Canicula la vârstnici: semne de alarmă

Canicula la vârstnici: confuzie, deshidratare, tensiune oscilantă și semne de alarmă

Într-o zi foarte călduroasă, o persoană de 80 de ani poate să nu spună că îi este sete sau că se simte rău.

Familia poate observa în schimb că:

• este neobișnuit de somnolentă;
• se ridică greu;
• amețește;
• merge nesigur;
• urinează mai puțin;
• pare confuză;
• are tensiunea diferită față de valorile obișnuite;
• nu mai mănâncă și nu mai bea suficient.

Aceste schimbări pot indica faptul că organismul nu mai tolerează bine căldura.

Persoanele vârstnice au un risc mai mare de deshidratare, epuizare termică și insolație, mai ales dacă au boli cronice, iau mai multe medicamente, au probleme de memorie sau locuiesc singure.

De ce sunt persoanele vârstnice mai vulnerabile la caniculă?

Riscul nu este determinat numai de vârstă. Se pot suprapune:

• adaptarea mai lentă la temperaturi extreme;
• senzația de sete mai puțin evidentă;
• transpirația sau circulația periferică modificate;
• boli cardiovasculare;
• diabet;
• boli renale;
• boli respiratorii;
• mobilitate redusă;
• probleme cognitive;
• tratamente multiple;
• dificultatea de a ajunge într-un spațiu răcoros;
• izolarea socială.

Riscul este mai mare atunci când persoana nu poate recunoaște sau comunica simptomele.

Cine trebuie urmărit mai atent?

O atenție suplimentară este necesară pentru persoanele care:

• au peste 65 de ani;
• au insuficiență cardiacă sau alte boli cardiovasculare;
• au diabet;
• au boală renală;
• iau diuretice, antihipertensive sau medicamente care influențează vigilența și termoreglarea;
• au demență sau alte probleme cognitive;
• au mobilitate redusă;
• au antecedente de căderi;
• locuiesc singure;
• depind de alte persoane pentru apă, hrană sau medicamente;
• nu au acces la un spațiu suficient de răcoros.

În zilele foarte calde, un telefon scurt poate să nu fie suficient. Dacă riscul este mare, verificarea directă este mai sigură.

Confuzia apărută pe caniculă este un semn de alarmă

O schimbare bruscă a stării mentale nu trebuie pusă pe seama vârstei sau a demenței.

Familia poate observa:

• dezorientare;
• răspunsuri neobișnuite;
• dificultatea de a urmări conversația;
• somnolență excesivă;
• agitație;
• vorbire neclară;
• comportament diferit față de ziua precedentă;
• incapacitatea bruscă de a se îngriji.

Confuzia poate apărea în insolație, deshidratare, infecții, tulburări metabolice, efecte medicamentoase sau alte probleme acute.

Pentru evaluarea acestui simptom, vezi când confuzia acută și dezorientarea la vârstnici reprezintă o urgență.

De ce apare deshidratarea?

Deshidratarea apare atunci când organismul pierde mai multe lichide decât primește.

Riscul crește dacă persoana:

• bea puțin;
• transpiră;
• are febră;
• are diaree sau vărsături;
• ia anumite medicamente;
• uită să bea;
• nu își poate procura singură apa;
• are o boală care complică echilibrul lichidelor.

La vârstnici, lipsa setei nu exclude deshidratarea.

Care sunt semnele deshidratării?

Pot apărea:

• gură uscată;
• sete;
• oboseală;
• slăbiciune;
• amețeală;
• cefalee;
• urinare mai rară;
• urină mai închisă la culoare;
• instabilitate;
• palpitații;
• somnolență;
• confuzie.

Scăderea importantă a cantității de urină, mai ales împreună cu amețeală, slăbiciune sau alterarea stării generale, necesită evaluare.

Pentru explicația completă, citește articolul despre deshidratarea la vârstnici.

Câtă apă trebuie să bea o persoană vârstnică?

Nu există o cantitate universală potrivită tuturor.

Pentru o persoană fără restricții medicale poate fi util consumul regulat de lichide, fără a aștepta apariția unei senzații intense de sete. Cantitatea trebuie însă adaptată stării medicale, alimentației, temperaturii și pierderilor de lichide.

Unele persoane au primit recomandarea să limiteze lichidele din cauza:

• insuficienței cardiace;
• bolii renale;
• anumitor tulburări ale electroliților;
• altor afecțiuni.

În aceste situații, familia nu trebuie nici să restricționeze suplimentar, nici să forțeze cantități mari de apă. Planul pentru zilele caniculare trebuie discutat cu medicul.

Nu se administrează tablete de sare sau soluții cu electroliți ca recomandare universală.

Ce poate face familia pentru hidratare?

