Vaccinuri recomandate după 65 de ani: ce discuți cu medicul

Vaccinuri recomandate după 65 de ani: ce discuți cu medicul

„La vârsta mea mai are rost să fac vaccinuri?”

„Am făcut vaccinul pneumococic acum câțiva ani. Trebuie repetat?”

„Dacă fac vaccinul antigripal în fiecare an, mai am nevoie și de alte vaccinuri?”

„Am 72 de ani și mai multe boli cronice. Există vaccinuri pe care ar trebui să le discut cu medicul?”

Vaccinarea nu este importantă doar în copilărie.

După 65 de ani, unele infecții pot produce mai frecvent:

• pneumonie;
• agravarea bolilor cardiace sau pulmonare;
• spitalizare;
• pierderea temporară sau persistentă a autonomiei;
• complicații severe.

În același timp, nu există o listă identică de vaccinuri pentru orice persoană de 65, 75 sau 85 de ani.

Recomandarea depinde de:

• vârstă;
• bolile cronice;
• tratamente;
• funcționarea sistemului imunitar;
• vaccinurile administrate anterior;
• riscul de expunere;
• istoricul de infecții;
• recomandările naționale în vigoare.

De aceea, cea mai utilă abordare este revizuirea periodică a istoricului de vaccinare împreună cu medicul.

De ce vaccinarea devine din nou importantă la vârste înaintate?

Sistemul imunitar se modifică odată cu vârsta.

În plus, persoanele vârstnice au mai frecvent:

• boli cardiovasculare;
• boli pulmonare;
• diabet;
• boli renale;
• boli neurologice;
• cancer;
• tratamente care reduc imunitatea.

O infecție respiratorie care la o persoană mai tânără produce câteva zile de simptome poate avea consecințe mai importante pentru un pacient fragil.

De exemplu, după o pneumonie pot urma:

• câteva zile de repaus la pat;
• pierderea forței;
• reducerea mersului;
• scăderea poftei de mâncare;
• recuperare dificilă.

De aceea, prevenirea infecțiilor poate avea și un rol în protejarea mobilității și autonomiei.

Care sunt vaccinurile pe care merită să le discuți după 65 de ani?

Pentru majoritatea persoanelor vârstnice, discuția începe cu:

1. vaccinarea antigripală;
2. vaccinarea pneumococică;
3. vaccinarea împotriva COVID-19, conform recomandărilor actuale;
4. verificarea protecției împotriva tetanosului, difteriei și tusei convulsive;
5. evaluarea indicației pentru alte vaccinuri, în funcție de risc și disponibilitate.

În unele țări și pentru anumite categorii de vârstă sau risc sunt recomandate și vaccinurile împotriva:

• herpes zoster;
• virusului respirator sincițial — RSV.

Disponibilitatea, finanțarea și recomandările naționale pentru acestea pot diferi și trebuie verificate la momentul consultației.

1. Vaccinul antigripal

Vaccinarea împotriva gripei este una dintre cele mai bine stabilite recomandări pentru persoanele vârstnice.

Virusurile gripale se modifică, iar formula vaccinului este actualizată periodic.

De aceea, vaccinarea se face în fiecare sezon gripal, nu o singură dată în viață.

Persoanele vârstnice au un risc mai mare de:

• gripă severă;
• pneumonie;
• spitalizare;
• agravarea insuficienței cardiace;
• agravarea bolilor pulmonare;
• complicații.

În toate țările UE/SEE există recomandări de vaccinare antigripală pentru persoanele vârstnice.

Vaccinul antigripal trebuie făcut anual?

Da, dacă persoana face parte din categoria pentru care vaccinarea este recomandată.

Există două motive principale:

• imunitatea obținută prin vaccin scade în timp;
• tulpinile gripale circulante se pot modifica de la un sezon la altul.

Faptul că persoana a fost vaccinată anul trecut nu înlocuiește vaccinarea din sezonul următor.

Când este cel mai bine să fie făcut?

Vaccinarea se face de obicei înainte sau la începutul sezonului de circulație intensă a virusurilor gripale.

Momentul exact poate varia în funcție de:

• disponibilitatea vaccinului;
• situația epidemiologică;
• recomandările sezonului respectiv.

