Psihoză sau delirium? Diferențe, simptome și când este o urgență

Psihoză sau delirium? Diferențe, simptome și când este o urgență

O persoană începe să audă voci, devine convinsă că este urmărită sau spune lucruri greu de urmărit.

Prima impresie poate fi că trece printr-un episod psihotic.

Dar halucinațiile, ideile delirante și comportamentul dezorganizat nu apar exclusiv în tulburările psihiatrice. Pot exista și în delirium, o stare acută în care atenția și funcționarea cognitivă se modifică rapid, de obicei în contextul unei probleme medicale, al unor medicamente, al intoxicației sau al sevrajului.

Diferența este importantă deoarece traseul medical este diferit.

Psihoza necesită identificarea cauzei și evaluare psihiatrică, în timp ce suspiciunea de delirium impune căutarea rapidă a unei cauze medicale acute.

Ce este psihoza?

Psihoza descrie un grup de simptome prin care contactul persoanei cu realitatea este afectat într-o anumită măsură.

Principalele manifestări pot fi:

• halucinațiile;
• ideile delirante;
• gândirea și vorbirea dezorganizate;
• comportamentul sever dezorganizat.

NHS descrie halucinațiile, ideile delirante și gândirea dezorganizată ca manifestări centrale ale psihozei.

Psihoza nu este însă un diagnostic unic.

Poate apărea în contexte diferite, inclusiv:

• schizofrenie;
• tulburare bipolară;
• depresie severă cu simptome psihotice;
• consum sau sevraj de substanțe;
• efecte ale unor medicamente;
• afecțiuni neurologice;
• unele boli medicale.

Pentru tabloul complet vezi Psihoză: simptome, cauze și când este o urgență.

Ce sunt halucinațiile?

Halucinația este o percepție care apare în absența unui stimul extern corespunzător.

Persoana poate:

• auzi voci;
• vedea persoane sau obiecte;
• simți că este atinsă;
• percepe mirosuri;
• percepe gusturi fără o sursă externă.

În psihoză sunt frecvent descrise halucinațiile auditive, dar tipul halucinației nu stabilește singur diagnosticul. Halucinațiile pot apărea și în delirium, afecțiuni neurologice, unele forme de demență, intoxicații sau alte situații medicale.

Vezi și Halucinații: cauze și când trebuie să mergi la medic.

Ce sunt ideile delirante?

Ideile delirante sunt convingeri foarte ferme care nu corespund realității și care se mențin în ciuda explicațiilor sau dovezilor contrare.

Persoana poate fi convinsă că:

• este urmărită;
• cineva vrea să o otrăvească;
• telefonul îi este controlat;
• oamenii îi citesc gândurile;
• televizorul transmite mesaje special pentru ea;
• are puteri sau o misiune extraordinară.

În evaluarea psihiatrică trebuie analizat întotdeauna și contextul cultural, religios și social. O credință neobișnuită nu este automat o idee delirantă.

Ce este deliriumul?

Deliriumul este o modificare acută a stării mentale, caracterizată în special prin perturbarea atenției și printr-o evoluție care poate fluctua.

Se instalează de regulă în ore sau zile, nu lent pe parcursul mai multor luni. Persoana poate fi foarte confuză într-un moment și aparent mult mai bine câteva ore mai târziu. NICE descrie deliriumul ca o tulburare acută în care pot apărea modificări ale funcției cognitive, percepției, comportamentului și funcționării fizice.

Pot apărea:

• dificultăți mari de concentrare;
• dezorientare;
• confuzie;
• vorbire greu de urmărit;
• halucinații;
• agitație;
• somnolență;
• modificarea ciclului somn–veghe;
• alternanța între stări foarte diferite în cursul aceleiași zile.

Deliriumul nu trebuie interpretat ca o boală psihiatrică primară până când nu sunt evaluate cauzele medicale posibile.

Care este diferența dintre psihoză și delirium?

Unele manifestări se suprapun.

