Atac de panică sau infarct? Cum recunoști semnele de alarmă

Atac de panică sau infarct? Cum recunoști semnele de alarmă

Atacul de panică și infarctul pot provoca simptome asemănătoare: durere sau presiune în piept, palpitații, lipsă de aer, transpirație, amețeală, greață și frică intensă.

Din acest motiv, diagnosticul nu trebuie stabilit acasă după o listă de simptome. Un infarct poate începe lent, poate provoca manifestări ușoare sau atipice și poate fi însoțit de anxietate. În același timp, un atac de panică poate produce simptome fizice foarte intense.

Dacă durerea toracică este nouă, severă, diferită de episoadele anterioare sau asociată cu lipsă de aer, transpirație rece, leșin ori durere care se extinde spre braț, spate, gât sau maxilar, apelează 112.

Nu aștepta să vezi dacă simptomele trec și nu conduce singur către spital.

De ce se pot confunda atacul de panică și infarctul?

În ambele situații pot apărea:

• durere sau disconfort în piept;
• palpitații;
• senzație de lipsă de aer;
• transpirație;
• amețeală;
• greață;
• slăbiciune;
• teamă intensă;
• senzația că urmează să se întâmple ceva grav.

În atacul de panică, sistemul de alarmă al organismului este activat intens, chiar dacă nu există un pericol fizic imediat.

În infarct, alimentarea cu sânge a unei porțiuni din mușchiul inimii este redusă sau blocată. Situația necesită intervenție medicală rapidă.

Faptul că persoana este foarte speriată nu dovedește că este panică. Anxietatea intensă poate apărea și în timpul unei urgențe cardiace.

Cum se manifestă un atac de panică?

Atacul de panică este un episod brusc de frică sau disconfort intens.

Pot apărea:

• puls accelerat;
• bătăi puternice ale inimii;
• tremur;
• transpirație;
• respirație rapidă;
• senzație de sufocare;
• durere sau presiune în piept;
• amețeală;
• furnicături;
• greață;
• frisoane sau valuri de căldură;
• senzație de irealitate;
• teama că vei muri;
• teama că vei pierde controlul.

Simptomele tind să crească rapid. Multe atacuri durează între câteva minute și aproximativ 20 de minute, dar unele pot dura mai mult.

Durata nu poate exclude un infarct. Simptomele cardiace pot persista, pot scădea și pot reveni.

Pentru explicații complete, citește articolul despre atacurile de panică.

Cum se poate manifesta un infarct?

Cel mai frecvent simptom este disconfortul în zona centrală a pieptului.

Poate fi descris ca:

• presiune;
• greutate;
• strângere;
• apăsare;
• arsură;
• durere;
• senzația că ceva greu stă pe piept.

Disconfortul poate:

• dura mai multe minute;
• dispărea și reveni;
• apărea în repaus;
• apărea la efort;
• iradia spre unul sau ambele brațe;
• ajunge în umăr, spate, gât, maxilar sau abdomen.

Pot exista și:

• lipsă de aer;
• transpirație rece;
• greață sau vărsături;
• amețeală;
• slăbiciune;
• oboseală neobișnuită;
• palpitații;
• senzație de leșin;
• anxietate intensă.

Nu toate infarctele provoacă durerea dramatică prezentată în filme. Simptomele pot fi ușoare, pot începe treptat și pot veni în valuri.

Există o diferență sigură între cele două?

Nu există un semn care să permită unui pacient să excludă sigur infarctul acasă.

Tabelul de mai jos oferă doar orientare, nu diagnostic:

Niciuna dintre aceste diferențe nu este absolută.

Dacă durerea este ascuțită, înseamnă că nu este infarct?

Nu.

Durerea ischemică este descrisă frecvent ca presiune, greutate sau strângere, dar pacienții pot folosi cuvinte diferite. Caracterul durerii nu este suficient pentru a exclude un sindrom coronarian.

De asemenea, durerea în piept poate avea multe alte cauze:

• embolie pulmonară;
• disecție de aortă;
• pericardită;
• aritmii;
• pneumonie;
• pneumotorax;
• reflux gastroesofagian;
• durere musculară;
• atac de panică.

Unele dintre aceste afecțiuni sunt urgențe.

Dacă sunt tânăr, poate fi totuși o problemă cardiacă?

Da.

Riscul de infarct crește odată cu vârsta, dar vârsta tânără nu exclude complet o urgență cardiovasculară.

Riscul poate fi influențat de:

• fumat;
• hipertensiune;
• diabet;
• colesterol crescut;
• obezitate;
• antecedente familiale;
• boli inflamatorii;
• consum de cocaină sau stimulente;
• anumite afecțiuni congenitale;
• sarcină și perioada postpartum;
• alte probleme medicale.

Nu folosi vârsta drept unic argument pentru a considera episodul atac de panică.

Femeile pot avea alte simptome?

Da. Durerea sau disconfortul toracic rămân manifestări frecvente, dar femeile pot prezenta și:

• lipsă de aer;
• greață sau vărsături;
• durere de spate;
• durere în maxilar;
• oboseală neobișnuită;
• amețeală;
• slăbiciune;
• palpitații.

