Confuzie și dezorientare la vârstnici: când este o urgență medicală

O persoană de 80 de ani care dimineața vorbea și se comporta normal, iar câteva ore mai târziu nu mai știe unde se află, nu înțelege situația sau vorbește incoerent, nu trebuie considerată pur și simplu „confuză din cauza vârstei”.

Confuzia apărută brusc la o persoană vârstnică necesită evaluare medicală rapidă.

Una dintre explicațiile posibile este deliriumul: o modificare acută a atenției și stării mentale, instalată de obicei în ore sau zile și care poate fluctua pe parcursul aceleiași zile.

Persoana poate fi agitată, dar poate deveni și neobișnuit de somnolentă, retrasă sau lentă. Uneori, tocmai această formă liniștită este trecută cu vederea.

Ce înseamnă confuzia la o persoană vârstnică?

Confuzia nu este un diagnostic. Este un simptom care poate afecta orientarea, atenția, gândirea, percepția și comportamentul.

Persoana poate:

să nu știe unde se află;
să nu știe ce zi sau ce moment al zilei este;
să nu înțeleagă ce se întâmplă;
să răspundă incoerent;
să nu își poată menține atenția;
să treacă rapid de la un subiect la altul;
să nu recunoască temporar persoane cunoscute;
să devină agitată sau neliniștită;
să devină foarte somnolentă sau retrasă;
să vadă ori să audă lucruri care nu există;
să aibă un comportament evident diferit față de cel obișnuit.

Criteriul esențial este schimbarea față de starea obișnuită a persoanei și viteza cu care aceasta a apărut.

Confuzie apărută brusc sau schimbare lentă?

Aceasta este una dintre primele diferențe pe care familia trebuie să le observe.

Confuzia instalată în ore sau zile

Poate indica delirium sau o altă problemă medicală acută.

Persoana era relativ stabilă, iar apoi apare o schimbare vizibilă. Simptomele pot fluctua: într-un moment pare mai bine, iar câteva ore mai târziu este mult mai confuză.

Conform NICE, modificările recente sau fluctuante ale concentrării, răspunsurilor, percepției, mobilității, somnului, comunicării ori comportamentului pot indica delirium și necesită evaluare.

Confuzia sau pierderea memoriei care progresează lent

Dacă uitarea, dezorientarea și dificultățile de funcționare se dezvoltă pe parcursul lunilor sau anilor, trebuie investigate deteriorarea cognitivă, demența și alte cauze posibile.

Pentru această situație, citește despre pierderile de memorie la vârstnici.

O evoluție lentă necesită evaluare, dar traseul este diferit de cel al unei confuzii instalate brusc.

Ce este deliriumul?

Deliriumul este un sindrom acut caracterizat prin modificarea atenției, stării de conștiență și funcțiilor cognitive.

Caracteristicile tipice sunt:

debutul în ore sau zile;
schimbarea față de starea obișnuită;
dificultatea de a menține atenția;
evoluția fluctuantă;
gândirea sau vorbirea dezorganizată;
modificarea nivelului de vigilență;
apariția în contextul unei boli, al unui tratament sau al altei probleme acute.

Deliriumul poate fi temporar și tratabil, dar nu este o situație banală. El poate fi primul semn al unei afecțiuni care trebuie identificată rapid.

Deliriumul nu înseamnă întotdeauna agitație

Forma agitată este mai ușor de observat: persoana vorbește incoerent, încearcă să plece, devine neliniștită sau are halucinații.

Există însă și delirium hipoactiv. Persoana poate deveni:

foarte liniștită;
somnolentă;
retrasă;
puțin comunicativă;
lentă;
mai puțin mobilă;
aparent dezinteresată;
incapabilă să mănânce sau să coopereze ca de obicei.

Această formă poate fi confundată cu oboseala, depresia sau „slăbiciunea de la vârstă”.

Există și o formă mixtă, în care perioadele de agitație alternează cu somnolență și retragere.

Când este confuzia o urgență?

NHS recomandă ajutor medical imediat atunci când o persoană devine brusc confuză, deoarece unele cauze pot pune viața în pericol.

