Atacul de panică: simptome, cauze și când poate fi o urgență

Atacul de panică este un episod brusc de frică sau disconfort intens, însoțit frecvent de palpitații, lipsă de aer, amețeală, tremur, transpirație și senzația că urmează să se întâmple ceva grav.

Simptomele pot fi atât de puternice încât persoana crede că are un infarct, că se sufocă, că va leșina sau că își pierde controlul.

Un atac de panică poate apărea în timpul unei perioade stresante, dar și aparent fără un declanșator. Un episod izolat nu înseamnă automat că persoana are tulburare de panică.

Primul atac, simptomele neobișnuite sau durerea în piept nu trebuie atribuite automat anxietății. Unele probleme cardiace, respiratorii, endocrine, neurologice sau legate de substanțe pot produce manifestări asemănătoare.

Ce este un atac de panică?

Un atac de panică reprezintă o creștere rapidă a fricii sau disconfortului, însoțită de simptome fizice și cognitive intense.

Episodul poate apărea:

acasă;
la serviciu;
în transportul public;
într-un magazin;
în timpul condusului;
într-un spațiu aglomerat;
în timpul somnului;
aparent fără motiv.

Simptomele cresc repede și pot ajunge la intensitate maximă în câteva minute. Episodul poate dura de la câteva minute până la o perioadă mai lungă, iar senzația de oboseală sau neliniște poate continua după ce intensitatea maximă a trecut.

NIMH descrie atacul de panică drept un episod de frică intensă, însoțit frecvent de accelerarea inimii, tremur, dificultăți de respirație, amețeală, furnicături, durere toracică și greață.

Care sunt simptomele unui atac de panică?

Nu toate persoanele au aceleași manifestări.

Simptome fizice

Pot apărea:

palpitații;
bătăi rapide sau puternice ale inimii;
transpirație;
tremur;
senzație de lipsă de aer;
respirație rapidă;
senzație de sufocare;
presiune sau durere în piept;
amețeală;
instabilitate;
slăbiciune;
senzație de leșin;
furnicături sau amorțeli;
frisoane;
valuri de căldură;
greață;
disconfort abdominal;
gură uscată;
tensiune musculară.

Pentru explicații suplimentare despre palpitații, amețeală și lipsa de aer, citește articolul despre simptomele fizice ale anxietății.

Simptome psihice

Persoana poate simți:

frică de moarte;
teama că are un infarct;
teama că va leșina;
senzația că își pierde controlul;
frica de a „înnebuni”;
senzația că mediul este ireal;
senzația de detașare de propriul corp;
nevoia urgentă de a fugi;
convingerea că nu va primi ajutor.

Aceste trăiri pot fi extrem de intense, chiar dacă episodul se reduce ulterior.

Atacul de panică este periculos?

Atacul de panică în sine nu este, de regulă, fatal. Simptomele sunt însă reale și pot fi greu de diferențiat de o problemă medicală acută.

Nu este sigur să presupui că orice episod cu durere în piept, palpitații sau lipsă de aer este panică, mai ales dacă:

este primul episod;
simptomele sunt diferite de cele anterioare;
ai factori de risc cardiovascular;
simptomele apar la efort;
durerea iradiază spre braț, spate, maxilar sau umăr;
apare pierderea stării de conștiență;
respirația este sever afectată;
există slăbiciune bruscă sau dificultăți de vorbire.

NICE recomandă ca persoanele care ajung la urgență cu un posibil atac de panică să fie evaluate suficient pentru excluderea problemelor fizice acute.

Pentru diferențiere, citește articolul Atac de panică sau infarct?.

Când trebuie apelat 112?

Apelează 112 dacă există:

durere toracică intensă sau nouă;
lipsă severă de aer;
pierderea stării de conștiență;
convulsii;
slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului;
dificultăți de vorbire;
confuzie severă;
suspiciune de supradozaj;
reacție alergică;
gânduri suicidare cu plan;
tentativă de autovătămare;
comportament violent sau imposibilitatea menținerii persoanei în siguranță.

O urgență psihică trebuie tratată la fel de serios ca o urgență fizică.

Care este diferența dintre atac de panică și tulburare de panică?

Un atac de panică este un episod. Tulburarea de panică este un diagnostic.

Un atac izolat poate apărea:

în perioade de stres;
după lipsă severă de somn;
după consum mare de cofeină;
în cadrul unei alte tulburări anxioase;
în contextul consumului sau întreruperii unor substanțe;
în anumite boli medicale;
fără un motiv evident.