Dacă sezonul a început deja, nu trebuie presupus automat că este „prea târziu”. Situația poate fi discutată cu medicul.

În România, vaccinul gripal este compensat după 65 de ani?

Conform informațiilor CNAS privind vaccinurile compensate, persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste fac parte dintre categoriile care pot beneficia de vaccin antigripal compensat 100% din prețul de referință, în condițiile sistemului de asigurări de sănătate.

Regulile de prescriere, produsele disponibile și condițiile administrative se pot modifica, de aceea trebuie verificate la momentul vaccinării.

2. Vaccinarea pneumococică

Pneumococul — Streptococcus pneumoniae — poate provoca:

• pneumonie;
• meningită;
• infecție a sângelui;
• alte infecții severe.

Riscul de boală pneumococică severă crește odată cu vârsta și în prezența unor boli cronice.

Vaccinarea pneumococică este, de aceea, una dintre principalele intervenții preventive de discutat după 65 de ani.

Există un singur vaccin pneumococic?

Nu.

Există mai multe tipuri de vaccinuri pneumococice.

Ele diferă prin:

• numărul de serotipuri acoperite;
• tehnologia utilizată;
• modul în care pot fi combinate în schemele de vaccinare.

În recomandările actuale sunt utilizate vaccinuri pneumococice conjugate și, în anumite scheme, vaccinul polizaharidic.

De aceea, răspunsul la întrebarea:

„Trebuie să fac vaccinul pneumococic?”

depinde și de:

„Ce vaccin pneumococic ai făcut deja și când?”

Ce trebuie să îi spui medicului?

Dacă ai fost vaccinat anterior, încearcă să afli:

• denumirea vaccinului;
• anul administrării;
• numărul dozelor.

Dacă informația nu este cunoscută, spune acest lucru.

Nu este recomandat să fie administrată o nouă doză doar din presupunerea că „probabil au trecut suficienți ani”.

Schema trebuie stabilită în funcție de istoricul real și recomandările valabile la momentul respectiv.

Vaccinul pneumococic este compensat în România?

Conform informațiilor CNAS disponibile, persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste se află printre categoriile pentru care vaccinurile pneumococice pot fi compensate 100% din prețul de referință, conform protocolului și produselor incluse în sistem.

Condițiile trebuie verificate atunci când este emisă prescripția.

Vaccinul pneumococic se face în fiecare an?

Nu.

Acesta este unul dintre lucrurile care diferențiază vaccinarea pneumococică de vaccinarea antigripală.

Schema pneumococică depinde de:

• vaccinul utilizat;
• vaccinurile primite anterior;
• vârstă;
• boli;
• imunosupresie.

Nu se administrează automat anual.

3. Vaccinarea împotriva COVID-19

SARS-CoV-2 continuă să circule, iar persoanele vârstnice și cele cu boli cronice rămân printre categoriile cu risc crescut de forme severe.

Recomandările privind:

• formula vaccinului;
• numărul de doze;
• intervalul;
• grupele prioritare;

pot fi actualizate în funcție de situația epidemiologică și de politicile naționale.

De aceea, articolul nu trebuie folosit ca un calendar permanent pentru vaccinarea COVID-19.

Este mai corect să fie verificată recomandarea actuală la momentul consultației.

Se pot face vaccinul antigripal și vaccinul COVID-19 în aceeași perioadă?

În multe programe de vaccinare, administrarea în aceeași perioadă este posibilă.

Totuși, recomandarea concretă trebuie făcută în funcție de:

• vaccinurile disponibile;
• istoricul persoanei;
• indicațiile produselor;
• recomandările naționale actuale.

4. Tetanos, difterie și tuse convulsivă

Protecția împotriva tetanosului și difteriei nu trebuie uitată la adulți.

Vaccinarea poate fi relevantă în contextul:

• rapelurilor;
• rănilor cu risc de tetanos;
• istoricului incomplet sau necunoscut;
• anumitor recomandări legate de tusea convulsivă.

Mulți adulți nu își mai amintesc când au primit ultima doză.

La consultație poate fi utilă întrebarea:

„Când am făcut ultima vaccinare pentru tetanos?”

Dacă răspunsul este necunoscut, medicul poate stabili conduita potrivită după istoricul disponibil și context.