În România, sunați la 112 dacă dezorientarea a apărut brusc sau dacă persoana este evident diferită față de starea sa obișnuită, mai ales când apar și:

asimetrie facială;
slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului;
dificultăți de vorbire;
pierderea bruscă a vederii;
tulburări severe de echilibru;
durere de cap bruscă și foarte intensă;
pierderea stării de conștiență;
imposibilitatea de a trezi normal persoana;
convulsii;
dificultăți importante de respirație;
durere sau presiune în piept;
traumatism cranian;
febră și deteriorarea severă a stării generale;
glicemie foarte scăzută la o persoană cu diabet;
suspiciunea unei intoxicații.

Nu așteptați ca persoana „să își revină după ce doarme”. Fluctuația și perioadele de aparentă ameliorare pot apărea în delirium.

Care pot fi cauzele confuziei bruște?

Deliriumul nu are o singură cauză. Uneori sunt prezente simultan mai multe probleme.

Printre cauzele posibile se află:

infecțiile;
deshidratarea;
dezechilibrele de sodiu, glucoză sau alte tulburări metabolice;
oxigenarea insuficientă;
unele medicamente;
modificarea recentă a tratamentului;
oprirea bruscă a anumitor medicamente sau a alcoolului;
accidentul vascular cerebral;
traumatismul cranian;
crizele epileptice;
durerea severă;
retenția urinară;
constipația severă;
intervențiile chirurgicale;
spitalizarea;
bolile cardiace, respiratorii, renale sau hepatice acute;
lipsa severă de somn;
intoxicațiile, inclusiv cu monoxid de carbon.

Familia nu poate stabili în siguranță cauza doar prin observarea comportamentului.

Infecția poate provoca delirium?

Da. Deliriumul poate apărea în contextul unei infecții, iar la persoanele vârstnice manifestările pot fi diferite de cele întâlnite la adulții mai tineri.

Pot exista:

febră sau frisoane;
tuse și dificultăți respiratorii;
durere sau usturime la urinare;
urinări mai frecvente;
dureri;
lipsa poftei de mâncare;
slăbiciune;
declin funcțional;
modificarea stării mentale.

Totuși, nu orice episod de confuzie este o infecție urinară.

Prezența bacteriilor în urină nu demonstrează automat că acestea explică deliriumul, iar presupunerea unei singure cauze poate întârzia identificarea unui accident vascular cerebral, a hipoglicemiei, deshidratării, efectelor medicamentoase sau a altei boli acute.

Deshidratarea poate provoca dezorientare?

Da. Deshidratarea și dezechilibrele electrolitice pot contribui la delirium, mai ales la o persoană vulnerabilă.

Riscul poate crește:

în timpul caniculei;
în caz de febră, diaree sau vărsături;
dacă persoana nu simte intens setea;
dacă nu se poate deplasa singură la apă;
dacă are probleme de memorie;
dacă utilizează diuretice;
dacă are boli care impun o gestionare atentă a lichidelor.

Citește separat despre deshidratarea la vârstnici și despre riscurile caniculei la vârstnici.

O persoană confuză nu trebuie tratată acasă doar prin administrarea forțată de lichide. Poate exista risc de înec, iar cauza poate fi alta. În insuficiența cardiacă sau renală, cantitatea de lichide poate necesita recomandare individuală.

Medicamentele pot provoca confuzie?

Da. Unele medicamente pot influența atenția, vigilența, tensiunea arterială, echilibrul și somnul.

Riscul poate crește după:

introducerea unui medicament nou;
creșterea dozei;
asocierea mai multor tratamente;
administrarea unui somnifer;
utilizarea unor calmante puternice;
consumul unor produse fără prescripție;
apariția deshidratării sau afectării funcției renale;
oprirea bruscă a unui tratament.

La evaluare trebuie prezentate:

medicamentele prescrise;
medicamentele cumpărate fără rețetă;
somniferele și sedativele;
calmantele;
picăturile și inhalatoarele;
suplimentele;
produsele naturiste;
modificările recente de doză.

Este utilă revizuirea tratamentului când sunt multe medicamente.

Nu opriți și nu modificați tratamentul cronic fără recomandarea unui medic.

Delirium sau demență?

Deliriumul și demența se pot asemăna, dar evoluția lor este diferită.

