Urgență psihiatrică: când trebuie să suni la 112

Urgență psihiatrică: când trebuie să suni la 112

Publicat la 16 iulie 2026
Actualizat la 16 iulie 2026

Urgență psihiatrică: când trebuie să suni la 112

O criză psihică devine urgență atunci când persoana este în pericol să se rănească, să rănească pe altcineva, nu mai poate aprecia realitatea sau nu mai poate avea grijă de nevoile sale de bază.

Nu trebuie să aștepți o tentativă, o agresiune sau pierderea completă a controlului.

Apelează 112 dacă există:

  • intenție suicidară și un plan;
  • o tentativă de autovătămare;
  • supradozaj;
  • amenințări sau violență;
  • acces la arme și risc imediat;
  • voci care comandă acțiuni periculoase;
  • psihoză severă;
  • manie cu comportamente riscante;
  • confuzie apărută brusc;
  • intoxicație sau sevraj sever;
  • refuz complet al alimentelor ori lichidelor;
  • imposibilitatea menținerii persoanei în siguranță;
  • simptome psihotice sau maniacale după naștere.

Nu încerca să stabilești singur diagnosticul înainte să ceri ajutor. O urgență aparent psihiatrică poate fi provocată și de o infecție, intoxicație, problemă neurologică, glicemie foarte scăzută, traumatism sau altă afecțiune medicală.

Ce este o urgență psihiatrică?

O urgență psihiatrică este o situație în care starea mintală, comportamentul sau consumul de substanțe creează un risc imediat ori o deteriorare gravă.

Poate implica:

  • suicid;
  • autovătămare;
  • violență;
  • psihoză;
  • manie severă;
  • agitație extremă;
  • confuzie;
  • catatonie;
  • intoxicație;
  • sevraj;
  • imposibilitatea îngrijirii personale;
  • risc pentru un copil sau o persoană vulnerabilă.

Nu toate persoanele aflate într-o urgență sunt agitate sau zgomotoase.

O persoană cu depresie severă poate părea calmă, dar poate avea un plan suicidar bine pregătit. Alta se poate retrage, poate oferi obiectele importante și poate transmite mesaje de rămas-bun.

Criză psihică sau urgență?

Consultație programată

Poate fi potrivită când:

  • simptomele sunt stabile;
  • persoana acceptă ajutorul;
  • poate funcționa;
  • se poate menține în siguranță;
  • nu există plan suicidar;
  • nu există comportament violent;
  • nu există confuzie;
  • nu există deteriorare rapidă.

Exemple:

  • anxietate persistentă;
  • depresie fără risc imediat;
  • insomnie;
  • obsesii și compulsii;
  • dificultăți de concentrare;
  • monitorizarea unui tratament.

Evaluare urgentă în aceeași zi

Este necesară când:

  • apar pentru prima dată voci sau convingeri delirante;
  • persoana nu a dormit mai multe nopți și devine activată;
  • depresia se agravează rapid;
  • apar idei de moarte fără un plan clar;
  • persoana nu mai funcționează;
  • există consum de substanțe;
  • familia observă o schimbare majoră;
  • tratamentul a fost oprit și simptomele reapar.

Apel imediat la 112

Este necesar când:

  • viața sau integritatea cuiva sunt în pericol;
  • există tentativă, plan ori pregătirea unei metode;
  • persoana este violentă sau înarmată;
  • vocile dau comenzi periculoase;
  • apare confuzie severă;
  • persoana nu poate fi transportată în siguranță;
  • există intoxicație, supradozaj sau sevraj sever;
  • persoana nu mai poate mânca, bea sau avea grijă de sine;
  • există risc pentru un copil.

Dacă nu ești sigur dacă pericolul este suficient de mare, descrie situația operatorului 112 și răspunde exact la întrebări.

Când riscul suicidar este o urgență?