Unele femei pot avea un sindrom coronarian acut fără durere toracică evidentă.

Simptomele atipice nu sunt simptome neimportante. Ele pot întârzia solicitarea ajutorului.

Dacă simptomele apar în repaus, este mai probabil panică?

Nu.

Atacurile de panică apar frecvent în repaus, inclusiv în timpul somnului. Dar și infarctul, angina instabilă sau spasmul coronarian pot apărea în repaus.

Locul și momentul apariției nu stabilesc diagnosticul.

Dacă durerea apare la efort?

Durerea, presiunea sau lipsa de aer apărute la efort pot indica o problemă cardiacă și necesită evaluare.

Oprește activitatea și solicită ajutor medical, mai ales dacă simptomele:

• sunt noi;
• se repetă;
• cresc în intensitate;
• apar la eforturi tot mai mici;
• sunt asociate cu transpirație, greață sau amețeală;
• se extind spre braț, maxilar sau spate.

Nu continua efortul pentru a testa dacă simptomele trec.

Dacă simptomele dispar după ce mă liniștesc, înseamnă că a fost panică?

Nu neapărat.

Simptomele unui atac de panică se pot reduce odată cu scăderea fricii. Dar și durerea cardiacă poate dispărea și reveni.

Ameliorarea spontană nu exclude un infarct sau angina instabilă.

O persoană cu simptome noi ori sugestive pentru o urgență trebuie evaluată chiar dacă episodul a trecut.

Ce semne impun apelarea imediată a 112?

Apelează 112 dacă există:

• durere sau presiune toracică nouă;
• disconfort care durează mai multe minute sau revine;
• durere care se extinde spre braț, umăr, spate, gât sau maxilar;
• lipsă severă de aer;
• transpirație rece;
• leșin sau senzație puternică de leșin;
• greață sau vărsături asociate cu durere toracică;
• puls foarte rapid sau neregulat și stare generală alterată;
• slăbiciune extremă;
• confuzie;
• factori de risc cardiovascular importanți;
• simptome diferite de atacurile evaluate anterior;
• incertitudine reală dacă este panică sau infarct.

Este mai sigur să fie exclusă o urgență decât să fie presupus greșit un atac de panică.

Ce trebuie să faci până vine ambulanța?

1. Oprește activitatea.
2. Așază-te într-o poziție confortabilă.
3. Apelează 112.
4. Spune clar adresa și simptomele.
5. Urmează instrucțiunile operatorului.
6. Deschide accesul în locuință, dacă este posibil.
7. Pregătește lista medicamentelor și documentele medicale.
8. Nu conduce singur către spital.
9. Nu consuma alcool sau sedative.
10. Nu lua medicamente suplimentare fără instrucțiune medicală.

Nu lua aspirină doar pentru că ai citit că poate fi folosită în infarct. Poate fi contraindicată în anumite situații, iar durerea poate avea o altă cauză. Urmează indicația operatorului 112 sau a personalului medical.

De ce este mai bine să chemi ambulanța?

Echipajul poate:

• începe evaluarea;
• monitoriza funcțiile vitale;
• efectua primele intervenții;
• comunica cu spitalul;
• transporta pacientul în condiții mai sigure;
• interveni dacă starea se agravează.

O persoană cu durere toracică poate pierde starea de conștiență sau poate dezvolta o aritmie. Condusul propriu sau transportul fără supraveghere poate întârzia tratamentul și pune în pericol alte persoane.

Cum exclude medicul un infarct?

Evaluarea poate include:

• descrierea simptomelor;
• istoricul medical;
• factorii de risc;
• examinarea clinică;
• electrocardiogramă;
• analize de sânge, inclusiv troponină;
• repetarea EKG-ului sau analizelor;
• alte investigații, în funcție de caz.

Troponina este o proteină eliberată în sânge atunci când mușchiul inimii este lezat. Testarea se interpretează împreună cu simptomele, EKG-ul și evoluția în timp.

Un prim rezultat normal nu exclude întotdeauna imediat infarctul. În funcție de momentul debutului și de evaluarea clinică, analizele pot necesita repetare.

Un smartwatch, pulsoximetrul, tensiometrul sau un EKG realizat cu un dispozitiv personal nu pot exclude singure infarctul.

Un EKG normal exclude infarctul?

Nu întotdeauna.

EKG-ul este foarte important, dar rezultatul trebuie interpretat în context. Unele modificări pot să nu fie prezente de la început sau pot fi discrete.

De aceea, evaluarea poate include:

• EKG repetat;
• troponină repetată;
• monitorizare;
• ecografie;
• alte investigații.

Nu pleca de la urgență doar pentru că primul EKG nu arată o problemă evidentă, fără să urmezi recomandarea medicului.

După excluderea cauzei cardiace, ce urmează?

Dacă evaluarea medicală nu identifică o urgență cardiacă, simptomele pot fi analizate în contextul:

• atacului de panică;
• anxietății;
• hiperventilației;
• refluxului;
• durerilor musculare;
• problemelor respiratorii;
• altor cauze.

