Amețeli la vârstnici: cauze, semne de alarmă și când sunt periculoase

Amețeli la vârstnici: cauze, semne de alarmă și când sunt periculoase

„Amețesc când mă ridic din pat.”

„Simt că se învârte camera.”

„Merg nesigur și parcă mă trage într-o parte.”

Toate aceste situații sunt descrise frecvent prin același cuvânt: amețeală.

Din punct de vedere medical, ele pot însă reprezenta probleme foarte diferite.

Amețeala poate însemna:

• vertij;
• senzație de leșin;
• instabilitate;
• pierderea echilibrului;
• senzație de plutire sau nesiguranță.

National Institute on Deafness and Other Communication Disorders include printre manifestările tulburărilor de echilibru vertijul, senzația de cădere, mersul nesigur, senzația de leșin și vederea încețoșată.

La persoanele vârstnice, identificarea tipului de amețeală este importantă deoarece cauzele pot fi vestibulare, cardiovasculare, neurologice, metabolice sau medicamentoase, iar uneori există mai mulți factori simultan.

Ce înseamnă de fapt „amețeala”?

Primul pas este descrierea exactă a senzației.

„Se învârte camera”

Aceasta seamănă mai mult cu vertijul.

Persoana simte că ea sau mediul din jur se rotește sau se deplasează.

Vertijul poate avea legătură cu sistemul vestibular din urechea internă, dar există și cauze neurologice.

„Simt că leșin”

Această senzație este mai apropiată de presincopă.

Poate apărea atunci când tensiunea arterială scade, inclusiv la ridicarea în picioare.

„Merg nesigur”

Poate fi vorba mai degrabă despre o problemă de echilibru.

Pot contribui:

• vederea;
• sistemul vestibular;
• sistemul nervos;
• forța musculară;
• sensibilitatea picioarelor;
• medicamentele;
• bolile cronice.

„Nu știu exact, doar mă simt amețit”

Această descriere este foarte frecventă.

Medicul încearcă atunci să stabilească:

• în ce situație apare;
• cât durează;
• dacă apare la ridicare;
• dacă există greață;
• dacă persoana simte că se rotește mediul;
• dacă există pierdere de auz;
• dacă apar palpitații;
• dacă există simptome neurologice.

De ce sunt amețelile importante la vârstnici?

Pentru că pot crește riscul de cădere.

O persoană care are amețeli poate:

• evita mersul;
• deveni mai puțin activă;
• se sprijini de mobilier;
• pierde încrederea în propriul echilibru;
• cădea.

NICE recomandă ca evaluarea riscului de cădere la persoanele vârstnice să includă mersul, echilibrul, amețeala, mobilitatea și medicamentele.

Din acest motiv, întrebarea nu este doar:

„De ce amețește?”

ci și:

„A început să cadă sau să meargă mai nesigur?”

Amețeala când te ridici în picioare

Una dintre situațiile importante la persoanele vârstnice este amețeala apărută când trec:

• din poziția culcat în șezut;
• din șezut în picioare;
• din pat direct în picioare.

Această situație poate ridica suspiciunea de hipotensiune ortostatică.

American Heart Association definește hipotensiunea ortostatică printr-o scădere susținută a tensiunii sistolice cu cel puțin 20 mmHg sau a tensiunii diastolice cu cel puțin 10 mmHg în primele 3 minute după ridicarea în picioare.

Poate produce:

• amețeală;
• senzație de cap ușor;
• vedere încețoșată;
• instabilitate;
• senzație de leșin;
• uneori pierderea stării de conștiență.

Hipotensiunea ortostatică devine mai frecventă odată cu vârsta și este asociată cu riscul de cădere.

Cum se verifică hipotensiunea ortostatică?

Medicul poate compara tensiunea arterială în poziție culcată și după ridicarea în picioare.

NICE recomandă, atunci când este suspectată hipotensiunea ortostatică, măsurarea tensiunii culcat și apoi repetarea măsurătorilor în ortostatism, în intervalul de până la 3 minute.