Apelează 112 dacă persoana:

  • spune că vrea să moară;
  • afirmă că se va sinucide;
  • are o metodă;
  • a ales un loc sau un moment;
  • a adunat medicamente;
  • a pregătit o armă, frânghie sau alt mijloc;
  • a scris un mesaj de rămas-bun;
  • a făcut o tentativă;
  • s-a rănit grav;
  • este intoxicată și vorbește despre suicid;
  • spune că nu se poate menține în siguranță;
  • a dispărut după amenințări suicidare;
  • a oprit comunicarea după ce a descris un plan.

Nu este nevoie ca persoana să folosească exact cuvântul „sinucidere”.

Pot exista afirmații precum:

  • „Nu mai are rost.”
  • „În curând nu va mai trebui să vă ocupați de mine.”
  • „Ar fi mai bine pentru toți fără mine.”
  • „Vreau doar să se termine.”
  • „Nu mai există nicio soluție.”
  • „Nu voi mai fi aici mult timp.”

Ce alte semne pot indica risc suicidar?

Pot apărea:

  • retragerea bruscă;
  • oferirea obiectelor importante;
  • organizarea actelor;
  • mesaje de rămas-bun;
  • căutarea unor metode;
  • procurarea unor cantități mari de medicamente;
  • creșterea consumului de alcool;
  • asumarea unor riscuri extreme;
  • neglijarea completă;
  • schimbări intense ale dispoziției;
  • o liniștire neobișnuită după o perioadă de disperare.

Niciun semn izolat nu confirmă intenția. Combinația, caracterul nou și agravarea cresc îngrijorarea.

Este bine să întrebi direct despre suicid?

Da.

Poți întreba calm:

„Te gândești să îți iei viața?”

„Ai un plan?”

„Ai pregătit o metodă?”

„Ai medicamente, o armă sau alt mijloc?”

„Când te gândești să faci asta?”

„Ai încercat deja ceva?”

Întrebarea directă permite persoanei să vorbească și ajută la evaluarea pericolului.

Nu promite că vei păstra secretul atunci când viața este în pericol.

Ce faci dacă persoana are un plan suicidar?

  1. Apelează 112.
  2. Nu lăsa persoana singură, dacă poți rămâne fără să te expui.
  3. Îndepărtează mijloacele periculoase numai dacă poți face acest lucru în siguranță.
  4. Nu o lăsa să conducă.
  5. Nu îi oferi alcool, sedative sau alte medicamente.
  6. Vorbește calm și simplu.
  7. Urmează instrucțiunile operatorului.
  8. Pregătește informații despre tratamente, substanțe și tentativa efectuată.

Nu încerca să negociezi ore întregi în loc să ceri ajutor.

Ce faci după o supradoză?

Apelează imediat 112, chiar dacă persoana:

  • pare trează;
  • spune că doza nu a fost mare;
  • regretă;
  • nu prezintă încă simptome;
  • nu dorește ajutor.

Unele intoxicații se agravează după o perioadă aparent stabilă.

Pregătește:

  • cutiile;
  • blisterele;
  • numele medicamentelor;
  • cantitatea posibilă;
  • ora ingerării;
  • alcoolul sau substanțele asociate.

Nu provoca vărsături și nu administra alte produse decât dacă primești instrucțiuni medicale.

Când violența sau amenințările devin urgență?

Sună la 112 dacă persoana:

  • amenință concret;
  • identifică o țintă;
  • are acces la arme;
  • a pregătit un obiect pentru atac;
  • urmărește sau caută presupusul persecutor;
  • sparge obiecte;
  • lovește;
  • blochează ieșirea;
  • este foarte agitată;
  • este intoxicată;
  • spune că trebuie să se apere;
  • aude voci care îi comandă violență;
  • nu mai poate fi calmată prin comunicare.

Diagnosticul psihiatric nu face automat o persoană violentă. Intervenția se bazează pe comportamentul și riscul concret.

Ce faci dacă persoana este agresivă?

