insolație

Diferența practică este evoluția după răcorire și prezența semnelor severe.

Epuizarea termică poate da amețeală, sete, transpirații abundente, greață, slăbiciune și crampe. Persoana este de obicei conștientă, poate bea lichide și începe să se simtă mai bine după ce este dusă într-un loc răcoros.

Insolația este mai gravă. Poate da confuzie, pierderea conștienței, convulsii, respirație rapidă, puls foarte rapid și piele foarte fierbinte. Persoana poate să nu mai reacționeze normal și poate să nu își revină după măsurile simple de răcorire.

Pe scurt:

dacă persoana este conștientă, poate bea și se ameliorează după răcorire, poate fi epuizare termică;
dacă persoana este confuză, leșină, are convulsii, respiră greu sau nu își revine, trebuie tratată ca urgență;
dacă starea nu se ameliorează după repaus, hidratare și răcorire, este nevoie de ajutor medical.

Ce faci imediat dacă suspectezi epuizare termică

Dacă o persoană se simte rău după expunere la căldură, primul pas este oprirea expunerii.

Măsuri utile:

du persoana într-un loc răcoros;
oprește orice efort;
așază persoana pe scaun sau întinsă;
scoate hainele în exces;
oferă apă în înghițituri mici, dacă persoana este conștientă și poate bea;
aplică apă rece sau comprese răcoroase pe frunte, ceafă, axile sau încheieturi;
folosește un ventilator dacă există;
evită alcoolul;
nu forța persoana să bea mult dintr-o dată;
rămâi lângă ea până când starea se ameliorează.

Dacă persoana începe să se simtă mai bine, continuă repausul și evită revenirea în căldură în aceeași zi. Dacă simptomele persistă, se agravează sau apar semne de alarmă, cere ajutor medical.

Când trebuie să suni la 112

Sună la 112 dacă apar:

pierderea stării de conștiență;
leșin;
convulsii;
confuzie;
dezorientare;
agitație severă;
lipsă de coordonare;
respirație rapidă sau dificilă;
lipsă severă de aer;
puls foarte rapid sau neregulat;
piele foarte fierbinte;
temperatură foarte mare;
durere în piept;
slăbiciune pe o parte a corpului;
tulburări de vorbire;
vărsături repetate;
imposibilitatea de a bea lichide;
stare de rău care nu se ameliorează după răcorire.

Aceste simptome pot indica insolație, deshidratare severă, o problemă cardiacă, neurologică, respiratorie sau altă urgență medicală. În aceste situații, nu este prudent să aștepți „să treacă”.

Ce faci până ajunge ajutorul medical

Dacă ai sunat la 112, continuă răcorirea persoanei până la sosirea ajutorului, fără să o pui în pericol.

Măsuri utile:

ține persoana la umbră sau într-un spațiu răcoros;
îndepărtează hainele în exces;
stropește pielea cu apă rece sau aplică comprese răcoroase;
ventilează persoana;
pune comprese reci la ceafă, axile și zona inghinală, dacă ai la dispoziție;
nu oferi lichide unei persoane inconștiente;
nu forța hidratarea dacă persoana vomită sau nu poate înghiți;
urmărește respirația;
dacă persoana își pierde conștiența, urmează indicațiile primite de la dispecerat.

În insolație, răcorirea rapidă este importantă, dar ajutorul medical nu trebuie amânat.

Cine are risc mai mare de insolație sau epuizare termică

Oricine poate fi afectat de căldură, dar unele persoane au risc mai mare.

Categorii vulnerabile:

sugarii și copiii mici;
vârstnicii;
femeile însărcinate;
persoanele cu boli cardiovasculare;
persoanele cu hipertensiune;
persoanele cu tulburări de ritm cardiac;
persoanele cu astm, BPOC sau alte boli respiratorii;
persoanele cu boli renale;
persoanele cu obezitate;
persoanele cu mobilitate redusă;
persoanele care lucrează afară;
persoanele care fac sport în căldură;
persoanele care iau tratamente multiple;
persoanele care locuiesc singure;
persoanele care stau în locuințe supraîncălzite.

La aceste persoane, simptomele trebuie urmărite mai atent. O stare de rău aparent ușoară poate evolua mai repede.

