MMSE și MoCA: evaluarea memoriei la vârstnici

Evaluarea memoriei la vârstnici: ce înseamnă testarea cognitivă MMSE sau MoCA

„Mama trebuie să facă un test de memorie. Înseamnă că medicul suspectează demență?”

„Tata a obținut un scor mic la MMSE. Înseamnă că are boala Alzheimer?”

„Dacă rezultatul la MoCA este normal, putem exclude orice problemă?”

MMSE și MoCA sunt instrumente standardizate de evaluare cognitivă. Ele pot ajuta medicul să identifice dificultăți care necesită investigații suplimentare, dar niciun scor nu stabilește singur diagnosticul de demență sau de boală Alzheimer.

Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele, evoluția lor, autonomia persoanei, bolile existente, medicamentele folosite, starea emoțională și informațiile oferite de familie.

Test de memorie, screening cognitiv sau diagnostic?

Expresiile sunt folosite uneori ca și cum ar însemna același lucru, dar există diferențe importante.

Testul sau screeningul cognitiv

Este o evaluare relativ scurtă, efectuată cu un instrument standardizat. Poate analiza memoria, atenția, orientarea, limbajul și alte funcții cognitive.

Scopul său este să identifice dacă există elemente care justifică o evaluare mai aprofundată.

Evaluarea cognitivă

Include testul, dar nu se limitează la scor. Medicul analizează istoricul, simptomele, funcționarea zilnică, tratamentele și posibilele cauze medicale sau emoționale.

Diagnosticul

Diagnosticul este concluzia clinică formulată după integrarea tuturor informațiilor relevante. Uneori sunt necesare analize, imagistică, evaluare neuropsihologică sau consulturi suplimentare.

Prin urmare:

Un test cognitiv poate arăta că există o problemă de investigat, dar nu stabilește singur cauza acesteia.

Când este recomandată evaluarea memoriei

Evaluarea poate fi utilă atunci când persoana sau familia observă o schimbare persistentă ori progresivă față de nivelul anterior.

Exemple:

• uitarea repetată a conversațiilor recente;
• adresarea aceleiași întrebări de mai multe ori;
• dificultăți noi de orientare;
• probleme în administrarea medicamentelor;
• erori la plata facturilor;
• dificultăți de organizare;
• pierderea firului unei conversații;
• probleme noi de limbaj;
• modificări ale judecății sau comportamentului;
• scăderea autonomiei.

Evaluarea nu este necesară pentru fiecare episod izolat de uitare. Pentru diferențierea dintre modificările asociate vârstei și simptomele care justifică un consult, citește articolul despre pierderile de memorie la vârstnici.

Când nu trebuie început cu un test cognitiv

Dacă dezorientarea sau confuzia au apărut brusc, în câteva ore sau zile, prioritatea este evaluarea unei probleme medicale acute, nu interpretarea situației ca demență.

Solicită evaluare medicală rapidă dacă persoana devine brusc:

• dezorientată;
• incoerentă;
• neobișnuit de somnolentă sau agitată;
• incapabilă să urmărească o conversație;
• mult mai confuză decât de obicei;
• incapabilă să recunoască persoane sau locuri familiare.

Un asemenea episod poate fi asociat cu o infecție, deshidratare, efecte medicamentoase, dezechilibre metabolice sau alte probleme acute.

Citește despre confuzia acută și dezorientarea. Dacă apar slăbiciune pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, convulsii sau pierderea stării de conștiență, sună la 112.

Ce funcții sunt analizate

Evaluarea cognitivă nu examinează numai memoria.

În funcție de instrument, pot fi analizate:

Memoria

Capacitatea de a învăța, păstra și recupera informații.

Orientarea

Recunoașterea timpului, locului și contextului.

Atenția și concentrarea

Capacitatea de a menține atenția și de a lucra cu informații pentru o perioadă scurtă.

Limbajul

Înțelegerea, exprimarea, denumirea obiectelor și alte componente ale comunicării.

Funcțiile executive

Planificarea, organizarea, schimbarea strategiei și rezolvarea problemelor.

Abilitățile vizuospațiale

Perceperea și organizarea informațiilor spațiale.

Un rezultat poate sugera că anumite domenii necesită explorare suplimentară, dar nu trebuie folosit izolat pentru stabilirea cauzei.

Ce este MMSE

MMSE este abrevierea pentru Mini-Mental State Examination. Este un instrument standardizat folosit pentru screeningul funcționării cognitive.

Poate evalua domenii precum:

• orientarea;
• memoria;
• atenția;
• limbajul;
• capacitatea de a urma instrucțiuni;
• anumite abilități constructive.

Rezultatul este exprimat printr-un scor. Interpretarea nu trebuie făcută doar prin compararea cu un număr găsit pe internet.

Performanța poate fi influențată de:

• vârstă;
• educație;
• limba în care este administrat testul;
• probleme de auz sau vedere;
• oboseală;
• anxietate sau depresie;
• durere;
• boli acute;
• medicamente;
• familiaritatea cu situația de testare.

MMSE este un instrument de screening. Un scor redus nu este sinonim cu diagnosticul de demență, iar un scor bun nu exclude automat o problemă.