Un rezultat cardiac normal nu înseamnă că simptomele au fost imaginare. Atacul de panică produce reacții fizice reale și poate necesita tratament.

Dacă episoadele se repetă, citește articolul despre atacurile de panică.

Ce faci dacă ai mai avut atacuri de panică?

Un diagnostic anterior nu protejează împotriva apariției unei probleme cardiace.

Solicită evaluare urgentă dacă episodul:

• este diferit;
• este mai intens;
• durează mai mult;
• apare la efort;
• provoacă leșin;
• include durere care iradiază;
• este însoțit de transpirație rece;
• apare după consumul unei substanțe;
• apare după schimbarea unui tratament;
• nu seamănă cu atacurile evaluate anterior.

Nu presupune automat că orice durere viitoare este panică.

Cum se tratează atacurile de panică după excluderea urgenței?

Tratamentul poate include:

• informare despre mecanismul panicii;
• psihoterapie;
• reducerea evitării;
• expunere graduală la senzațiile temute;
• tratament medicamentos;
• reducerea cofeinei și stimulentelor;
• tratarea problemelor de somn;
• monitorizarea afecțiunilor asociate.

Pentru un plan practic în timpul episoadelor cunoscute, citește articolul Ce faci în timpul unui atac de panică.

La ce specialist mergi după episod?

Cardiologie

Este indicată mai ales dacă:

• există durere sau presiune toracică;
• palpitațiile sunt neregulate;
• simptomele apar la efort;
• ai leșinat;
• ai factori de risc cardiovascular;
• medicul recomandă EKG, ecografie sau monitorizare.

Poți solicita o programare la cardiologie.

Pentru consultațiile decontate, consultă pagina de cardiologie prin CAS.

Medicină de familie

Poate coordona evaluarea inițială, factorii de risc, analizele și orientarea către cardiologie, endocrinologie sau psihiatrie.

Poți solicita o programare la medicină de familie.

Psihiatrie sau psihologie

După excluderea cauzelor medicale urgente, evaluarea este indicată dacă:

• atacurile se repetă;
• te temi permanent de următorul episod;
• îți verifici compulsiv pulsul;
• eviți locuri și activități;
• nu mai ieși singur;
• somnul este afectat;
• consumi alcool sau sedative pentru calmare;
• funcționarea s-a redus.

Poți solicita o programare la psihiatrie sau poți consulta pagina de psihiatrie prin CAS.

Întrebări frecvente

Atacul de panică poate provoca durere în piept?

Da. Tensiunea musculară, hiperventilația și activarea răspunsului de alarmă pot provoca durere sau presiune toracică. Durerea nouă sau severă trebuie însă evaluată medical.

Infarctul poate provoca anxietate sau frică de moarte?

Da. Anxietatea intensă și senzația că se întâmplă ceva grav pot apărea în timpul unui infarct. Frica nu dovedește că episodul este panică.

Dacă durerea ține doar câteva minute, poate fi infarct?

Da. Simptomele cardiace pot dura câteva minute, pot dispărea și pot reveni. Durata singură nu exclude infarctul.

Dacă durerea durează o oră, este sigur infarct?

Nu se poate stabili doar după durată. Atacurile de panică pot uneori dura mai mult, iar mai multe afecțiuni pot provoca durere prelungită. Este necesară evaluare medicală.

Dacă pulsul și saturația sunt normale, pot exclude infarctul?

Nu. Valorile normale măsurate acasă nu exclud sigur un sindrom coronarian acut.

Dacă am avut multe atacuri de panică, trebuie să merg de fiecare dată la urgență?

Episoadele identice cu cele evaluate anterior pot fi gestionate conform planului stabilit cu medicul. Simptomele noi, diferite, severe sau asociate cu semnale de alarmă necesită însă evaluare urgentă.

Femeile pot avea infarct fără durere în piept?

Da. Durerea toracică rămâne frecventă, dar pot predomina lipsa de aer, greața, durerea de spate sau maxilar, amețeala și oboseala neobișnuită.

Pot lua un anxiolitic pentru a vedea dacă durerea trece?

Nu este o metodă de diagnostic. Ameliorarea după un sedativ nu exclude o problemă cardiacă, iar medicamentul poate masca simptomele sau produce reacții adverse.

Pot merge direct la cardiolog în loc să sun la 112?

Consultația programată nu înlocuiește serviciul de urgență. Dacă există simptome acute sau semnale de alarmă, apelează 112.

Nu încerca să stabilești singur diagnosticul

Atacul de panică și infarctul pot provoca durere toracică, palpitații, lipsă de aer, transpirație, greață și frică intensă.

Unele indicii pot orienta medicul, dar simptomele se suprapun prea mult pentru ca infarctul să fie exclus acasă. Diagnosticul poate necesita EKG, troponină, monitorizare și evaluare medicală.

Dacă durerea toracică este nouă, severă, diferită sau însoțită de lipsă de aer, leșin, transpirație rece ori durere care se extinde spre braț, spate, gât sau maxilar, apelează 112.

După excluderea urgenței cardiace, atacurile repetate pot fi evaluate și tratate prin cardiologie, psihiatrie și psihoterapie, în funcție de cauză.