Insolația la copii

Copiii, mai ales sugarii și copiii mici, se pot supraîncălzi mai rapid decât adulții. Ei depind de adulți pentru hidratare, umbră, pauze și protecție.

Semne care trebuie urmărite la copii:

somnolență neobișnuită;
iritabilitate;
refuzul lichidelor;
vărsături;
febră;
gură uscată;
lipsa lacrimilor;
scutece ude mai rar;
urină puțină;
durere de cap la copiii mai mari;
stare de rău după joacă în soare;
confuzie sau comportament neobișnuit.

La copii, semnele severe — confuzie, somnolență profundă, convulsii, pierderea conștienței, respirație dificilă — impun apel la 112.

Dacă simptomele nu sunt de urgență, dar persistă după expunere la căldură, poate fi indicat un consult de pediatrie. Poți citi și articolul despre copii, caniculă și deshidratare.

Insolația la vârstnici

La vârstnici, insolația și epuizarea termică pot fi mai greu de recunoscut. Setea poate fi mai redusă, iar simptomele pot apărea ca slăbiciune, somnolență, confuzie, cădere sau schimbare bruscă a comportamentului.

Familia trebuie să urmărească:

dacă persoana vorbește coerent;
dacă este orientată;
dacă a băut lichide;
dacă urinează normal;
dacă are amețeli;
dacă are tensiune mult diferită față de obicei;
dacă a avut o cădere;
dacă respiră mai greu;
dacă locuința este foarte caldă;
dacă și-a luat corect tratamentele.

Confuzia bruscă la un vârstnic nu trebuie pusă automat pe seama vârstei. Poate fi semn de deshidratare, epuizare termică, insolație, infecție, problemă cardiacă, respiratorie sau neurologică.

Pentru pacienții vârstnici fragili, cu tratamente multiple sau episoade de confuzie, poate fi util un consult de geriatrie și gerontologie. Poți citi și articolul despre caniculă la vârstnici.

Insolație, palpitații și tensiune oscilantă

Pe caniculă, deshidratarea și supraîncălzirea pot influența tensiunea arterială și pulsul. Unele persoane pot avea tensiune mai mică decât de obicei, palpitații, puls rapid sau stare de leșin.

Trebuie cerut ajutor medical rapid dacă apar:

palpitații puternice;
puls neregulat;
durere sau presiune în piept;
lipsă de aer;
leșin;
confuzie;
tensiune mult diferită față de valorile obișnuite.

Dacă ai simptome cardiace sau istoric de boală de inimă, poate fi necesar un consult de cardiologie. Pentru detalii, poți citi și articolul despre caniculă și tensiunea arterială.

Când mergi la medic, dacă nu este urgență

Nu orice stare de rău pe caniculă înseamnă insolație. Totuși, unele simptome merită evaluate medical, mai ales dacă se repetă.

Este recomandat consult medical dacă ai avut:

amețeli repetate;
slăbiciune persistentă;
greață sau vărsături;
dureri de cap după expunere la căldură;
crampe musculare;
palpitații;
tensiune oscilantă;
stare de leșin;
urinare redusă;
lipsă de aer;
stare de rău care revine în zilele calde;
simptome apărute pe fondul unor boli cronice;
simptome la copil sau vârstnic.

Un consult de medicină de familie poate fi primul pas dacă nu știi către ce specialitate să te îndrepți. Un consult de medicină internă poate fi potrivit dacă există mai multe simptome generale, tratamente multiple sau boli cronice.

Dacă simptomele au inclus amețeală, slăbiciune, palpitații sau stare de leșin, poate fi util și articolul despre amețeală, slăbiciune și palpitații pe caniculă.

Ce poate verifica medicul

În funcție de simptome, medicul poate verifica:

temperatura;
tensiunea arterială;
pulsul;
ritmul cardiac;
nivelul de hidratare;
respirația;
saturația oxigenului, dacă este cazul;
starea generală;
orientarea;
tratamentele luate;
semnele de infecție;
riscul de complicații la pacienții cronici;
necesitatea unor analize;
necesitatea unei electrocardiograme;
necesitatea unui consult de specialitate.

Scopul consultului este să se stabilească dacă simptomele au fost o reacție trecătoare la căldură sau dacă există o problemă medicală care trebuie tratată.