Acest lucru este diferit de o singură măsurătoare făcută stând pe scaun.

Dacă persoana spune:

„Amețesc numai când mă ridic”,

această informație este foarte importantă.

De ce poate scădea tensiunea la ridicare?

Pot exista mai multe cauze.

Printre factorii care pot contribui se numără:

• deshidratarea;
• anumite medicamente;
• unele boli cardiovasculare;
• tulburări ale sistemului nervos autonom;
• perioade de imobilizare;
• alte boli.

American Heart Association menționează asocierea hipotensiunii ortostatice cu vârsta, tratamentul antihipertensiv, diureticele, hipovolemia și alte comorbidități.

Nu este recomandat ca pacientul să reducă singur medicația pentru tensiune.

Tratamentul trebuie revizuit de medic în contextul simptomelor și valorilor tensionale.

Medicamentele pot provoca amețeli?

Da.

La persoanele vârstnice, acest aspect este deosebit de important deoarece pot exista mai multe tratamente administrate simultan.

Medicamentele pot contribui la amețeli prin:

• scăderea tensiunii;
• sedare;
• afectarea echilibrului;
• încetinirea reacțiilor;
• interacțiuni cu alte medicamente.

NICE recomandă revizuirea medicației în evaluarea riscului de cădere și luarea în calcul a tratamentului medicamentos atunci când există hipotensiune ortostatică.

La consultație este utilă lista completă cu:

• medicamente prescrise;
• produse fără rețetă;
• somnifere;
• calmante;
• suplimente.

Tratamentul nu trebuie modificat fără recomandarea medicului.

Amețeala și deshidratarea

Deshidratarea poate contribui la:

• scăderea tensiunii;
• senzația de leșin;
• slăbiciune;
• confuzie;
• deteriorarea stării generale.

Riscul poate fi mai mare:

• în perioadele foarte calde;
• în timpul febrei;
• după vărsături sau diaree;
• dacă persoana bea puține lichide;
• dacă utilizează anumite medicamente.

Dar nu orice amețeală trebuie atribuită deshidratării.

Mai ales atunci când simptomele sunt noi sau repetate, cauza trebuie evaluată.

Ce este vertijul?

Vertijul este senzația că persoana sau mediul din jur se rotește ori se deplasează.

Poate apărea împreună cu:

• greață;
• vărsături;
• dezechilibru;
• dificultatea de a merge.

Sistemul vestibular din urechea internă joacă un rol important în menținerea echilibrului. NIDCD arată că tulburările vestibulare pot provoca vertij, amețeală, vedere încețoșată și instabilitate posturală.

Vertijul înseamnă automat o problemă ORL?

Nu.

Multe forme de vertij au origine vestibulară, dar amețeala și vertijul pot avea și cauze neurologice.

De aceea, este important să fie analizate simptomele asociate.

Problemele urechii interne sunt mai probabile dacă vertijul apare împreună cu:

• modificarea auzului;
• țiuit în urechi;
• senzație de presiune în ureche.

De exemplu, boala Ménière poate produce vertij, tinnitus și pierdere de auz.

Vertijul provocat de schimbarea poziției capului

Unele persoane spun:

„Când mă întorc în pat începe să se învârtă camera.”

sau:

„Când ridic capul apare vertijul.”

Un vertij scurt declanșat de anumite mișcări ale capului poate sugera o problemă vestibulară pozițională.

Totuși, diagnosticul trebuie stabilit prin evaluare.

Nu toate amețelile provocate de mișcare au aceeași cauză.

Amețeala poate veni de la inimă?

Da, în anumite situații.

Amețeala sau presincopa pot apărea în contextul unor probleme cardiovasculare.

Devine important dacă sunt asociate cu:

• palpitații;
• durere toracică;
• lipsă de aer;
• pierderea stării de conștiență;
• apariție la efort;
• tensiune foarte mică.

În acest context poate fi necesară evaluarea cardiovasculară.

Ce diferență există între amețeală și leșin?