Caracteristică	Delirium	Demență
Debut	De obicei brusc, în ore sau zile	De regulă lent, în luni sau ani
Evoluție în cursul zilei	Fluctuantă	Mai stabilă pe intervale scurte
Atenție	Frecvent afectată evident	Poate fi mai bine păstrată inițial
Nivel de vigilență	Poate varia de la agitație la somnolență	De obicei nu fluctuează brusc în fazele inițiale
Cauză acută	Trebuie căutată	Este necesară evaluarea unei tulburări cognitive progresive
Relația dintre ele	Poate apărea peste o demență existentă	Crește vulnerabilitatea la delirium

Aceasta este o orientare, nu o metodă de diagnostic la domiciliu.

O persoană cu demență poate dezvolta delirium. Întrebarea principală pentru familie este:

„Este diferită față de starea sa obișnuită?”

Dacă răspunsul este da și schimbarea a apărut repede, trebuie suspectată o problemă acută.

Delirium sau psihoză?

Halucinațiile, ideile neobișnuite, agitația și vorbirea dezorganizată pot apărea atât în delirium, cât și în unele tulburări psihice.

În delirium sunt deosebit de importante:

debutul brusc;
fluctuația simptomelor;
afectarea atenției;
schimbarea nivelului de vigilență;
existența unei boli sau a unui factor medical declanșator.

Pentru diferențele dintre cele două situații, vezi articolul despre diferența dintre delirium și psihoză.

La o persoană vârstnică cu o schimbare acută, evaluarea medicală a cauzelor organice are prioritate.

Ce trebuie să facă familia?

Dacă persoana devine brusc confuză:

Solicitați ajutor medical rapid.
Rămâneți cu persoana.
Vorbiți calm, folosind propoziții scurte.
Spuneți-i cine sunteți și unde se află.
Reduceți zgomotul și numărul persoanelor din jur.
Nu o lăsați să conducă.
Îndepărtați pericolele și reduceți riscul de cădere.
Pregătiți lista completă a medicamentelor.
Notați ora la care a fost văzută ultima dată în starea sa obișnuită.
Spuneți medicilor despre orice cădere, lovitură la cap, febră, durere, vărsături, diaree sau modificare a tratamentului.

Ochelarii și aparatul auditiv pot ajuta persoana să înțeleagă mai bine mediul, dacă le folosește în mod obișnuit și pot fi utilizate în siguranță.

Ce informații sunt importante pentru medici?

Aparținătorul poate oferi informații esențiale:

cum era persoana în mod obișnuit;
momentul exact sau aproximativ al debutului;
dacă simptomele fluctuează;
dacă a existat o cădere;
dacă persoana s-a lovit la cap;
ce boli cronice are;
ce medicamente utilizează;
ce tratamente au fost introduse sau modificate;
dacă a avut febră sau simptome de infecție;
dacă a mâncat și a băut;
când a urinat și când a avut ultimul scaun;
dacă există durere;
dacă a consumat alcool sau alte substanțe;
dacă au existat episoade similare.

Ora la care persoana a fost văzută ultima dată normal poate fi foarte importantă dacă există suspiciunea unui accident vascular cerebral.

Ce nu trebuie să facă familia?

Evitați:

să presupuneți că este „de la vârstă”;
să considerați automat că este demență;
să presupuneți că este sigur o infecție urinară;
să administrați antibiotice rămase în casă;
să dați sedative sau somnifere din proprie inițiativă;
să modificați tratamentul cronic;
să forțați persoana să bea dacă nu poate înghiți sigur;
să o contraziceți agresiv;
să o imobilizați fizic, exceptând protecția imediată față de un pericol;
să o lăsați singură dacă este sever dezorientată;
să amânați evaluarea pentru a vedea dacă își revine până dimineață.

Contrazicerea repetată poate crește teama și agitația fără să rezolve cauza.

Cum este evaluată confuzia?

Evaluarea poate include:

momentul debutului;
evoluția și fluctuația simptomelor;
nivelul de atenție și vigilență;
orientarea;
comportamentul și comunicarea;
examenul neurologic;
tensiunea, pulsul, temperatura și oxigenarea;
glicemia;
semnele unei infecții;
starea de hidratare;
prezența durerii;
lista medicamentelor;
analize și investigații alese în funcție de context.