Ce este MoCA

MoCA înseamnă Montreal Cognitive Assessment. Este un instrument de screening cognitiv conceput pentru identificarea inclusiv a modificărilor cognitive mai subtile.

MoCA examinează domenii precum:

• memoria;
• atenția și concentrarea;
• funcțiile executive;
• limbajul;
• orientarea;
• abilitățile vizuospațiale.

Instrumentul oficial MoCA precizează că testul este destinat screeningului, nu diagnosticului unei boli cognitive. Administrarea și interpretarea trebuie făcute conform procedurii standardizate.

Nu este util ca întrebările testului să fie învățate înaintea consultației. Scopul nu este obținerea celui mai mare scor, ci evaluarea cât mai corectă a funcționării cognitive.

MMSE sau MoCA: care este mai bun?

Nu există un test universal „mai bun” pentru fiecare pacient.

Pacientul nu trebuie să aleagă singur testul înaintea consultației. Medicul selectează instrumentul potrivit în funcție de:

• motivul evaluării;
• simptome;
• nivelul estimat al dificultăților;
• educație și limbă;
• deficiențe de auz sau vedere;
• limitări motorii;
• contextul medical;
• scopul evaluării și al monitorizării.

Ce înseamnă scorul obținut

Scorul ajută la descrierea performanței cognitive în momentul testării și poate fi util pentru monitorizarea în timp.

Un scor redus

Poate indica nevoia unei evaluări suplimentare, dar nu arată automat cauza. Performanța poate fi influențată de depresie, delirium, boli acute, medicamente, probleme senzoriale, educație sau alți factori.

Un scor normal

Nu exclude întotdeauna o problemă cognitivă, mai ales dacă persoana sau familia descrie un declin clar în activitățile zilnice.

Ghidul NICE recomandă explicit ca demența să nu fie exclusă doar pentru că persoana a obținut un scor normal la un instrument cognitiv scurt.

Schimbarea scorului în timp

Poate ajuta la monitorizare, dar trebuie verificat dacă a fost folosit același instrument, în condiții comparabile. Repetarea testului poate fi influențată și de familiarizarea cu sarcinile.

De ce contează autonomia

Două persoane cu scoruri asemănătoare pot funcționa foarte diferit în viața de zi cu zi.

Medicul poate întreba dacă persoana mai poate:

• să își administreze corect medicamentele;
• să gestioneze bani și facturi;
• să facă cumpărături;
• să pregătească masa;
• să folosească telefonul;
• să își organizeze programul;
• să ajungă singură în locuri familiare;
• să ia decizii în siguranță;
• să se îmbrace, să se spele și să se alimenteze.

Informațiile despre funcționarea zilnică pot diferenția o modificare cognitivă ușoară de o afectare cu impact major asupra independenței.

Testul poate diagnostica boala Alzheimer?

Nu singur.

O performanță cognitivă redusă poate apărea în:

• boala Alzheimer;
• alte tipuri de demență;
• deteriorarea cognitivă ușoară;
• depresie;
• delirium;
• afecțiuni neurologice;
• reacții adverse la medicamente;
• deficit de vitamina B12;
• afecțiuni tiroidiene;
• tulburări de somn;
• consum problematic de alcool;
• alte boli acute sau cronice.

Depresia poate produce dificultăți de concentrare, încetinirea gândirii și plângeri legate de memorie. În același timp, depresia și demența se pot asocia. Citește despre diferența dintre demență și depresie.

Pentru perspectiva completă asupra diagnosticului, autonomiei și nevoilor familiei, vezi ghidul despre evaluarea și sprijinul în demență.

Ce mai include evaluarea medicală

Potrivit NICE și National Institute on Aging, evaluarea unei suspiciuni de afectare cognitivă trebuie să integreze informațiile persoanei, observațiile cuiva care o cunoaște bine și impactul asupra vieții zilnice.

În funcție de caz, medicul poate include:

• istoricul simptomelor și evoluția lor;
• bolile cunoscute;
• examenul clinic și neurologic;
• starea emoțională;
• evaluarea autonomiei;
• verificarea auzului și vederii;
• mersul și riscul de cădere;
• revizuirea medicamentelor;
• analize pentru cauze potențial tratabile;
• imagistică sau evaluare neuropsihologică, atunci când sunt indicate.

La persoanele cu mai multe boli, tratamente multiple, dificultăți de mers, fragilitate sau scădere în greutate, memoria poate fi analizată în cadrul unei evaluări geriatrice comprehensive.

Medicamentele pot influența rezultatul?

Da. Unele medicamente sau combinații pot contribui la:

• somnolență;
• confuzie;
• încetinirea reacțiilor;
• dificultăți de concentrare;
• probleme de echilibru;
• agravarea temporară a performanței cognitive.

La consultație trebuie prezentate:

• medicamentele prescrise;
• produsele luate fără prescripție;
• somniferele;
• calmantele;
• antihistaminicele;
• vitaminele și suplimentele;
• dozele și orele de administrare.

Nu opri și nu modifica tratamentul înaintea testării fără recomandare medicală.