  • Păstrează distanța.
  • Nu bloca ieșirea.
  • Nu te apropia brusc.
  • Nu ridica tonul.
  • Nu o atinge fără avertizare.
  • Nu încerca să îi iei arma cu forța.
  • Nu o înconjura cu mai multe persoane.
  • Îndepărtează copiii și persoanele vulnerabile.
  • Retrage-te într-un loc sigur.
  • Apelează 112.

Nu încerca să imobilizezi singur o persoană violentă.

Când psihoza devine urgență?

Psihoza necesită intervenție imediată când persoana:

  • primește comenzi de la voci;
  • crede că trebuie să se apere;
  • are acces la arme;
  • vrea să fugă;
  • intră în trafic;
  • se baricadează în condiții periculoase;
  • refuză complet mâncarea deoarece crede că este otrăvită;
  • nu mai bea lichide;
  • amenință;
  • devine sever dezorganizată;
  • nu mai recunoaște realitatea;
  • nu poate avea grijă de un copil;
  • prezintă o deteriorare rapidă.

Citește articolul despre simptomele psihozei.

Ce faci dacă cineva aude voci?

Întreabă:

  • ce spune vocea;
  • dacă dă comenzi;
  • dacă persoana simte că trebuie să o asculte;
  • dacă îi cere să se rănească;
  • dacă îi cere să rănească pe cineva;
  • dacă a pregătit o metodă;
  • dacă poate rămâne în siguranță.

Poți spune:

„Eu nu aud vocea, dar înțeleg că pentru tine este reală și că te sperie.”

Nu confirma vocea și nu ridiculiza persoana.

Citește ghidul Ce faci dacă cineva aude voci?.

Când mania devine urgență?

Apelează 112 când persoana:

  • nu a dormit aproape deloc;
  • devine tot mai agitată;
  • conduce periculos;
  • cheltuie sume care pun în pericol familia;
  • intră în conflicte sau altercații;
  • are idei delirante;
  • aude voci;
  • devine violentă;
  • pleacă fără să poată fi localizată;
  • ia decizii extrem de riscante;
  • refuză orice ajutor;
  • nu poate fi menținută în siguranță.

Mania poate fi predominant euforică sau iritabilă.

Nu încuraja persoana să profite de energie pentru proiecte, investiții sau activități nocturne.

Citește articolul despre manie și hipomanie.

Când confuzia este o urgență medicală?

Confuzia apărută brusc trebuie tratată ca o posibilă problemă medicală.

Sună la 112 dacă persoana:

  • nu știe unde se află;
  • nu recunoaște familia;
  • nu poate urmări o conversație;
  • este foarte somnolentă sau agitată;
  • vede lucruri inexistente;
  • are febră;
  • a fost operată recent;
  • a început tratamente noi;
  • a suferit un traumatism;
  • are convulsii;
  • prezintă slăbiciune, asimetrie facială sau dificultăți de vorbire;
  • starea fluctuează de la o oră la alta.

Poate fi vorba despre delirium, infecție, accident vascular, intoxicație, tulburare metabolică sau altă afecțiune.

Citește articolul Psihoză sau delirium?.

Intoxicația și sevrajul pot fi urgențe psihiatrice?

Pot produce o stare care pare psihiatrică, dar este și o urgență medicală.

Sună la 112 când apar:

  • pierderea conștienței;
  • respirație anormală;
  • convulsii;
  • agitație severă;
  • halucinații;
  • paranoia;
  • confuzie;
  • febră;
  • tremor intens;
  • transpirații;
  • comportament violent;
  • suspiciune de supradozaj.

Sevrajul sever de alcool sau benzodiazepine poate fi periculos și nu trebuie gestionat prin oprire bruscă acasă.

Spune operatorului ce substanță ar fi putut consuma persoana.

Refuzul alimentelor sau lichidelor este o urgență?

Poate deveni una.