Tulburarea de panică este suspectată atunci când există:

atacuri recurente și neașteptate;
preocupare persistentă privind următorul atac;
teamă legată de semnificația simptomelor;
schimbări comportamentale;
evitarea unor locuri sau activități;
afectarea vieții cotidiene.

Pentru diagnosticul tulburării de panică, atacurile recurente sunt urmate de cel puțin o lună de îngrijorare persistentă sau de schimbarea comportamentului din cauza fricii de alte atacuri.

De ce apare atacul de panică?

Nu există întotdeauna o singură cauză.

Pot contribui:

vulnerabilitatea individuală;
stresul prelungit;
evenimentele traumatice;
pierderile;
schimbările majore;
lipsa somnului;
anxietatea persistentă;
interpretarea catastrofică a senzațiilor corporale;
evitarea;
consumul de stimulente;
alcoolul și alte substanțe;
întreruperea unor medicamente;
afecțiuni medicale.

Uneori primul episod apare într-o perioadă dificilă. Alteori persoana nu identifică niciun declanșator clar.

Lipsa unui motiv evident nu înseamnă că simptomele sunt inventate.

Ce este „cercul panicii”?

Un atac poate începe cu o senzație corporală obișnuită:

o bătaie mai puternică a inimii;
o ușoară amețeală;
respirație mai rapidă;
o senzație de căldură;
tensiune în piept.

Persoana interpretează senzația ca pe un pericol:

„Inima bate mai tare” → „Fac infarct” → frica crește → pulsul crește și mai mult → senzația pare să confirme pericolul

Același mecanism poate apărea cu respirația:

„Nu pot trage suficient aer” → respir mai repede → apare amețeala → cred că mă sufoc → panica se intensifică

Acest cerc nu înseamnă că simptomele nu sunt reale. Ele sunt produse și amplificate de răspunsul de alarmă al organismului.

NIMH compară atacurile de panică cu alarme false în care sistemele normale de supraviețuire sunt activate prea puternic sau prea frecvent.

Hiperventilația poate agrava episodul?

Da. Respirația foarte rapidă poate modifica echilibrul gazelor din sânge și poate contribui la:

amețeală;
furnicături;
senzație de instabilitate;
tensiune în piept;
senzație de irealitate;
teamă suplimentară.

De aceea, persoana nu trebuie încurajată să tragă repetat inspirații foarte adânci și rapide.

Poate fi mai utilă încetinirea blândă a respirației, cu expirul ceva mai lung decât inspirul, fără forțare.

Cofeina poate declanșa atacuri de panică?

Cofeina și energizantele pot crește:

ritmul cardiac;
tremurul;
neliniștea;
transpirația;
dificultatea de a adormi.

La persoanele sensibile, aceste senzații pot fi interpretate ca semne ale unui atac și pot contribui la declanșarea lui.

Nu toate persoanele trebuie să elimine complet cofeina. Poate fi utilă însă observarea legăturii dintre cantitate, oră și simptome.

Atacurile pot apărea în somn?

Da. Unele persoane se trezesc brusc cu:

palpitații;
transpirație;
lipsă de aer;
tremur;
teamă intensă.

Aceste episoade trebuie diferențiate de:

apneea de somn;
reflux;
aritmii;
coșmaruri;
epilepsie;
alte probleme medicale.

Atacurile nocturne pot crește teama de a adormi și pot contribui la insomnie.

Pentru probleme persistente de somn, citește articolul despre insomnie.

Ce afecțiuni pot semăna cu un atac de panică?

În funcție de simptome, medicul poate lua în calcul:

infarct sau angină;
tulburări de ritm cardiac;
astm;
embolie pulmonară;
hipertiroidism;
glicemie scăzută;
anemie;
afecțiuni vestibulare;
epilepsie;
reacții la medicamente;
consum de stimulente;
intoxicație;
sevraj de alcool sau sedative.

Nu fiecare persoană are nevoie de toate investigațiile. Evaluarea se adaptează vârstei, istoricului, factorilor de risc și caracteristicilor episodului.

Poți începe cu medicul de familie dacă diagnosticul nu este clar sau dacă predomină manifestările fizice.

Cum se stabilește diagnosticul?