O persoană cu delirium poate avea halucinații și idei delirante, iar o persoană cu psihoză poate avea un comportament profund dezorganizat.

Diferențierea se bazează pe tabloul complet.

Tabelul este orientativ. Diagnosticul nu poate fi stabilit acasă.

Atenția este unul dintre cele mai importante indicii

În delirium, capacitatea de a menține atenția este frecvent afectată.

Persoana poate:

• pierde imediat firul conversației;
• fi distrasă de orice stimul;
• nu putea urmări o instrucțiune simplă;
• răspunde inconsecvent;
• alterna între agitație și somnolență.

Într-un episod psihotic, persoana poate avea convingeri profund neconforme cu realitatea și totuși să urmărească relativ coerent conversația despre acele convingeri.

Această diferență nu este absolută, dar poate orienta evaluarea. NICE pune modificările atenției și ale funcționării cognitive printre elementele centrale care trebuie căutate atunci când este suspectat deliriumul.

Debutul simptomelor contează foarte mult

Una dintre cele mai utile întrebări este:

„Cum era persoana ieri sau acum câteva zile?”

Dacă simptomele au apărut brusc și persoana:

• nu mai știe unde se află;
• nu își poate menține atenția;
• devine mult mai somnolentă;
• alternează rapid între agitație și luciditate aparentă;
• are o boală acută;
• a început recent un tratament nou,

trebuie luată în calcul o cauză medicală.

Confuzia instalată brusc este caracteristică deliriumului și necesită evaluare medicală rapidă.

Psihoza poate începe brusc?

Da.

Debutul rapid nu demonstrează automat deliriumul.

Un episod psihotic poate apărea acut, de exemplu în contextul:

• maniei;
• consumului de droguri;
• sevrajului;
• unor tulburări psihotice;
• depresiei psihotice;
• unor boli medicale.

De aceea trebuie analizate împreună:

debutul + atenția + orientarea + nivelul de conștiență + consumul de substanțe + starea medicală + evoluția în timp.

NHS arată că psihoza poate fi asociată atât cu afecțiuni psihiatrice, cât și cu medicamente, droguri, alcool sau anumite probleme medicale.

Psihoza în schizofrenie

Schizofrenia este una dintre afecțiunile în care pot apărea simptome psihotice, dar psihoza și schizofrenia nu sunt sinonime.

Diagnosticul de schizofrenie presupune analiza:

• tipului simptomelor;
• duratei;
• evoluției;
• impactului asupra funcționării;
• altor cauze posibile.

Un singur episod de halucinații sau idei delirante nu stabilește automat diagnosticul.

Vezi și Schizofrenie: simptome, diagnostic și tratament.

Psihoza în tulburarea bipolară

În episoadele severe de manie pot apărea:

• idei de grandoare;
• paranoia;
• halucinații;
• comportament dezorganizat.

Pot exista în paralel:

• nevoie foarte redusă de somn;
• energie crescută;
• vorbire accelerată;
• activitate intensă;
• impulsivitate.

Psihoza poate apărea și în episoade depresive severe.

NHS include tulburarea bipolară și depresia severă între cauzele psihiatrice ale psihozei.

Alcoolul și drogurile pot produce psihoză sau delirium?

Da, iar aici diferențierea poate deveni dificilă.

Substanțele pot determina:

• halucinații;
• paranoia;
• agitație;
• confuzie;
• comportament dezorganizat.

În plus, sevrajul după unele substanțe poate produce un tablou medical grav.

De aceea este important ca echipa medicală să știe ce substanțe au fost consumate, cantitatea aproximativă și momentul ultimului consum.

Informația nu trebuie ascunsă, pentru că poate schimba diagnosticul și tratamentul.

Medicamentele pot provoca simptome psihotice?

Unele medicamente pot contribui, în anumite circumstanțe, la modificări cognitive sau comportamentale.

Pot apărea:

• confuzie;
• dificultăți de atenție;
• halucinații;
• idei delirante.