Apelează 112 dacă persoana:

  • refuză complet lichidele;
  • este foarte slăbită;
  • nu mai urinează normal;
  • este confuză;
  • crede că alimentele sunt otrăvite;
  • nu poate înghiți;
  • vomită repetat;
  • nu își mai poate administra tratamentul;
  • are o boală care crește riscul deshidratării.

Refuzul alimentar poate apărea în psihoză, depresie severă, catatonie, tulburări alimentare sau boli medicale.

Ce este catatonia?

Catatonia poate include:

  • lipsa aproape completă a mișcării;
  • absența răspunsului;
  • refuzul alimentelor și lichidelor;
  • menținerea unor poziții neobișnuite;
  • repetarea mișcărilor;
  • agitație fără scop;
  • imitarea vorbirii sau gesturilor.

Este o stare potențial gravă și necesită evaluare medicală urgentă.

Nu presupune că persoana „refuză să coopereze” sau că poate fi convinsă prin mustrare.

Psihoza postpartum este o urgență?

Da.

Semnele pot include:

  • lipsă aproape totală de somn;
  • energie foarte crescută;
  • confuzie;
  • halucinații;
  • paranoia;
  • idei neobișnuite despre copil;
  • comportament dezorganizat;
  • schimbări rapide ale dispoziției;
  • comenzi de rănire.

Dacă o mamă recentă prezintă astfel de simptome:

  1. nu o lăsa singură;
  2. nu o lăsa singură cu copilul;
  3. mută copilul într-un loc sigur;
  4. îndepărtează mijloacele periculoase, dacă este sigur;
  5. apelează 112.

Nu aștepta consultația de a doua zi.

Cum vorbești cu o persoană aflată în criză?

Folosește:

  • un ton calm;
  • propoziții scurte;
  • întrebări simple;
  • informații clare;
  • un singur interlocutor, când este posibil.

Poți spune:

„Sunt aici cu tine.”

„Vreau să te ajut să rămâi în siguranță.”

„Voi suna acum la 112.”

„Nu te voi atinge fără să îți spun.”

„Spune-mi dacă ai luat medicamente sau alte substanțe.”

Evită:

  • „Calmează-te imediat.”
  • „Nu ai niciun motiv.”
  • „Te comporți ridicol.”
  • „Ești nebun.”
  • „Dacă nu încetezi, vei vedea tu.”
  • „Promit că nu spun nimănui.”

Ce faci până sosește echipajul?

Dacă poți proceda fără să te expui:

  • rămâi în apropiere;
  • redu zgomotul;
  • îndepărtează alte persoane;
  • protejează copiii;
  • îndepărtează armele, medicamentele și cheile mașinii;
  • nu oferi alcool;
  • nu administra medicamente suplimentare;
  • nu permite condusul;
  • păstrează o cale liberă de ieșire;
  • urmează instrucțiunile operatorului;
  • pregătește documentele și tratamentele.

Dacă persoana devine violentă, retrage-te. Siguranța ta contează.

Ce informații comunici la 112?

Spune clar:

  • adresa exactă;
  • numărul de telefon;
  • vârsta aproximativă;
  • ce se întâmplă;
  • dacă există un plan suicidar;
  • dacă a existat o tentativă;
  • dacă există arme;
  • dacă persoana amenință;
  • ce spun vocile;
  • dacă este confuză;
  • ce substanțe sau medicamente ar fi luat;
  • bolile cunoscute;
  • tratamentele;
  • dacă există copii;
  • dacă persoana este violentă;
  • dacă poate părăsi locul;
  • cum poate intra echipajul.

Nu minimaliza situația și nu ascunde consumul de substanțe.

Poți transporta persoana cu mașina personală?

Numai dacă:

  • este calmă;
  • acceptă;
  • poate sta în siguranță;
  • nu amenință;
  • nu este sever confuză;
  • nu este intoxicată;
  • nu are acces la arme;
  • nu încearcă să sară din vehicul;
  • nu există o urgență medicală majoră.

Nu conduce singur cu o persoană violentă sau profund dezorganizată.