Consultația poate analiza:

când au început episoadele;
cât de des apar;
cât durează;
dacă sunt așteptate sau neașteptate;
ce simptome apar;
ce situații sunt evitate;
ce crezi că se întâmplă în timpul atacului;
efectul asupra muncii și relațiilor;
consumul de cofeină, alcool și alte substanțe;
bolile și tratamentele existente;
depresia și alte tulburări;
riscul de autovătămare.

Poate fi necesară o examinare fizică sau investigații pentru excluderea altor cauze. NHS recomandă evaluarea frecvenței, duratei și impactului simptomelor și, când este necesar, examinarea fizică pentru excluderea altor afecțiuni.

Ce este agorafobia?

Agorafobia este frica intensă de situații din care ieșirea ar putea fi dificilă sau în care ajutorul pare indisponibil dacă apar simptome.

Persoana poate evita:

transportul public;
magazinele;
cozile;
spațiile aglomerate;
locurile deschise;
deplasările departe de casă;
ieșirea fără însoțitor.

Uneori persoana nu se teme de locul în sine, ci de posibilitatea unui atac în acel loc.

NIMH arată că agorafobia poate apărea împreună cu tulburarea de panică și poate determina evitarea situațiilor în care salvarea sau ieșirea par dificile.

Citește articolul Mi-e frică să ies din casă.

Ce faci în timpul unui atac de panică?

Dacă ai fost evaluat și recunoști un episod asemănător celor anterioare:

oprește-te într-un loc sigur;
așază-te, dacă te simți instabil;
încearcă să încetinești respirația;
nu forța inspirații mari și rapide;
observă simptomele fără să le verifici continuu;
amintește-ți că intensitatea poate scădea;
evită alcoolul și dozele suplimentare de sedative;
cere ajutor medical dacă episodul este diferit sau mai sever decât de obicei.

Instrucțiunile complete vor fi prezentate în articolul Ce faci în timpul unui atac de panică.

Ce nu trebuie să faci?

Nu este recomandat:

să presupui că primul episod este sigur panică;
să conduci dacă ești amețit sau simți că vei leșina;
să consumi alcool pentru calmare;
să iei doze suplimentare de medicamente fără indicație;
să respiri rapid și forțat;
să folosești o pungă de hârtie pentru respirație;
să eviți permanent toate locurile în care a apărut atacul;
să îți verifici pulsul continuu;
să cauți compulsiv reasigurări.

Evitarea și verificarea pot reduce anxietatea pe moment, dar pot menține teama pe termen lung.

Cum se tratează tulburarea de panică?

Tratamentul poate include:

educație despre simptome;
psihoterapie;
autoajutor structurat;
tratament medicamentos;
reducerea cofeinei și a substanțelor;
tratarea problemelor asociate;
revenirea graduală la activitățile evitate.

NICE consideră psihoterapia, medicația și autoajutorul intervenții susținute de dovezi. Alegerea depinde de severitate, afectarea funcțională, istoricul tratamentelor și preferințele pacientului.

Psihoterapia

Terapia cognitiv-comportamentală este una dintre principalele intervenții pentru tulburarea de panică.

Poate include:

explicarea reacțiilor corpului;
identificarea interpretărilor catastrofice;
reducerea fricii de senzațiile fizice;
expunerea graduală;
reducerea evitării;
exerciții între ședințe;
prevenirea recăderilor.

NICE recomandă terapia cognitiv-comportamentală pentru tulburarea de panică, realizată de profesioniști instruiți și supervizați.

Tratamentul medicamentos

În unele cazuri, medicul poate recomanda un antidepresiv utilizat pentru tratamentul de fond al tulburării de panică.

Tratamentul este ales în funcție de:

severitate;
alte boli;
tratamente anterioare;
reacții adverse;
riscul de autovătămare;
interacțiuni;
preferințele pacientului.

NICE nu recomandă benzodiazepinele ca tratament de fond pentru tulburarea de panică, deoarece sunt asociate cu rezultate mai slabe pe termen lung. Pentru managementul medicamentos de durată sunt utilizate anumite antidepresive, în funcție de evaluarea individuală.

Pentru mai multe informații, citește:

Nu începe, nu modifica și nu opri singur tratamentul.

Atacurile de panică pot dispărea?

Multe persoane obțin o reducere importantă a frecvenței și intensității episoadelor.

Obiectivele tratamentului pot include:

reducerea atacurilor;
scăderea fricii de simptome;
eliminarea evitării;
revenirea la activități;
reducerea prezentărilor repetate la urgență;
îmbunătățirea somnului;
prevenirea recăderilor.