La persoanele vârstnice, vulnerabilitatea la efectele cognitive ale medicamentelor poate fi mai mare, mai ales când sunt administrate mai multe tratamente simultan. National Institute on Aging menționează confuzia, problemele de atenție, halucinațiile și ideile delirante printre posibilele efecte cognitive medicamentoase la adulții vârstnici.

Tratamentul prescris nu trebuie întrerupt din proprie inițiativă.

Auzirea vocilor înseamnă automat psihoză?

Nu.

Vocile pot apărea în mai multe contexte.

Evaluarea trebuie să stabilească:

• când au început;
• cât de des apar;
• ce spun;
• dacă dau comenzi;
• dacă există consum de substanțe;
• dacă persoana este confuză;
• dacă există alte simptome psihotice;
• dacă există risc pentru persoană sau pentru cei din jur.

Dacă vocile îi cer persoanei să se rănească sau să rănească pe altcineva, situația necesită evaluare urgentă.

Vezi și Ce faci dacă cineva aude voci?.

Halucinațiile vizuale indică delirium?

Nu automat.

Pot apărea atât în delirium, cât și în diferite boli neurologice, unele forme de demență, probleme de vedere, intoxicații și alte situații.

Prin urmare, regula simplistă:

„voci = psihoză, imagini = delirium”

este greșită.

Tipul halucinației este doar o parte a evaluării.

Deliriumul la persoana vârstnică

Vârsta înaintată crește riscul de delirium, în special în prezența deteriorării cognitive, bolilor severe sau altor factori de vulnerabilitate.

La vârstnici poate exista și o situație mai complicată:

demență + delirium.

O persoană care are deja probleme de memorie poate deveni brusc mult mai confuză din cauza unei probleme acute.

În această situație întrebarea importantă este:

„Este semnificativ diferită față de starea ei obișnuită?”

Pentru această problemă există un articol separat în clusterul de geriatrie: Confuzie și dezorientare la vârstnici: când este o urgență medicală.

Deliriumul poate avea simptome psihotice?

Da.

Deliriumul hiperactiv poate include:

• halucinații;
• idei delirante;
• agitație;
• suspiciozitate;
• dezorientare.

NICE descrie aceste manifestări în tabloul deliriumului hiperactiv.

Aceasta este una dintre situațiile în care pacientul poate părea, la prima vedere, că prezintă exclusiv o problemă psihiatrică.

De aceea, apariția bruscă a simptomelor psihotice împreună cu tulburarea atenției sau fluctuația stării mentale trebuie să determine excluderea unei cauze medicale.

Cum este stabilit diagnosticul?

Nu există un singur test care să spună:

„psihoză” sau „delirium”.

Evaluarea poate include:

• istoricul simptomelor;
• momentul debutului;
• examenul stării mentale;
• examenul medical;
• evaluarea neurologică;
• medicamentele;
• consumul de alcool și droguri;
• bolile existente;
• informațiile oferite de familie;
• analize sau alte investigații atunci când sunt indicate.

În psihoză, obiectivul este identificarea sindromului și a cauzei sale.

În delirium, o prioritate este identificarea factorului medical, toxic sau medicamentos care a produs schimbarea acută.

Când trebuie suspectată o urgență medicală?

Evaluarea urgentă este necesară în special dacă simptomele psihice sunt asociate cu:

• confuzie apărută brusc;
• dezorientare importantă;
• modificarea nivelului de conștiență;
• febră sau boală acută;
• convulsii;
• traumatism cranian;
• dificultăți de vorbire apărute brusc;
• slăbiciune pe o parte a corpului;
• intoxicație sau sevraj;
• imposibilitatea de a menține persoana în siguranță.

Confuzia instalată brusc necesită asistență medicală imediată.

Când psihoza este o urgență psihiatrică?

Un episod psihotic necesită evaluare rapidă chiar dacă nu există delirium.