O rană necesită automat vaccin antitetanic?

Nu se poate răspunde doar după existența rănii.

Contează:

• tipul plăgii;
• gradul de contaminare;
• istoricul vaccinării;
• timpul de la ultima doză.

Plăgile importante trebuie evaluate medical.

Nu așteptați un control preventiv de rutină pentru a discuta o rană cu risc.

5. Herpes zoster

Herpes zoster apare prin reactivarea virusului varicelo-zosterian rămas în organism după varicelă.

Riscul crește odată cu vârsta.

Una dintre complicațiile importante este nevralgia postherpetică, o durere care poate persista după vindecarea leziunilor cutanate.

Vaccinurile recombinante împotriva herpesului zoster sunt recomandate de mai multe ghiduri internaționale persoanelor adulte de vârstă mai înaintată și anumitor persoane imunocompromise.

Totuși, disponibilitatea și politica de finanțare diferă între țări.

În România, indicația, disponibilitatea produsului și costul trebuie verificate la momentul consultației.

Dacă am avut deja zona zoster, vaccinul nu mai are rost?

Nu trebuie presupus automat acest lucru.

Un episod anterior de zona zoster nu exclude neapărat vaccinarea ulterioară.

Momentul și indicația trebuie discutate medical.

6. Vaccinarea împotriva RSV

RSV — virusul respirator sincițial — este asociat frecvent cu infecțiile copiilor, dar poate produce și boală severă la persoanele vârstnice.

Riscul este mai mare în special la persoane cu:

• vârstă înaintată;
• boli cardiovasculare;
• boli pulmonare;
• alte probleme care cresc riscul de boală respiratorie severă.

În Uniunea Europeană sunt autorizate vaccinuri împotriva RSV pentru adulți vârstnici.

Mai multe țări europene au introdus sau evaluează recomandări pentru această categorie.

Totuși, recomandările naționale, intervalele de vârstă și finanțarea diferă între state.

Prin urmare, vaccinarea RSV trebuie discutată individual și verificată în raport cu recomandările disponibile în România la momentul consultației.

De ce nu punem RSV pe aceeași listă cu vaccinul gripal?

Pentru că nivelul de integrare în programele naționale diferă.

Vaccinarea antigripală a persoanelor vârstnice este o recomandare bine stabilită în toate statele UE/SEE.

În cazul RSV, programele pentru adulții vârstnici sunt mai noi și există diferențe importante între țări.

Un articol medical corect trebuie să facă această distincție.

Mai sunt necesare vaccinurile pentru hepatită?

Depinde de risc.

Vaccinarea împotriva hepatitei A sau B poate fi relevantă în anumite situații, de exemplu în funcție de:

• boli hepatice;
• expuneri;
• călătorii;
• tratamente;
• istoricul vaccinării;
• alți factori de risc.

Nu sunt vaccinuri care trebuie administrate automat tuturor persoanelor doar pentru că au împlinit 65 de ani.

Dar vaccinurile pentru călătorii?

Vârsta nu elimină necesitatea vaccinurilor legate de călătorie.

Dacă o persoană de 70 sau 80 de ani călătorește într-o zonă unde există recomandări sau cerințe specifice, trebuie evaluată înainte.

Contează:

• destinația;
• durata;
• tipul călătoriei;
• bolile;
• tratamentele;
• vaccinările anterioare.

Planificarea trebuie făcută din timp.

Vaccinarea este diferită dacă persoana are boli cronice?

Poate fi.

Unele boli cresc riscul de complicații ale infecțiilor și fac vaccinarea și mai importantă.

Pot conta:

• bolile cardiace;
• bolile pulmonare;
• diabetul;
• bolile renale;
• bolile hepatice;
• bolile neurologice;
• cancerul;
• imunosupresia.

În același timp, anumite boli sau tratamente pot influența:

• momentul vaccinării;
• tipul vaccinului;
• răspunsul imun;
• contraindicațiile.

De aceea, istoricul medical trebuie discutat înainte de vaccinare.

Ce se întâmplă dacă persoana ia anticoagulante?

Tratamentul anticoagulant nu înseamnă automat că vaccinarea intramusculară este imposibilă.

Poate necesita însă măsuri practice adaptate și evaluarea riscului de sângerare.