Evoluția diferă. Unele persoane au episoade izolate, iar altele dezvoltă o problemă persistentă.

Când mergi la psihiatru?

Este indicată evaluarea dacă:

atacurile se repetă;
apar aparent fără motiv;
te temi permanent de următorul episod;
ai început să eviți locuri;
nu mai ieși singur;
nu mai folosești transportul public;
somnul este afectat;
randamentul profesional a scăzut;
consumi alcool sau sedative pentru calmare;
coexistă depresie;
tratamentul actual nu ajută;
nu este clar dacă există o cauză medicală.

Un atac izolat nu înseamnă automat tulburare de panică, dar episoadele recurente și schimbările comportamentale justifică evaluarea.

Pentru orientare, citește articolul Când mergi la psihiatru?.

Psihiatru sau psiholog?

Psihologul sau psihoterapeutul poate fi un prim pas când:

episoadele au fost evaluate medical;
nu există semnale de alarmă;
funcționarea este relativ păstrată;
este indicată psihoterapia.

Psihiatrul este recomandat mai ales dacă:

atacurile sunt frecvente;
afectarea este importantă;
există depresie;
apare consum problematic de substanțe;
este necesar tratament medicamentos;
diagnosticul nu este clar;
există risc de autovătămare;
sunt prezente alte simptome psihiatrice.

Citește articolul Psihiatru sau psiholog?.

Consultații pentru atacuri de panică la Prevencia

La Clinica Prevencia sunt disponibile consultații de psihiatrie prin CAS, cu bilet de trimitere și în limita fondurilor disponibile, precum și consultații cu plată.

Evaluarea poate include:

descrierea episoadelor;
analiza simptomelor fizice;
istoricul medical;
tratamentele existente;
consumul de substanțe;
problemele asociate;
recomandări pentru investigații;
stabilirea planului terapeutic.

Poți consulta pagina despre psihiatrie prin CAS sau poți face o programare la psihiatrie.

Întrebări frecvente

Cât durează un atac de panică?

Intensitatea crește rapid și ajunge frecvent la maximum în câteva minute. Episodul poate dura de la câteva minute până la o perioadă mai lungă, iar oboseala sau neliniștea pot continua după aceea.

Poți leșina în timpul unui atac de panică?

Senzația de leșin este frecventă, dar pierderea efectivă a stării de conștiență trebuie evaluată medical și nu trebuie atribuită automat panicii.

Poate atacul de panică să provoace infarct?

Atacul poate imita simptomele unui infarct, dar diagnosticul nu poate fi stabilit acasă. Durerea nouă sau intensă, mai ales la o persoană cu factori de risc, necesită evaluare urgentă.

Poate apărea un atac de panică fără motiv?

Da. Unele atacuri sunt neașteptate. Totuși, evaluarea poate identifica factori precum stresul, lipsa somnului, cofeina, substanțele sau alte probleme medicale.

Poate apărea în somn?

Da. Atacurile nocturne există, dar trebuie diferențiate de apneea de somn, aritmii, reflux și alte afecțiuni.

Un atac de panică înseamnă că am tulburare de panică?

Nu. Tulburarea presupune atacuri recurente, preocupare persistentă și schimbări comportamentale asociate fricii de alte episoade.

Trebuie să iau medicamente?

Nu automat. Tratamentul poate include psihoterapie, autoajutor structurat, medicație sau combinații. Alegerea se face după evaluare.

Pot suna la 112 pentru un atac de panică?

Da, dacă este primul episod, simptomele sunt severe sau nu poți exclude o problemă medicală. Apelează 112 dacă există durere toracică intensă, lipsă severă de aer, leșin, confuzie, convulsii sau pericol imediat.

Atacurile se pot trata?

Da. Psihoterapia și, în anumite situații, medicația pot reduce frecvența, intensitatea și evitarea asociată.

Nu ignora atacurile repetate

Un atac de panică poate fi extrem de înfricoșător, dar un episod izolat nu reprezintă automat tulburare de panică.

Este important să fie excluse problemele medicale atunci când simptomele sunt noi, intense sau neobișnuite. Dacă atacurile se repetă, apare teama permanentă de un nou episod sau începi să eviți locuri și activități, este indicată evaluarea.

Pentru consultație poți solicita o programare la psihiatrie, prin CAS sau cu plată.

Atacul de panică: simptome, cauze și când poate fi o urgență