Situația devine urgentă atunci când persoana:

• intenționează să se rănească;
• amenință alte persoane;
• aude voci care îi comandă să facă rău;
• este sever agitată;
• este profund dezorganizată;
• refuză alimentele sau lichidele din cauza convingerilor delirante;
• nu mai poate fi menținută în siguranță.

NHS recomandă evaluare promptă a simptomelor de psihoză și intervenție urgentă atunci când severitatea lor creează un risc pentru persoană sau pentru cei din jur.

Cum vorbești cu o persoană aflată în psihoză?

Disputa directă asupra convingerilor nu este de obicei utilă.

Dacă persoana spune:

„Vecinii mă urmăresc prin pereți”,

nu este necesar să confirmi convingerea, dar nici să transformi conversația într-o confruntare.

Poți răspunde:

„Înțeleg că pentru tine este foarte real și că te sperie.”

Este util să:

• vorbești calm;
• folosești propoziții simple;
• nu ironizezi persoana;
• nu confirmi convingerile delirante;
• te concentrezi pe siguranță;
• încerci să obții ajutor medical;
• comunici echipei medicale exact ce ai observat.

Ce informații sunt utile medicului?

În special:

• când au început simptomele;
• dacă debutul a fost brusc sau progresiv;
• dacă starea fluctuează;
• dacă există halucinații;
• ce spune persoana că aude sau vede;
• existența ideilor delirante;
• cât doarme;
• consumul de droguri sau alcool;
• medicamentele administrate;
• existența unei boli acute;
• dacă au existat episoade similare anterior;
• dacă există risc de suicid sau violență.

Informația despre evoluția în timp este adesea la fel de importantă ca simptomul în sine.

Întrebări frecvente

Psihoza și deliriumul sunt același lucru?

Nu. Psihoza descrie simptome precum halucinațiile, ideile delirante și dezorganizarea. Deliriumul este un sindrom acut caracterizat în special prin perturbarea atenției și modificări fluctuante ale funcționării mentale.

O persoană cu delirium poate avea halucinații?

Da. Halucinațiile și ideile delirante pot apărea în delirium.

O persoană cu psihoză poate fi confuză?

Da. De aceea simpla prezență a confuziei nu stabilește diagnosticul. Contează debutul, atenția, nivelul de conștiență, fluctuația și contextul medical.

Psihoza înseamnă schizofrenie?

Nu. Schizofrenia este una dintre afecțiunile în care poate apărea psihoza. Există multe alte cauze.

Deliriumul apare numai la vârstnici?

Nu. NICE definește și gestionează deliriumul și la adulții sub 65 de ani; vârsta înaintată reprezintă însă un factor important de risc.

Halucinațiile vizuale înseamnă delirium, iar vocile înseamnă psihoză?

Nu. Tipul halucinației poate ajuta diagnosticul diferențial, dar nu este suficient pentru stabilirea cauzei.

Ce fac dacă nu îmi dau seama dacă este psihoză sau delirium?

Dacă simptomele sunt noi și există confuzie bruscă, alterarea atenției, fluctuații importante ale stării sau semne de boală acută, este necesară evaluare medicală rapidă.

De reținut

Psihoza și deliriumul se pot asemăna deoarece ambele pot include halucinații, idei delirante și comportament dezorganizat.

Diferențierea nu se bazează pe un singur simptom.

Cele mai importante elemente sunt:

cât de repede au apărut simptomele, dacă atenția este afectată, dacă starea fluctuează și dacă există o posibilă cauză medicală, medicamentoasă sau toxică.

Psihoza trebuie evaluată pentru identificarea cauzei și a riscului.

Deliriumul trebuie privit ca un semnal al unei posibile probleme medicale acute.

În situațiile neclare, mai ales atunci când schimbarea este bruscă, prioritatea este excluderea unei cauze medicale.

Surse medicale

• NICE — Delirium: prevention, diagnosis and management, CG103
• NHS — Psychosis
• NHS — Sudden confusion (delirium)
• National Institute on Aging — informații privind efectele medicamentelor asupra funcționării cognitive la adulții vârstnici