Amețeala poate include senzația că persoana ar putea leșina, fără să își piardă starea de conștiență.

Leșinul sau sincopa reprezintă pierderea temporară a stării de conștiență.

Acesta este un simptom diferit și trebuie evaluat separat.

La persoanele vârstnice, un episod aparent descris drept „cădere” poate fi uneori dificil de diferențiat de o sincopă, mai ales dacă persoana nu își amintește exact ce s-a întâmplat.

American Heart Association subliniază că sincopa devine mai frecventă odată cu vârsta și se poate manifesta uneori ca o cădere.

Amețeala poate fi neurologică?

Da.

Bolile neurologice pot afecta:

• echilibrul;
• coordonarea;
• mersul;
• sensibilitatea;
• controlul mișcării.

Important este dacă amețeala este asociată cu alte simptome neurologice.

Printre semnalele de alarmă se numără:

• slăbiciune pe o parte a corpului;
• amorțeală unilaterală;
• asimetrie facială;
• dificultăți de vorbire;
• pierderea coordonării;
• vedere dublă sau alte tulburări vizuale apărute brusc;
• cefalee severă apărută brusc.

Amețeala poate fi semn de accident vascular cerebral?

Uneori, da.

Amețeala izolată are foarte multe cauze și nu înseamnă automat AVC.

Dar CDC include dificultatea bruscă de mers, amețeala, pierderea echilibrului sau coordonării printre semnele posibile de accident vascular cerebral, mai ales când apar împreună cu alte simptome neurologice.

Este necesară evaluare urgentă dacă amețeala apare brusc împreună cu:

• slăbiciune sau amorțeală pe o parte;
• dificultăți de vorbire;
• confuzie bruscă;
• probleme de vedere;
• pierderea severă a echilibrului;
• cefalee bruscă și intensă.

În această situație nu se așteaptă o consultație ambulatorie.

Amețeala și problemele de vedere

Vederea contribuie la menținerea echilibrului.

Scăderea vederii poate face persoana mai nesigură atunci când:

• merge pe întuneric;
• coboară scările;
• se deplasează pe teren neregulat;
• schimbă rapid direcția.

Într-o persoană cu amețeală și căderi, evaluarea nu trebuie să se limiteze la urechea internă.

NICE include afectarea vizuală printre elementele relevante ale evaluării riscului de cădere.

Amețeala și problemele de auz

Dacă vertijul este asociat cu:

• pierdere nouă de auz;
• țiuit;
• senzație de ureche înfundată,

poate fi necesară evaluarea ORL.

Sistemele de auz și echilibru sunt strâns legate la nivelul urechii interne.

NIDCD descrie, de exemplu, asocierea dintre vertij, tinnitus și pierderea auzului în boala Ménière.

Anemia poate provoca senzație de amețeală?

Da.

Anemia poate contribui la:

• oboseală;
• slăbiciune;
• lipsă de aer;
• senzație de cap ușor;
• toleranță redusă la efort.

Dar amețeala nu permite singură diagnosticul de anemie.

Dacă istoricul și examenul sugerează o cauză hematologică sau metabolică, medicul poate recomanda analize.

Hipoglicemia poate provoca amețeală?

Scăderea glicemiei poate produce:

• tremor;
• transpirații;
• slăbiciune;
• amețeală;
• confuzie.

Acest aspect este important mai ales la persoanele tratate pentru diabet.

Dacă episoadele sunt legate de mese sau de administrarea tratamentului, informația trebuie comunicată medicului.

Ce legătură există între amețeli și căderi?

Amețeala poate transforma un episod aparent banal într-un risc important.

Persoana poate:

• pierde echilibrul la ridicare;
• cădea în drum spre baie;
• evita mersul de teamă;
• deveni progresiv mai puțin activă.

Iar reducerea activității poate duce ulterior la:

• pierderea forței;
• deteriorarea echilibrului;
• creșterea fragilității.

NICE recomandă evaluarea căderilor și a riscului de cădere la persoanele vârstnice, inclusiv a mersului, echilibrului, medicamentelor și hipotensiunii posturale.