Spuneți persoanei care administrează vaccinul dacă pacientul ia:

• anticoagulante;
• antiagregante;
• alte medicamente care influențează coagularea.

Nu opriți tratamentul anticoagulant pentru vaccinare fără recomandare medicală.

Ce se întâmplă dacă persoana este imunodeprimată?

Este foarte important ca medicul să știe.

Imunosupresia poate apărea în:

• boli hematologice;
• cancer;
• transplant;
• boli autoimune;
• tratamente cu anumite medicamente;
• alte situații.

Unele vaccinuri pot avea recomandări speciale.

Vaccinurile vii pot fi contraindicate în anumite forme de imunosupresie.

De aceea, vaccinarea nu trebuie decisă doar după vârstă.

Vaccinurile pot fi administrate dacă persoana are o răceală?

O boală minoră fără febră importantă nu reprezintă întotdeauna un motiv de amânare.

Dar în cazul unei boli acute moderate sau severe, medicul poate recomanda amânarea.

Decizia se face în funcție de:

• simptome;
• temperatura corporală;
• starea generală;
• vaccinul care urmează să fie administrat.

Care sunt reacțiile adverse obișnuite?

În funcție de vaccin, pot apărea:

• durere la locul injectării;
• roșeață;
• sensibilitate;
• oboseală;
• dureri musculare;
• febră ușoară;
• cefalee.

Aceste reacții sunt în general tranzitorii.

Reacțiile severe sunt mult mai rare.

Medicul sau persoana care administrează vaccinul trebuie informat despre alergii severe cunoscute și reacții importante la vaccinări anterioare.

O reacție după un vaccin anterior înseamnă că nu mai pot fi vaccinat?

Depinde de tipul reacției.

Durerea locală sau febra ușoară nu au aceeași semnificație ca o reacție alergică severă.

Spuneți medicului exact:

• ce vaccin a fost administrat;
• ce simptome au apărut;
• cât de repede;
• dacă a fost necesar tratament medical.

Nu folosiți termenul general „alergic la vaccinuri” dacă nu este clar ce s-a întâmplat.

Vaccinurile pot provoca boala împotriva căreia protejează?

Depinde de tipul vaccinului, dar vaccinurile inactivate și cele recombinante nu produc infecția pe care încearcă să o prevină.

De exemplu, vaccinul antigripal injectabil inactivat nu produce gripă.

O persoană se poate îmbolnăvi după vaccinare din alte motive:

• infecția a fost contractată înainte de apariția protecției;
• circulă un alt virus respirator;
• vaccinul nu oferă protecție de 100%.

Scopul principal este reducerea riscului de boală și, foarte important la vârstnici, de forme severe și complicații.

Dacă am făcut boala, mai trebuie vaccin?

Depinde de boală și vaccin.

O infecție anterioară nu oferă întotdeauna protecție suficientă sau de lungă durată.

De exemplu, un episod de gripă într-un an nu înlocuiește automat vaccinarea în sezonul următor.

Pentru alte boli, momentul vaccinării după infecție trebuie stabilit medical.

Cum afli ce vaccinuri ai făcut?

Istoricul poate fi reconstruit din:

• carnetul de vaccinare, dacă există;
• documente medicale;
• dosare ale medicului de familie;
• rețete;
• documente de externare;
• informații din sistemele electronice disponibile.

Dacă istoricul este incomplet, spuneți medicului.

Nu încercați să completați din memorie date incerte ca și cum ar fi sigure.

Ce informații trebuie aduse la consultație?

Poate fi utilă o listă cu:

• vaccinurile cunoscute;
• anul aproximativ;
• boli cronice;
• tratamente;
• alergii;
• reacții importante la vaccinări;
• episoade recente de infecție;
• eventuale planuri de călătorie.

Dacă pacientul ia multe medicamente, aduceți lista completă.

Pentru pregătirea generală a evaluării, vezi cum te pregătești pentru consultația geriatrică.

Cine poate discuta schema de vaccinare?

În mod obișnuit, medicul de familie are un rol important în:

• verificarea istoricului;
• identificarea indicațiilor;
• prescriere;
• prevenție.

