Amețeli la vârstnici: cauze și semne de alarmă

Amețeli la vârstnici: cauze, semne de alarmă și când sunt periculoase

„Amețesc când mă ridic din pat.”

„Simt că se învârte camera.”

„Merg nesigur și parcă mă trage într-o parte.”

Toate aceste senzații sunt descrise frecvent prin același cuvânt: amețeală. Din punct de vedere medical, ele pot reprezenta însă probleme foarte diferite.

La o persoană vârstnică, amețeala poate avea legătură cu urechea internă, tensiunea arterială, inima, sistemul nervos, vederea, medicamentele sau deshidratarea. Uneori există mai multe cauze simultan.

De aceea, obiectivul nu este doar oprirea temporară a senzației, ci identificarea cauzei, prevenirea unei căderi și protejarea autonomiei. Atunci când tabloul este complex, consultația de geriatrie poate integra simptomele, bolile cronice, tratamentul și funcționarea zilnică.

Când amețeala este o urgență?

Sunați la 112 dacă amețeala apare brusc împreună cu unul dintre următoarele semne:

• slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului;
• asimetrie facială;
• dificultăți de vorbire sau de înțelegere;
• vedere dublă ori pierderea bruscă a vederii;
• pierderea coordonării sau imposibilitatea nou apărută de a merge;
• cefalee bruscă și foarte intensă;
• pierderea stării de conștiență;
• durere toracică;
• palpitații importante însoțite de stare de rău;
• dificultăți severe de respirație.

Amețeala bruscă, pierderea echilibrului și dificultatea de mers pot apărea într-un accident vascular cerebral, mai ales când sunt asociate cu alte simptome neurologice. Într-un asemenea context nu trebuie așteptat ca simptomele să treacă și persoana nu trebuie transportată la spital conducând singură. CDC recomandă solicitarea imediată a ajutorului medical.

Ce înseamnă, de fapt, „amețeala”?

Primul pas este descrierea cât mai exactă a senzației.

Vertij: „Se învârte camera”

Vertijul este senzația că persoana sau mediul din jur se rotește ori se deplasează.

Poate fi însoțit de:

• greață sau vărsături;
• agravare la întoarcerea capului;
• senzația că persoana este trasă într-o parte;
• țiuit în ureche;
• scăderea auzului;
• presiune sau plenitudine în ureche.

Vertijul poate proveni din sistemul vestibular al urechii interne, dar există și cauze neurologice. Nu orice vertij trebuie considerat automat „o problemă de ureche”.

Presincopă: „Simt că leșin”

Presincopa este senzația că persoana urmează să își piardă cunoștința, fără să leșine neapărat.

Pot apărea:

• vedere încețoșată sau „înnegrirea” privirii;
• slăbiciune bruscă;
• transpirații;
• greață;
• palpitații;
• senzație de gol în cap;
• ameliorare după așezare sau culcare.

Presincopa poate apărea la scăderea tensiunii, deshidratare, tulburări de ritm cardiac, anemie, hipoglicemie sau ca efect al unor medicamente.

Dezechilibru: „Merg nesigur”

Unele persoane nu simt că se învârte camera și nici că urmează să leșine. Ele descriu mai degrabă instabilitate la mers.

Pot contribui:

• vederea redusă;
• tulburările vestibulare;
• slăbiciunea musculară;
• artroza și durerea;
• afectarea sensibilității picioarelor;
• bolile neurologice;
• medicamentele;
• teama de cădere;
• fragilitatea.

Pentru o evaluare detaliată a acestei situații, vedeți și ghidul despre mersul nesigur și dezechilibrul.

Amețeală nespecifică: „Nu știu exact, doar mă simt amețit”

Această descriere este frecventă, mai ales când există mai multe probleme medicale.

Medicul va încerca să afle:

• ce făcea persoana în momentul apariției;
• dacă stătea culcată, în șezut sau în picioare;
• cât a durat episodul;
• dacă simptomul a fost declanșat de o mișcare a capului;
• dacă au existat palpitații, greață sau pierdere de auz;
• dacă au apărut simptome neurologice;
• ce medicamente fuseseră administrate;
• dacă persoana mâncase și băuse suficient.