În asemenea situații apelează 112.

Ce faci dacă persoana refuză ajutorul?

Poți spune:

„Înțeleg că nu dorești să mergi la medic, dar mă îngrijorează faptul că ai un plan și nu te poți menține în siguranță. Voi apela 112.”

Familia nu trebuie să stabilească singură dacă sunt îndeplinite condițiile unei internări fără consimțământ.

Echipa medicală și serviciile competente evaluează riscul și decid intervenția potrivită conform situației clinice și cadrului legal.

Nu încerca transportul forțat și nu imobiliza persoana.

Când nu este nevoie, de regulă, de 112?

O consultație programată poate fi suficientă când:

  • persoana este stabilă;
  • simptomele nu se agravează rapid;
  • nu există risc suicidar sau violent;
  • persoana acceptă evaluarea;
  • se alimentează și se îngrijește;
  • nu este confuză;
  • poate ajunge în siguranță la clinică.

Exemple:

  • depresie fără plan suicidar;
  • anxietate;
  • atacuri de panică deja evaluate;
  • OCD;
  • insomnie;
  • dificultăți de concentrare;
  • monitorizarea unui tratament.

Dacă există durere toracică, pierderea conștienței, paralizie, dificultăți severe de respirație sau alte simptome fizice alarmante, poate exista o urgență medicală chiar dacă persoana pare anxioasă.

Atacul de panică necesită 112?

Nu orice atac de panică necesită ambulanță.

Poate include:

  • palpitații;
  • lipsă de aer;
  • tremur;
  • amețeală;
  • senzația de moarte;
  • teamă intensă.

La primul episod sau când există simptome atipice, o cauză medicală trebuie exclusă.

Sună la 112 dacă există:

  • durere toracică nouă sau severă;
  • pierderea conștienței;
  • dificultate respiratorie importantă;
  • slăbiciune pe o parte;
  • tulburări de vorbire;
  • aritmie cunoscută;
  • sarcină cu simptome alarmante;
  • suspiciunea de infarct, embolie sau altă urgență.

Citește articolul Atac de panică sau infarct?.

Ce faci după rezolvarea crizei?

După evaluarea de urgență este important un plan pentru:

  • diagnosticul complet;
  • medicație;
  • control psihiatric;
  • psihoterapie;
  • consumul de substanțe;
  • sănătatea fizică;
  • siguranța locuinței;
  • accesul la arme și medicamente;
  • semnele de recădere;
  • persoanele de contact;
  • situațiile care impun un nou apel 112.

Familia poate nota:

  • ce a precedat criza;
  • cum s-a modificat somnul;
  • ce a spus persoana;
  • tratamentele omise;
  • substanțele consumate;
  • măsurile care au ajutat;
  • factorii care au agravat situația.

Planul se realizează în perioada de stabilitate, împreună cu echipa medicală.

Consultații psihiatrice la Prevencia

Clinica Prevencia oferă consultații programate de psihiatrie cu Dr. Anca Dițu, medic specialist psihiatrie, la Clinica Alunișului, prin CAS și cu plată.

Consultația ambulatorie poate fi potrivită pentru:

  • clarificarea diagnosticului;
  • depresie fără pericol imediat;
  • anxietate;
  • simptome psihotice stabile;
  • monitorizarea schizofreniei;
  • tulburare bipolară;
  • insomnie;
  • revizuirea tratamentului;
  • planificarea prevenirii recăderilor.

Poți consulta:

Consultațiile prin CAS se realizează pe baza biletului de trimitere, cu card de sănătate și act de identitate, în limita fondurilor disponibile.

Clinica Prevencia oferă servicii ambulatorii programate și nu înlocuiește serviciul 112 sau evaluarea spitalicească într-o urgență.

Nu aștepta programarea la clinică dacă există:

  • plan suicidar;
  • tentativă;
  • supradozaj;
  • violență;
  • arme;
  • psihoză severă;
  • confuzie;
  • intoxicație;
  • sevraj sever;
  • imposibilitatea menținerii siguranței.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă urgență psihiatrică?