La persoana cu probleme complexe, schema poate fi discutată și cu:

• medicul curant;
• geriatrul;
• alți specialiști, în funcție de boală.

Pentru pacienții imunodeprimați sau cu situații medicale speciale poate fi necesară o recomandare individualizată.

De ce este utilă Geriatria?

Geriatrul nu înlocuiește medicul de familie în programul de vaccinare.

Dar poate fi util când trebuie integrată decizia într-un tablou care include:

• fragilitate;
• multiple boli;
• multe medicamente;
• malnutriție;
• probleme cognitive;
• internări recente;
• pierderea autonomiei.

De exemplu, la un pacient fragil care a fost internat repetat pentru infecții respiratorii, prevenția infecțioasă poate deveni una dintre prioritățile planului general.

Pentru o abordare mai largă, vezi îmbătrânirea sănătoasă după 65 de ani.

Vaccinarea înlocuiește celelalte măsuri de prevenție?

Nu.

Pentru infecțiile respiratorii rămân importante și:

• spălarea mâinilor;
• aerisirea încăperilor;
• evitarea contactului apropiat cu persoane bolnave atunci când este posibil;
• igiena respiratorie;
• rămânerea acasă când există o boală contagioasă.

Vaccinarea este una dintre măsuri, nu singura.

Vaccinurile trebuie administrate toate odată?

Nu există o regulă conform căreia toate vaccinurile necesare trebuie făcute în aceeași zi.

Unele vaccinuri pot fi administrate concomitent, în locuri anatomice diferite, conform recomandărilor produselor și ghidurilor.

În alte situații, medicul poate alege administrarea în momente diferite.

Planul trebuie stabilit în funcție de:

• vaccinurile necesare;
• istoricul pacientului;
• preferințe;
• recomandările aplicabile.

În ce ordine trebuie făcute?

Nu există o ordine universală.

Prioritatea poate depinde de:

• sezon;
• epidemii;
• riscul pacientului;
• istoricul vaccinărilor;
• disponibilitate.

De exemplu, înainte de sezonul gripal, vaccinarea antigripală poate deveni o prioritate imediată.

Ce vaccinuri sunt „obligatorii” după 65 de ani?

Pentru adultul vârstnic nu trebuie folosită automat noțiunea de „obligatoriu” pentru toate vaccinurile preventive.

Există:

• recomandări medicale;
• categorii eligibile;
• programe de compensare;
• situații individuale de risc.

Decizia trebuie bazată pe recomandările actuale și situația pacientului.

Ce este confirmat în România pentru persoanele de 65+?

În informațiile CNAS privind vaccinurile compensate, persoanele de cel puțin 65 de ani sunt incluse între categoriile eligibile pentru compensare 100% din prețul de referință pentru:

• vaccinul gripal;
• vaccinul pneumococic.

Lista produselor, protocoalele, prescripția și mecanismul de compensare se pot actualiza.

De aceea, situația administrativă trebuie verificată la momentul vaccinării.

Dar vaccinurile împotriva herpes zoster și RSV?

Există recomandări internaționale și vaccinuri autorizate pentru persoanele vârstnice.

Nu le prezentăm însă în acest articol drept vaccinuri compensate sau universal recomandate în România fără verificarea programului național actual.

Este corect ca ele să fie discutate cu medicul în funcție de vârstă, risc, disponibilitate și recomandările în vigoare.

Această diferență este importantă.

Checklist pentru discuția cu medicul

Vaccin antigripal

• Am făcut vaccinul în sezonul curent?
• Dacă nu, mai este util acum?

Pneumococ

• Am primit vreodată un vaccin pneumococic?
• Știu ce produs a fost?
• Când a fost administrat?
• Mai este necesară o doză conform schemei actuale?

COVID-19

• Care este recomandarea actuală pentru vârsta și bolile mele?
• Când am primit ultima doză?

Tetanos/difterie/pertussis

• Când am făcut ultima doză?
• Istoricul este complet?

Alte vaccinuri

• Am risc pentru herpes zoster?
• Merită discutat vaccinul RSV?
• Am boli sau tratamente care schimbă recomandările?
• Urmează o călătorie?

Întrebări frecvente

Care este cel mai important vaccin după 65 de ani?

Nu există unul singur pentru orice situație.