NIDCD arată că tulburările de echilibru pot produce vertij, senzație de leșin, instabilitate, vedere încețoșată și senzația de cădere și pot avea cauze vestibulare, neurologice, medicamentoase sau sistemice.

Arbore decizional: ce tip de amețeală este și unde mergem?

Arborele are rol orientativ. Diagnosticul nu poate fi stabilit numai după tipul senzației.

De ce amețesc când mă ridic în picioare?

Amețeala apărută la trecerea din poziția culcat sau șezând în picioare poate sugera hipotensiune ortostatică.

Aceasta reprezintă o scădere susținută a tensiunii arteriale după ridicare. Definiția folosită frecvent este o scădere de cel puțin 20 mmHg a tensiunii sistolice sau de cel puțin 10 mmHg a celei diastolice în primele trei minute de ortostatism, conform American Heart Association.

Pot contribui:

• deshidratarea;
• febra, diareea sau vărsăturile;
• tratamentul diuretic;
• unele medicamente antihipertensive;
• anumite antidepresive, sedative sau medicamente pentru boala Parkinson;
• anemia;
• repausul prelungit la pat;
• afectarea sistemului nervos autonom.

Tensiunea trebuie comparată corect în poziție culcată sau șezând și apoi în picioare. NICE recomandă măsurarea tensiunii după ce persoana a stat în picioare cel puțin un minut atunci când există amețeală posturală sau căderi.

O singură valoare măsurată acasă nu stabilește diagnosticul și nu justifică oprirea tratamentului.

Pot medicamentele să provoace amețeli?

Da. Riscul crește când persoana utilizează mai multe medicamente sau când tratamentul a fost modificat recent.

Pot fi relevante, în funcție de persoană:

• medicamentele pentru tensiune;
• diureticele;
• sedativele și somniferele;
• unele antidepresive;
• opioidele;
• unele medicamente pentru boala Parkinson;
• medicamentele care pot scădea glicemia;
• combinațiile care produc somnolență sau scăderea tensiunii.

Nu trebuie presupus că orice medicament din aceste categorii este nepotrivit. Contează doza, combinația, indicația și răspunsul individual.

Tratamentul nu trebuie redus sau oprit fără acordul medicului. Soluția este revizuirea tratamentului când sunt multe medicamente, inclusiv a produselor fără rețetă și a suplimentelor.

CDC arată că unele medicamente pot produce somnolență, tulburări de echilibru, modificări ale vederii și încetinirea reacțiilor, crescând astfel riscul de cădere. De aceea, revizuirea structurată a medicației face parte din prevenirea căderilor.

Deshidratarea poate provoca amețeli?

Da. Persoanele vârstnice pot avea o senzație de sete mai puțin intensă și pot consuma prea puține lichide.

Riscul crește în caz de:

• caniculă;
• febră;
• diaree sau vărsături;
• tratament diuretic;
• dificultăți de înghițire;
• probleme de memorie;
• mobilitate redusă;
• dependență de o altă persoană pentru accesul la lichide.

Deshidratarea poate favoriza scăderea tensiunii, slăbiciunea, confuzia și căderile.

Nu tuturor persoanelor li se recomandă însă creșterea liberă a consumului de lichide. În insuficiența cardiacă sau renală pot exista restricții stabilite medical.

Când poate fi cauza la nivelul urechii interne?

Sistemul vestibular al urechii interne contribuie la menținerea echilibrului.

O cauză vestibulară poate fi suspectată când apar:

• senzație clară de rotire;
• episoade declanșate de schimbarea poziției capului;
• greață sau vărsături;
• țiuit în urechi;
• modificarea auzului;
• senzație de presiune în ureche.

Vertijul pozițional paroxistic benign poate produce episoade scurte și intense la întoarcerea în pat, aplecare sau ridicarea privirii. Diagnosticul trebuie confirmat printr-o evaluare adecvată.

Manevrele diagnostice sau terapeutice nu trebuie încercate fără îndrumare atunci când diagnosticul nu este cunoscut, există probleme importante ale coloanei cervicale sau apar simptome neurologice.