Ce informații sunt utile pentru medic?

Înainte de consultație este foarte util să fie clarificat:

Cum este amețeala?

• se învârte camera?
• simte că leșină?
• simte doar instabilitate?

Când apare?

• la ridicare;
• la întoarcerea capului;
• la mers;
• după masă;
• la efort;
• în orice moment.

Cât durează?

• câteva secunde;
• câteva minute;
• ore;
• permanent.

Ce alte simptome apar?

• greață;
• tinnitus;
• pierdere de auz;
• palpitații;
• lipsă de aer;
• cefalee;
• amorțeală;
• slăbiciune;
• tulburări de vedere.

Aceste detalii sunt mult mai utile decât simpla afirmație:

„Amețesc.”

Un jurnal al episoadelor poate ajuta

Pentru episoade repetate, familia poate nota:

• ora;
• activitatea în momentul apariției;
• poziția corpului;
• durata;
• tensiunea, dacă este măsurată corect;
• pulsul;
• medicamentele luate în apropierea episodului;
• simptomele asociate;
• dacă persoana a căzut.

Acest lucru poate ajuta la identificarea unui tipar.

Ce poate evalua medicul?

În funcție de simptom, consultația poate include:

• tensiunea arterială;
• tensiunea în poziție culcat și în picioare;
• pulsul;
• mersul;
• echilibrul;
• examen neurologic;
• evaluarea medicației;
• auzul;
• alte elemente în funcție de suspiciunea clinică.

NICE recomandă măsurarea tensiunii în ortostatism atunci când există simptome sugestive și evaluarea medicamentelor și a echilibrului în contextul căderilor.

Sunt necesare analize?

Nu pentru fiecare persoană și nu aceleași analize.

În funcție de tabloul clinic pot fi evaluate:

• anemia;
• glicemia;
• electroliții;
• funcția renală;
• alte cauze metabolice.

Investigațiile trebuie alese după consultație, nu efectuate automat în număr mare.

Este necesar EKG?

Poate fi util dacă există suspiciunea unei cauze cardiovasculare, mai ales când amețeala este asociată cu:

• palpitații;
• leșin;
• simptome la efort;
• alte elemente cardiace.

Nu orice vertij necesită EKG.

Tipul amețelii orientează investigațiile.

Este necesar consult ORL?

Poate fi util atunci când predomină:

• vertijul;
• simptomele declanșate de poziția capului;
• tinnitusul;
• modificarea auzului;
• alte simptome vestibulare.

Este necesar consult neurologic?

Poate fi indicat dacă există:

• simptome neurologice asociate;
• mers anormal;
• pierderea coordonării;
• amorțeli;
• slăbiciune;
• vedere dublă;
• suspiciunea unei cauze neurologice.

Când este utilă geriatria?

La persoanele vârstnice există frecvent mai mulți factori simultan.

De exemplu:

tratament antihipertensiv + diuretic + deshidratare + vedere redusă + slăbiciune musculară + două căderi.

În această situație, problema nu poate fi redusă la simpla întrebare:

„Este de la ureche?”

Evaluarea geriatrică poate integra:

• tensiunea;
• medicația;
• mersul;
• echilibrul;
• forța;
• bolile cronice;
• riscul de cădere;
• autonomia.

Informații despre evaluarea persoanelor vârstnice sunt disponibile în pagina Geriatrie și Gerontologie.

Ce poate face persoana când amețește la ridicare?

Până la evaluare, este prudent să evite ridicarea foarte rapidă.

Poate:

• să se ridice întâi în șezut;
• să rămână câteva momente pe marginea patului;
• apoi să se ridice cu sprijin dacă este necesar.

Dacă amețeala este importantă, persoana trebuie să se așeze din nou pentru a evita o cădere.

Aceste măsuri pot reduce riscul imediat, dar nu înlocuiesc identificarea cauzei.

Ce nu trebuie făcut?