Vaccinarea antigripală anuală și vaccinarea pneumococică sunt două dintre principalele intervenții de discutat în România după 65 de ani.

Vaccinul gripal se face anual?

Da.

Vaccinul pneumococic se face anual?

Nu.

Schema depinde de produsul utilizat și istoricul vaccinării.

Pot face vaccinuri dacă am 85 de ani?

Vârsta mare, singură, nu reprezintă o contraindicație.

Tocmai persoanele vârstnice pot avea risc crescut de complicații ale unor infecții.

Dacă am multe boli cronice mai pot fi vaccinat?

În multe situații, bolile cronice cresc beneficiul potențial al vaccinării.

Totuși, schema trebuie adaptată diagnosticului și tratamentelor.

Pot fi vaccinat dacă iau anticoagulante?

De multe ori, da, cu măsuri adaptate.

Nu opri anticoagulantul fără recomandare medicală.

Dacă am avut pneumonie mai trebuie vaccin pneumococic?

Un episod anterior de pneumonie nu răspunde singur la această întrebare.

Pneumoniile pot avea cauze diferite, iar indicația vaccinării depinde de istoricul vaccinării și riscul pacientului.

Vaccinul pneumococic protejează de toate pneumoniile?

Nu.

Pneumonia poate fi produsă de numeroși agenți.

Vaccinul reduce riscul bolilor produse de tipurile de pneumococ incluse în vaccin.

Vaccinul antigripal produce gripă?

Vaccinurile gripale injectabile inactivate nu produc gripă.

Dacă am avut zona zoster mai pot discuta vaccinarea?

Da.

Un episod anterior nu exclude automat vaccinarea ulterioară.

RSV afectează și adulții?

Da.

Poate produce boală respiratorie severă mai ales la adulții vârstnici și la cei cu anumite boli cronice.

Vaccinurile slăbesc sistemul imunitar?

Nu.

Vaccinurile antrenează răspunsul imun împotriva unor agenți infecțioși sau a componentelor acestora.

Putem face vaccinul doar pentru că farmacia îl are disponibil?

Disponibilitatea nu reprezintă singurul criteriu.

Trebuie verificată indicația și istoricul persoanei.

De reținut

Vaccinarea după 65 de ani trebuie privită ca parte a prevenției, nu ca o listă rigidă.

Cele mai importante întrebări sunt:

• ce vaccinuri ai făcut deja;
• când le-ai făcut;
• ce boli ai;
• ce tratamente urmezi;
• ce risc individual există;
• care sunt recomandările naționale actuale.

În România, vaccinarea antigripală și pneumococică sunt două componente importante ale prevenției pentru persoanele de cel puțin 65 de ani și există mecanisme de compensare prevăzute de CNAS.

Pentru COVID-19 trebuie urmărite recomandările actualizate.

Vaccinurile împotriva herpes zoster, RSV sau alte vaccinuri pot fi relevante în anumite situații, dar trebuie discutate individual și raportate la recomandările și disponibilitatea actuală din România.

Scopul nu este să facem „cât mai multe vaccinuri”.

Scopul este să folosim vaccinurile pentru care beneficiul este relevant pentru persoana respectivă și să reducem riscul unor infecții care pot produce boală severă, spitalizare și pierdere funcțională.

Notă medicală

Informațiile din acest articol au caracter educațional.

Recomandările și programele de vaccinare se pot modifica. Eligibilitatea pentru compensare, produsele disponibile și protocoalele trebuie verificate la momentul prescrierii și administrării.

Persoanele cu antecedente de reacții alergice severe, imunosupresie sau tratamente complexe trebuie să discute schema de vaccinare cu medicul.

Surse medicale și ghiduri consultate

• Casa Națională de Asigurări de Sănătate — condițiile de prescriere și compensare a vaccinurilor;
• European Centre for Disease Prevention and Control — recomandările și datele privind vaccinarea adulților și a persoanelor vârstnice;
• European Centre for Disease Prevention and Control — Vaccine Scheduler, România;
• World Health Organization — recomandări privind vaccinarea antigripală și prevenția infecțiilor respiratorii;
• recomandări internaționale actuale privind vaccinarea adulților vârstnici, utilizate doar ca referință pentru vaccinurile pentru care politicile naționale diferă.