Când poate fi cauza cardiovasculară?

O cauză cardiovasculară trebuie avută în vedere dacă amețeala este asociată cu:

• palpitații;
• leșin;
• durere toracică;
• lipsă de aer;
• apariție la efort;
• puls foarte rapid, foarte lent sau neregulat;
• scăderea tensiunii la ridicare.

În funcție de situație, evaluarea poate include tensiunea în clinostatism și ortostatism, pulsul, electrocardiograma și alte investigații cardiologice.

Nu orice vertij necesită electrocardiogramă, dar presincopa, sincopa și palpitațiile schimbă traseul evaluării.

Când poate exista o cauză neurologică?

Evaluarea neurologică devine importantă când apar:

• slăbiciune sau amorțeală;
• asimetrie facială;
• vorbire neclară;
• vedere dublă;
• pierderea coordonării;
• mers nou apărut sever instabil;
• tremor, rigiditate sau încetinirea mișcărilor;
• cefalee neobișnuită;
• episoade bruște fără explicație.

Un vertij intens nu poate fi clasificat drept benign numai pentru că persoana descrie „rotirea camerei”. Debutul brusc, simptomele neurologice și imposibilitatea de a merge necesită evaluare urgentă.

Ce legătură există între amețeală și căderi?

Amețeala poate transforma o activitate obișnuită într-un risc important: ridicarea din pat, mersul la baie, coborârea scărilor sau deplasarea pe întuneric.

După un episod, persoana poate:

• pierde echilibrul;
• începe să se sprijine de mobilier;
• evita mersul;
• reduce activitatea fizică;
• pierde forță musculară;
• deveni mai fragilă;
• cădea din nou.

Dacă au existat două sau mai multe episoade într-un an, o accidentare, pierderea conștienței ori imposibilitatea de a se ridica după cădere, este necesară evaluarea căderilor repetate la vârstnici.

Ghidul NICE privind prevenirea căderilor recomandă ca evaluarea să includă natura amețelii, tensiunea culcat și în picioare, mersul, echilibrul, forța, vederea, auzul, bolile cronice și medicația.

Ce poate face persoana în timpul unui episod?

Dacă nu există semne de alarmă:

1. Să se așeze sau să se întindă imediat.
2. Să evite mersul fără sprijin.
3. Să solicite ajutor dacă există risc de cădere.
4. Să nu conducă mașina.
5. Să nu urce pe scări și să nu intre singură la duș.
6. Să noteze ora, durata și împrejurările episodului.
7. Să măsoare tensiunea și pulsul numai dacă poate face acest lucru în siguranță.

Dacă amețeala apare la ridicare, persoana se poate ridica în etape: întâi în șezut, apoi în picioare cu sprijin. Dacă senzația reapare, trebuie să se așeze.

Aceste măsuri reduc riscul imediat, dar nu înlocuiesc evaluarea cauzei.

Ce informații sunt utile la consultație?

Pentru episoadele repetate poate fi ținut un jurnal care să includă:

• ziua și ora;
• poziția corpului;
• activitatea desfășurată;
• modul în care este descrisă senzația;
• durata;
• tensiunea și pulsul, dacă au fost măsurate corect;
• alimentele și lichidele consumate;
• medicamentele luate înaintea episodului;
• greața, palpitațiile, simptomele auditive sau neurologice;
• existența unei căderi sau a pierderii conștienței.

La consultație trebuie adusă lista completă a medicamentelor, inclusiv suplimentele și produsele fără rețetă.

Ce poate evalua medicul?

În funcție de tipul amețelii, evaluarea poate include:

• tensiunea culcat și în picioare;
• pulsul și ritmul cardiac;
• examenul neurologic;
• mersul și echilibrul;
• forța musculară;
• vederea și auzul;
• evaluarea vestibulară;
• medicația;
• hidratarea și alimentația;
• bolile cronice;
• autonomia și riscul de cădere.

Analizele sau investigațiile nu sunt identice pentru fiecare pacient. În funcție de suspiciune pot fi utile hemoleucograma, glicemia, electroliții, funcția renală, electrocardiograma sau investigații neurologice și vestibulare.