Dacă persoana poate înghiți în siguranță și nu are restricții medicale:

• ține apa la îndemână;
• oferă lichide regulat, în cantități tolerabile;
• notează aproximativ cât a băut;
• urmărește urinarea;
• include alimente cu conținut de apă, dacă sunt permise;
• evită alcoolul ca metodă de „hidratare”;
• verifică dacă persoana poate deschide singură recipientele.

Nu se oferă lichide unei persoane inconștiente, foarte somnolente sau suficient de confuze încât nu poate înghiți în siguranță.

Medicamentele pot crește riscul pe caniculă?

Da. Unele medicamente pot influența:

• senzația de sete;
• transpirația;
• termoreglarea;
• tensiunea arterială;
• vigilența;
• echilibrul apei și electroliților;
• funcția renală.

Pot fi relevante, în funcție de pacient, diureticele, unele antihipertensive, medicamentele cu efect anticolinergic, sedativele și anumite tratamente psihotrope.

Riscul poate fi mai mare când persoana ia mai multe medicamente care acționează prin mecanisme diferite.

Trebuie oprite medicamentele în zilele caniculare?

Nu fără recomandarea medicului.

Nu opri și nu modifica singur:

• diureticul;
• tratamentul pentru tensiune;
• tratamentul cardiac;
• medicamentele psihiatrice;
• tratamentul pentru diabet;
• alte tratamente cronice.

Dacă apar amețeli, leșin, confuzie, tensiune neobișnuit de mică, căderi sau urinare redusă, schema trebuie revizuită medical.

Pentru pacienții cu tratamente multiple, vezi de ce este utilă revizuirea tratamentului în polimedicație.

De ce poate scădea tensiunea pe caniculă?

Căldura poate dilata vasele de sânge, iar pierderea de lichide poate reduce volumul circulant.

Pot apărea:

• tensiune mai mică decât de obicei;
• amețeală;
• vedere încețoșată;
• instabilitate;
• senzație de leșin;
• cădere.

Riscul este mai mare la persoanele care iau medicamente ce influențează tensiunea sau hidratarea.

Amețeala apărută mai ales la ridicarea în picioare poate avea legătură cu hipotensiunea ortostatică, dar nu trebuie diagnosticată numai pe baza acestui detaliu.

Pentru evaluarea diferențială, citește despre amețeală, vertij și senzația de leșin la vârstnici.

Tensiunea poate și să crească?

Valorile pot varia în funcție de căldură, durere, stres, hidratare, medicamente și bolile existente.

Nu trebuie trasă o concluzie dintr-o singură măsurătoare izolată și tratamentul nu trebuie modificat fără recomandare.

Nivelul de urgență depinde și de simptome. Durerea toracică, lipsa de aer, confuzia, cefaleea severă, leșinul sau semnele neurologice acute necesită evaluare rapidă.

Cum se măsoară util tensiunea?

Pentru valori comparabile:

• persoana stă câteva minute în repaus;
• este așezată, cu spatele sprijinit;
• brațul este susținut;
• manșeta are dimensiunea potrivită;
• valoarea este notată împreună cu ora și simptomele;
• măsurătoarea se repetă numai conform recomandării medicale sau instrucțiunilor aparatului.

Dacă simptomele apar la ridicare, medicul poate recomanda măsurarea în poziție culcată și apoi în picioare.

Ce este epuizarea termică?

Epuizarea termică apare prin pierderea excesivă de apă și săruri în contextul căldurii.

Pot apărea:

• transpirație abundentă;
• slăbiciune;
• oboseală;
• amețeală;
• cefalee;
• greață;
• sete;
• iritabilitate;
• puls rapid;
• temperatură corporală crescută;
• urinare redusă.

Persoana trebuie mutată într-un spațiu răcoros, ajutată să se odihnească și răcorită. Dacă poate înghiți în siguranță și nu are restricții, i se pot oferi lichide.

Dacă simptomele se agravează, nu se ameliorează sau persoana are boli importante, este necesară evaluare medicală.

Ce este insolația sau șocul termic?

Insolația reprezintă forma cea mai gravă a bolilor produse de căldură. Poate apărea și fără expunere directă la soare.

Semnele pot include:

• confuzie sau comportament neobișnuit;
• vorbire neclară;
• pierderea conștienței;
• convulsii;
• temperatură corporală foarte ridicată;
• piele foarte caldă;
• transpirație intensă sau piele uscată;
• deteriorarea rapidă a stării generale.

Insolația poate provoca afectare permanentă sau deces. Este o urgență medicală.

Ce faci dacă suspectezi insolație?