Sunt necesare analize sau imagistică?

Nu există un set identic de investigații pentru toate persoanele.

În funcție de istoric și examen, medicul poate lua în considerare:

• hemoleucograma;
• glicemia;
• electroliții;
• funcția renală și hepatică;
• funcția tiroidiană;
• vitamina B12;
• alte analize relevante.

CT-ul sau RMN-ul cerebral nu sunt necesare automat pentru fiecare episod de uitare. Imagistica se recomandă atunci când istoricul, examenul clinic sau diagnosticul diferențial justifică investigația.

Ce trebuie să aduci la evaluare

Pregătește:

• lista completă a medicamentelor și suplimentelor;
• scrisori medicale și bilete de externare;
• analize și investigații anterioare;
• informații despre bolile cunoscute;
• ochelarii;
• aparatul auditiv;
• exemple concrete ale dificultăților observate;
• momentul debutului și modul în care au evoluat;
• o listă cu întrebările pacientului și familiei.

Cu acordul pacientului, poate participa și o persoană care îl cunoaște bine. Aceasta poate descrie schimbări pe care pacientul nu le observă sau nu și le amintește.

Ce se întâmplă după testare

Nu sunt identificate modificări semnificative

Medicul poate recomanda monitorizare și revenirea la consult dacă apar schimbări noi.

Există o performanță sub nivelul așteptat

Sunt analizate cauzele posibile și pot fi recomandate investigații suplimentare.

Este suspectată o cauză tratabilă

Se investighează și se tratează problema respectivă, atunci când este posibil.

Este necesară evaluarea unui specialist

Poate fi recomandat consultul geriatric, neurologic, psihiatric sau neuropsihologic.

Testarea este un pas al evaluării, nu finalul acesteia.

Când este utilă consultația de geriatrie

Geriatria este relevantă în special când problemele cognitive apar împreună cu:

• mai multe boli cronice;
• tratamente multiple;
• căderi;
• dificultăți de mers;
• fragilitate;
• scădere în greutate;
• depresie;
• pierderea autonomiei.

În aceste situații, evaluarea cognitivă poate fi integrată cu starea funcțională, mobilitatea, nutriția, medicația și sprijinul familial. Informațiile despre serviciul disponibil sunt prezentate în pagina de Geriatrie și Gerontologie.

Întrebări frecvente

MMSE sau MoCA diagnostichează demența?

Nu. Sunt instrumente de screening cognitiv. Diagnosticul necesită istoricul medical, examenul clinic, evaluarea funcționării zilnice și, când este cazul, alte investigații.

Un scor normal exclude demența?

Nu. Evaluarea trebuie continuată dacă există simptome și declin funcțional sugestiv, chiar dacă rezultatul testului scurt este aparent normal.

Un scor redus înseamnă boala Alzheimer?

Nu. Există numeroase cauze posibile ale unei performanțe reduse. Scorul trebuie interpretat medical.

Există un scor „normal” pentru toate persoanele?

Nu trebuie folosit un singur prag fără context. Interpretarea poate depinde de instrument, vârstă, educație, limbă, deficiențe senzoriale și situația clinică.

Pot face testul pe internet?

Un test online nu înlocuiește evaluarea medicală. Administrarea nestandardizată și interpretarea fără context pot produce alarmă nejustificată sau falsă siguranță.

Pot exersa înainte de MMSE sau MoCA?

Nu este recomandată învățarea sarcinilor testului. Evaluarea trebuie să reflecte funcționarea reală, nu capacitatea de a reproduce răspunsuri exersate.

Testarea este dureroasă?

Nu. Presupune întrebări și sarcini standardizate și nu este o procedură invazivă.

Familia poate participa?

Cu acordul pacientului, informațiile familiei pot fi foarte utile. Unele părți ale discuției sau testării pot fi însă desfășurate direct cu pacientul, pentru a evita oferirea involuntară de indicii.

MMSE sau MoCA trebuie repetate?

Uneori, da. Frecvența depinde de simptome, diagnostic, evoluție și scopul monitorizării. Medicul stabilește momentul potrivit.

De reținut

Evaluarea cognitivă nu este un examen pe care pacientul trebuie să îl „treacă”.

MMSE și MoCA oferă informații despre funcționarea cognitivă, dar rezultatul trebuie interpretat împreună cu:

• simptomele;
• evoluția în timp;
• autonomia;
• bolile existente;
• medicamentele;
• starea emoțională;
• auzul și vederea;
• observațiile pacientului și ale familiei.

Un scor redus nu este un diagnostic, iar un scor normal nu exclude automat o problemă. Scopul evaluării este identificarea corectă a modificărilor cognitive, a cauzelor posibile și a pașilor următori.

Surse medicale

• National Institute on Aging — Assessing Cognitive Impairment in Older Patients
• National Institute on Aging — Cognitive Assessment Considerations
• NICE — Dementia: assessment, management and support, NG97
• MoCA Cognition — informații oficiale despre MoCA
• PAR — Mini-Mental State Examination, MMSE-2

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește evaluarea medicală, diagnosticul sau recomandările individuale.