La ce medic merg pentru amețeli?

Medicină de familie

Poate realiza evaluarea inițială, verifica tensiunea și tratamentul și orienta persoana către specialitatea potrivită.

ORL

Este relevant când predomină vertijul, simptomele poziționale, țiuitul sau modificarea auzului.

Neurologie

Este indicată când există simptome neurologice, pierderea coordonării, vedere dublă, mers anormal ori suspiciunea unei cauze centrale.

Cardiologie

Este relevantă când există presincopă, sincopă, palpitații, simptome la efort sau suspiciunea unei tulburări de ritm.

Geriatrie

Este deosebit de utilă când există mai multe cauze posibile:

medicamente + tensiune oscilantă + deshidratare + vedere redusă + slăbiciune musculară + căderi.

Evaluarea geriatrică poate integra bolile cronice, tratamentul, mersul, echilibrul, forța, fragilitatea, riscul de cădere și autonomia.

Ce nu trebuie făcut?

Nu este recomandat:

• să fie oprit sau redus tratamentul fără medic;
• să fie atribuită amețeala automat vârstei;
• să fie presupus că orice episod este „de la cervicală”;
• să fie tratat orice vertij cu medicamente luate fără evaluare;
• să fie ignorate căderile;
• să fie continuat condusul până la clarificarea episoadelor importante;
• să fie amânat apelul la 112 când există semne neurologice, cardiace sau respiratorii.

Întrebări frecvente

Este normal să amețești după 70 sau 80 de ani?

Nu. Amețeala poate deveni mai frecventă deoarece există mai multe boli, medicamente și probleme de echilibru, dar nu trebuie considerată o consecință normală și inevitabilă a vârstei.

Cum știu dacă este vertij?

Vertijul presupune de obicei senzația că persoana sau mediul se rotește. Diagnosticul nu se stabilește însă numai pe baza acestei descrieri.

Tensiunea mică poate provoca amețeli?

Da, mai ales când tensiunea scade la ridicarea în picioare. Sunt posibile și alte cauze, inclusiv deshidratarea, medicamentele și tulburările de ritm cardiac.

Amețeala poate veni de la ureche?

Da. Urechea internă are un rol important în echilibru, iar afecțiunile vestibulare pot provoca vertij și instabilitate.

Când amețeala poate indica un AVC?

Mai ales când apare brusc împreună cu slăbiciune, amorțeală, asimetrie facială, tulburări de vorbire sau vedere, pierderea coordonării ori imposibilitatea de a merge. În acest caz se sună la 112.

Amețelile pot crește riscul de cădere?

Da. Scăderea tensiunii, tulburările de echilibru, vederea redusă și unele medicamente pot favoriza căderile.

Este suficient un medicament împotriva vertijului?

Nu întotdeauna. Tratamentul depinde de cauză, iar unele medicamente care reduc simptomele pot provoca somnolență sau instabilitate. Ele nu trebuie utilizate automat sau pe termen lung fără reevaluare.

De reținut

„Amețeala” nu este un diagnostic. Ea poate însemna vertij, presincopă, instabilitate sau pierderea echilibrului.

La o persoană vârstnică trebuie analizate împreună:

debutul + poziția corpului + durata + medicamentele + tensiunea + pulsul + mersul + simptomele neurologice sau auditive.

Amețeala bruscă asociată cu semne neurologice, durere toracică, lipsă severă de aer ori pierderea conștienței este o urgență.

Pentru simptome repetate sau cauze multiple, consultația de geriatrie poate organiza evaluarea și traseul către celelalte specialități.

Surse medicale

• National Institute on Deafness and Other Communication Disorders — Balance Disorders
• American Heart Association — Orthostatic Hypotension in Adults With Hypertension
• NICE — Falls: assessment and prevention, NG249
• NICE — Hypertension in adults: diagnosis and management, NG136
• CDC — Signs and Symptoms of Stroke
• CDC STEADI — Pharmacy Care and Medication Review

Material informativ. Nu înlocuiește consultația și evaluarea medicală individuală.