1. Apelează imediat 112.
2. Mută persoana într-un loc răcoros sau cu aer condiționat.
3. Îndepărtează hainele exterioare inutile.
4. Începe răcirea cu apă rece, prosoape ude, ventilare și comprese reci.
5. Rămâi lângă persoană și urmărește respirația și starea de conștiență.
6. Dacă este inconștientă, așaz-o pe o parte dacă respiră și situația permite.
7. Nu îi administra lichide dacă este confuză, inconștientă sau nu poate înghiți sigur.
8. Nu aștepta să vezi dacă își revine.

Paracetamolul și aspirina nu tratează insolația și nu trebuie folosite pentru scăderea temperaturii provocate de supraîncălzire.

Cum poate fi prevenită supraîncălzirea?

Sunt utile:

• petrecerea timpului într-un spațiu răcoros;
• utilizarea aerului condiționat, când este disponibil;
• închiderea jaluzelelor în orele foarte calde;
• aerisirea atunci când temperatura exterioară scade;
• evitarea activității intense la orele de vârf;
• haine lejere și deschise la culoare;
• dușuri sau comprese răcoroase;
• hidratarea conform recomandărilor medicale;
• limitarea expunerii directe la căldură;
• verificarea regulată de către familie.

Ventilatorul poate crește confortul, dar în condiții de temperatură extremă nu trebuie să fie singura metodă de răcire.

Ce trebuie verificat zilnic de familie?

Hidratarea

• Are lichide la îndemână?
• A băut regulat?
• Urinează aproximativ ca de obicei?
• Are voie să crească aportul de lichide?

Starea mentală

• Vorbește coerent?
• Este orientată?
• Este mai somnolentă sau agitată?
• Comportamentul este diferit față de ziua precedentă?

Mobilitatea

• Se ridică și merge ca de obicei?
• A amețit?
• A căzut?
• Are senzație de leșin?

Medicamentele

• Și-a luat corect tratamentul?
• Nu a omis sau dublat dozele?
• Medicamentele sunt păstrate la temperatura recomandată?

Locuința

• Există o cameră răcoroasă?
• Poate folosi în siguranță aerul condiționat?
• Are nevoie să fie transportată într-un spațiu climatizat?

Când suni la 112?

Solicită ajutor imediat dacă apar:

• confuzie severă sau alterarea bruscă a stării mentale;
• pierderea conștienței;
• convulsii;
• temperatură corporală foarte ridicată și stare generală gravă;
• dificultăți respiratorii severe;
• durere toracică;
• semne neurologice acute;
• deteriorare rapidă;
• imposibilitatea de a bea sau de a înghiți în siguranță.

Începe răcirea persoanei în timp ce aștepți ambulanța.

Când este indicată o consultație fără să fie o urgență?

Evaluarea este recomandată dacă apar repetat:

• amețeli;
• tensiune mult diferită de valorile obișnuite;
• slăbiciune;
• urinare redusă;
• episoade de deshidratare;
• căderi;
• somnolență neobișnuită;
• probleme legate de medicamente;
• deteriorarea funcționării în zilele foarte calde.

Consultația poate fi utilă și preventiv, pentru stabilirea unui plan individual înaintea următoarei perioade de caniculă.

Întrebări frecvente

Trebuie să așteptăm să îi fie sete?

Nu. Senzația de sete poate fi mai puțin evidentă la persoanele vârstnice. Pacienții cu restricții de lichide trebuie să respecte planul stabilit de medic.

Diureticele trebuie oprite pe caniculă?

Nu fără recomandarea medicului. Orice modificare trebuie individualizată.

Confuzia poate fi provocată de căldură?

Da, dar poate avea și alte cauze urgente. Confuzia instalată brusc trebuie evaluată medical.

Tensiunea poate scădea pe caniculă?

Da. Dilatarea vaselor, pierderea de lichide și unele medicamente pot contribui la hipotensiune, amețeală și căderi.

Aerul condiționat este util?

Da. Accesul la un spațiu răcoros este una dintre cele mai importante măsuri de protecție în perioadele cu temperaturi extreme.

De reținut

În zilele caniculare trebuie urmărite hidratarea, starea mentală, tensiunea, urinarea, mobilitatea și administrarea medicamentelor.

Confuzia, somnolența, amețeala, slăbiciunea, urinarea redusă sau o cădere pot fi primele semne că persoana nu tolerează căldura.

Nu modifica tratamentele fără recomandarea medicului și nu forța cantități mari de lichide la persoanele cu restricții medicale.

Dacă apar confuzie severă, convulsii, pierderea conștienței sau alte semne de insolație, apelează 112 și începe răcirea imediat.

Surse medicale și ghiduri consultate

• World Health Organization — Heat and health
• WHO — Heatwaves: how to stay cool
• CDC — About Heat and Your Health
• CDC — Heat and Medications: Guidance for Clinicians
• National Institute on Aging — Hot Weather Safety for Older Adults
• WHO Europe — Heat–health action plans, second edition