Nu este recomandat:

• să fie redus tratamentul antihipertensiv fără medic;
• să fie presupus automat că problema este „de la cervicală”;
• să fie tratat orice vertij cu medicamente luate fără evaluare;
• să fie ignorate căderile;
• să fie atribuită amețeala automat vârstei.

Mai ales la o persoană care utilizează multe medicamente, evaluarea trebuie să privească tabloul complet.

Când amețeala este o urgență?

Este necesară evaluare urgentă atunci când amețeala apare brusc împreună cu:

• slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului;
• dificultăți de vorbire;
• asimetrie facială;
• pierderea bruscă a coordonării;
• probleme importante de vedere;
• pierderea stării de conștiență;
• durere toracică;
• dificultăți severe de respirație;
• cefalee bruscă și foarte intensă.

CDC include amețeala bruscă, dificultatea de mers și pierderea echilibrului printre semnele posibile de AVC atunci când apar în tabloul neurologic acut.

Întrebări frecvente

De ce amețesc când mă ridic din pat?

Una dintre explicațiile posibile este hipotensiunea ortostatică, adică scăderea tensiunii după ridicare. Pot exista însă și alte cauze.

Este normal să amețești după 70 sau 80 de ani?

Nu trebuie considerat automat normal. Amețeala poate deveni mai frecventă deoarece există mai multe boli, medicamente și probleme de echilibru, dar cauza trebuie identificată.

Cum știu dacă este vertij?

Senzația clară că persoana sau camera se rotește este caracteristică vertijului. Tulburările vestibulare pot produce vertij și dezechilibru.

Tensiunea mică poate produce amețeli?

Da. Mai ales scăderea tensiunii la trecerea în ortostatism poate provoca amețeală sau senzație de leșin.

Medicamentele pentru tensiune pot provoca amețeli?

Pot contribui în anumite situații, dar tratamentul nu trebuie redus sau oprit fără evaluare. NICE recomandă analizarea tratamentului atunci când este confirmată hipotensiunea ortostatică.

Amețeala poate veni de la ureche?

Da. Sistemul vestibular al urechii interne este important pentru echilibru, iar tulburările sale pot determina vertij și instabilitate.

Când amețeala poate fi AVC?

Mai ales când apare brusc împreună cu slăbiciune, amorțeală, tulburări de vorbire, vedere sau coordonare.

Amețelile pot crește riscul de cădere?

Da. Hipotensiunea ortostatică, tulburările de echilibru și alte cauze ale amețelii sunt relevante pentru evaluarea riscului de cădere la persoanele vârstnice.

La ce medic merg pentru amețeli?

Depinde de tipul simptomului. Pot fi relevante geriatria, ORL, neurologia, cardiologia sau medicina de familie. Evaluarea inițială trebuie să stabilească ce tip de amețeală există și ce alte simptome o însoțesc.

De reținut

„Amețeala” nu este un diagnostic.

Poate descrie:

• vertij;
• senzație de leșin;
• instabilitate;
• pierderea echilibrului.

La persoanele vârstnice, trebuie analizate în special:

momentul apariției + poziția corpului + medicamentele + tensiunea + mersul + simptomele neurologice sau ORL asociate.

Amețeala la ridicare sugerează că trebuie verificată inclusiv tensiunea ortostatică. Vertijul cu simptome auditive poate orienta către sistemul vestibular. Dezechilibrul poate avea cauze multiple.

Iar amețeala bruscă asociată cu semne neurologice trebuie tratată ca o posibilă urgență.

Obiectivul nu este doar oprirea senzației de amețeală, ci identificarea cauzei și reducerea riscului de cădere și pierdere a autonomiei.

Surse medicale

• National Institute on Deafness and Other Communication Disorders — Balance Disorders
• American Heart Association — Orthostatic Hypotension in Adults With Hypertension
• NICE — Falls: assessment and prevention in older people, NG249
• NICE — Hypertension in adults: diagnosis and management, NG136
• Centers for Disease Control and Prevention — Signs and Symptoms of Stroke