Nu există un singur „test pentru delirium”.

În spitale și alte servicii medicale poate fi folosit instrumentul 4AT pentru identificarea deliriumului. NICE precizează că evaluarea trebuie făcută de un profesionist competent, iar diagnosticul final aparține clinicianului cu experiența necesară.

Este necesar imediat un test de memorie?

În timpul unui episod acut, prioritatea este identificarea și tratarea cauzei medicale.

Un scor cognitiv obținut când persoana este delirantă poate să nu reflecte nivelul său obișnuit. Testarea cognitivă poate deveni utilă după stabilizare sau dacă există suspiciunea unei deteriorări preexistente.

Pentru această etapă, citește despre evaluarea cognitivă MMSE sau MoCA.

Deliriumul poate dispărea?

Uneori, confuzia se ameliorează după identificarea și tratarea cauzei. Recuperarea nu este însă întotdeauna imediată.

Evoluția depinde de:

cauza episodului;
severitatea bolii;
vârsta și fragilitatea persoanei;
existența unei demențe;
numărul bolilor asociate;
durata deliriumului;
complicațiile apărute.

Simptomele pot continua să fluctueze chiar dacă persoana pare temporar mai bine. La unii pacienți, revenirea la nivelul anterior poate dura săptămâni sau mai mult.

Dacă deliriumul nu se remite, NICE recomandă reevaluarea cauzelor și, ulterior, evaluarea unei posibile demențe.

Când este potrivit consultul de geriatrie?

În timpul unei urgențe, prioritatea este evaluarea imediată în serviciul potrivit.

Consultația de geriatrie poate fi utilă după stabilizare sau în afara unei urgențe dacă există:

episoade repetate de confuzie;
pierderi progresive de memorie;
mai multe boli cronice;
multe medicamente;
căderi;
fragilitate;
tulburări de mers;
scădere în greutate;
pierderea autonomiei;
necesitatea unei reevaluări după internare.

Geriatrul poate integra starea cognitivă, bolile, tratamentele, mobilitatea, nutriția și capacitatea de funcționare zilnică.

Întrebări frecvente

Este normal ca o persoană vârstnică să devină confuză?

Nu. O stare nouă sau progresivă de confuzie nu trebuie considerată normală doar din cauza vârstei.

Confuzia bruscă poate fi demență?

Demența evoluează de regulă lent. O schimbare instalată în ore sau zile sugerează o problemă acută și necesită evaluare rapidă.

Deliriumul și demența pot exista împreună?

Da. Persoanele cu demență au un risc mai mare de delirium. Semnul important este schimbarea bruscă față de comportamentul lor obișnuit.

Confuzia poate fi provocată de medicamente?

Da. Efectele adverse, interacțiunile și modificările de doză sunt cauze care trebuie evaluate.

Confuzia poate apărea din cauza deshidratării?

Da, dar deshidratarea nu trebuie presupusă drept cauză fără evaluarea celorlalte posibilități.

Confuzia înseamnă întotdeauna infecție urinară?

Nu. Infecția este doar una dintre cauzele posibile. Accidentul vascular cerebral, medicamentele, hipoglicemia, deshidratarea și alte boli acute trebuie de asemenea luate în considerare.

Ce fac dacă persoana devine brusc confuză?

Solicită imediat ajutor medical. Dacă starea a apărut brusc sau există simptome neurologice, pierderea conștienței, dificultăți respiratorii ori alte semne severe, sună la 112.

De reținut

Cel mai important criteriu este schimbarea față de starea obișnuită și viteza cu care aceasta a apărut.

O deteriorare lentă a memoriei trebuie evaluată medical.

O stare de confuzie instalată în ore sau zile este diferită: poate reprezenta delirium și poate semnala o boală acută, o reacție la medicamente, o problemă metabolică sau neurologică.

La o persoană vârstnică, confuzia bruscă nu trebuie atribuită automat vârstei sau demenței.

Surse medicale

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește evaluarea medicală. Confuzia instalată brusc poate reprezenta o urgență. Dacă o persoană devine brusc dezorientată sau prezintă semne neurologice, dificultăți respiratorii ori alterarea stării de conștiență, sunați la 112.

Confuzia la vârstnici: când este o urgență