Cum previi epuizarea termică și insolația

În zilele foarte calde:

evită expunerea la soare în orele de vârf;
caută umbra;
bea lichide regulat;
evită alcoolul;
limitează băuturile foarte cofeinizate;
evită efortul fizic intens în mijlocul zilei;
poartă haine lejere și deschise la culoare;
protejează capul cu pălărie sau șapcă;
păstrează locuința cât mai răcoroasă;
verifică vârstnicii care locuiesc singuri;
nu lăsa copiii sau animalele în mașină;
oprește activitatea dacă apar amețeli, slăbiciune, greață sau crampe;
cere sfat medical dacă simptomele se repetă.

Prevenția este mai importantă decât reacția târzie. În zilele de caniculă, o stare de rău ușoară poate fi semnalul că organismul are nevoie de repaus, apă și răcorire.

Când te poți programa la Prevencia

Dacă simptomele nu reprezintă urgență, dar persistă sau se repetă după expunerea la căldură, poți face o programare pentru evaluare medicală.

În funcție de situație, evaluarea poate începe cu:

medicină de familie, dacă nu știi către ce specialitate să te îndrepți;
medicină internă, dacă ai simptome generale, boli cronice sau tratamente multiple;
pediatrie, dacă este vorba despre un copil cu stare de rău după expunere la căldură;
geriatrie și gerontologie, dacă este vorba despre o persoană vârstnică fragilă, cu confuzie, slăbiciune, căderi sau tratamente multiple;
cardiologie, dacă apar palpitații, tensiune oscilantă, durere în piept, lipsă de aer sau istoric de boală de inimă.

Dacă apar semne severe de insolație, pierdere de conștiență, convulsii, confuzie severă, durere în piept sau lipsă severă de aer, nu aștepta programarea. Sună la 112.

Întrebări frecvente

Insolația este același lucru cu epuizarea termică?

Nu. Epuizarea termică este o reacție serioasă la căldură, dar se poate ameliora prin răcorire, hidratare și repaus. Insolația este mai gravă și este urgență medicală.

Cum îmi dau seama că poate fi insolație?

Semnele de alarmă includ confuzie, pierderea conștienței, convulsii, piele foarte fierbinte, respirație rapidă, puls foarte rapid sau stare de rău care nu se ameliorează după răcorire.

Ce fac dacă cineva are epuizare termică?

Du persoana într-un loc răcoros, oprește efortul, scoate hainele în exces, oferă apă în înghițituri mici dacă poate bea și ajut-o să se răcească prin comprese sau apă rece pe piele. Rămâi lângă persoană și urmărește evoluția.

Când sun la 112?

Sună la 112 dacă apar leșin, pierderea conștienței, confuzie, convulsii, durere în piept, lipsă severă de aer, piele foarte fierbinte sau dacă starea nu se ameliorează după răcorire.

Copiii pot face insolație?

Da. Copiii, mai ales sugarii și copiii mici, sunt mai vulnerabili la căldură. Somnolența neobișnuită, refuzul lichidelor, vărsăturile, lipsa urinei, confuzia sau starea de rău persistentă trebuie luate în serios.

Vârstnicii pot avea insolație fără să spună că le este sete?

Da. La vârstnici, setea poate fi mai puțin evidentă. Confuzia, somnolența, slăbiciunea, urinarea redusă sau o cădere pot fi semne importante în perioadele de caniculă.

Unde mă pot programa dacă simptomele nu sunt urgență?

Dacă nu este urgență, dar simptomele persistă sau reapar, poți face o programare la medicină de familie, medicină internă, pediatrie, geriatrie și gerontologie sau cardiologie, în funcție de vârstă, simptome și istoricul medical.

Surse medicale și ghiduri consultate

NHS: Heat exhaustion and heatstroke.
CDC: About Heat and Your Health.
CDC: People at Increased Risk for Heat-Related Illness.
Institutul Național de Sănătate Publică: recomandări pentru protecția populației în perioadele de caniculă.
Administrația Națională de Meteorologie: avertizări privind valul de căldură, disconfortul termic și ITU.

Insolație sau epuizare termică: simptome, diferențe și când suni la 112