O situație în care există pericol imediat, deteriorare severă, pierderea contactului cu realitatea sau imposibilitatea îngrijirii personale.

Trebuie să existe o tentativă înainte să sun la 112?

Nu. Un plan, pregătirea unei metode sau imposibilitatea menținerii siguranței justifică apelul.

Este bine să întreb direct despre suicid?

Da. Întrebarea directă ajută la identificarea riscului și nu trebuie înlocuită cu presupuneri.

Ce fac dacă spune că nu vrea să moară, dar vocea îi cere să se sinucidă?

Întreabă dacă poate rezista comenzii, dacă are un plan și acces la mijloace. Vocile imperative periculoase necesită evaluare urgentă.

Orice halucinație necesită 112?

Nu. Necesitatea depinde de debut, cauză, comenzi, confuzie, comportament și siguranță. O halucinație nouă trebuie totuși evaluată prompt.

O persoană cu psihoză este automat violentă?

Nu. Riscul se stabilește după amenințări, comportament, arme, voci imperative, intoxicație și alte elemente concrete.

Ce fac dacă persoana are o armă?

Nu încerca să o dezarmezi. Retrage-te într-un loc sigur și apelează 112.

Pot să o imobilizez?

Nu încerca imobilizarea fizică. Poți provoca rănirea ta sau a persoanei.

Pot administra un sedativ?

Nu fără o indicație medicală deja stabilită. Nu folosi tratamentul altcuiva și nu combina sedative cu alcoolul.

Ce fac dacă a luat prea multe medicamente?

Sună imediat la 112. Păstrează ambalajele și nu provoca vărsături.

Confuzia la un vârstnic este o urgență psihiatrică?

Poate fi o urgență medicală precum deliriumul, infecția sau accidentul vascular. Debutul brusc necesită apelarea 112.

Mania poate deveni urgență?

Da, mai ales când există psihoză, lipsă severă de somn, condus periculos, agresivitate sau decizii extreme.

Atacul de panică necesită ambulanță?

Nu întotdeauna. Primul episod și simptomele fizice alarmante trebuie însă evaluate ca posibile urgențe medicale.

Ce spun operatorului 112?

Adresa, simptomele, riscurile, armele, planul suicidar, substanțele, tratamentele și orice problemă medicală cunoscută.

Pot duce persoana cu mașina?

Numai dacă este calmă, cooperantă și transportul este sigur. În violență, confuzie sau risc major se apelează 112.

Ce fac dacă refuză ajutorul?

Dacă există pericol, apelează 112. Nu încerca să o transporți sau să o imobilizezi cu forța.

Prevencia tratează urgențe psihiatrice?

Prevencia oferă consultații ambulatorii programate. O urgență necesită 112 și, după caz, evaluare spitalicească.

Într-o urgență, siguranța are prioritate

Nu trebuie să stabilești singur dacă persoana are depresie, psihoză, schizofrenie, manie, delirium sau intoxicație.

Trebuie să observi dacă există:

  • pericol pentru persoană;
  • pericol pentru altcineva;
  • plan sau pregătirea unei metode;
  • arme;
  • voci imperative;
  • confuzie;
  • comportament sever dezorganizat;
  • intoxicație sau sevraj;
  • incapacitatea de a mânca, bea ori avea grijă de sine;
  • risc pentru un copil.

În aceste situații, apelează 112, vorbește calm, păstrează distanța dacă există agresivitate și urmează instrucțiunile operatorului.

Pentru simptome stabile, fără pericol imediat, poți solicita ulterior o programare la psihiatrie.

Surse medicale și instituționale

Mai multe articole de la Dr. Anca Dițu

Continuă lectura cu alte materiale publicate de același autor, păstrând același context medical și aceeași expertiză.

Vezi toate articolele autorului