Insomnia: cauze, tratament și când trebuie să mergi la medic

Insomnia nu înseamnă doar că ai dormit puține ore într-o noapte. Poate însemna că adormi greu, te trezești repetat, te trezești prea devreme și nu mai poți adormi sau că somnul nu te ajută să te simți odihnit.

Pentru a vorbi despre o problemă de insomnie contează și ceea ce se întâmplă în timpul zilei. Pot apărea oboseală, iritabilitate, concentrare redusă, greșeli, somnolență sau preocuparea permanentă că nu vei reuși să dormi în noaptea următoare.

Insomnia poate apărea temporar după stres, o boală, o călătorie sau o schimbare de program. Dacă persistă, poate ajunge să se întrețină chiar și după ce problema inițială s-a redus.

Tratamentul nu înseamnă automat somnifere. Pentru insomnia persistentă, una dintre intervențiile recomandate ca primă opțiune este terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie, numită CBT-I.

Ce este insomnia?

Insomnia presupune dificultăți repetate privind somnul, precum:

adormirea dificilă;
treziri frecvente;
perioade lungi petrecute treaz în timpul nopții;
trezirea prea devreme;
imposibilitatea de a readormi;
somn perceput drept neodihnitor.

Pentru ca problema să fie relevantă clinic, contează dacă există timp și condiții rezonabile pentru somn și dacă dificultățile afectează funcționarea din timpul zilei.

O persoană care doarme puțin pentru că lucrează până târziu, se trezește devreme și nu își rezervă suficient timp pentru somn poate avea privare de somn, fără ca problema principală să fie insomnia.

O altă persoană poate petrece nouă ore în pat, dar să doarmă fragmentat și să se simtă epuizată. Numărul de ore petrecute în pat nu este identic cu timpul dormit.

Care sunt principalele forme de insomnie?

Dificultatea de a adormi

Persoana poate sta mult timp în pat și poate:

reface conversațiile zilei;
anticipa problemele de mâine;
verifica ora;
schimba repetat poziția;
folosi telefonul;
încerca tot mai intens să adoarmă;
deveni frustrată și anxioasă.

Cu cât somnul devine o obligație și o probă care trebuie trecută, cu atât activarea poate crește.

Trezirile repetate

Persoana adoarme, dar:

se trezește de mai multe ori;
rămâne trează perioade lungi;
are somn superficial;
este deranjată de zgomote mici;
verifică frecvent ora;
se ridică repetat din pat.

Trezirile scurte pot apărea normal între ciclurile de somn. Problema devine relevantă când sunt frecvente, prelungite sau urmate de efecte importante în timpul zilei.

Trezirea prea devreme

Persoana se poate trezi la ora 3, 4 sau 5 și nu mai poate adormi, deși ar avea nevoie de mai mult somn.

Trezirea matinală poate apărea în:

depresie;
anxietate;
stres;
modificări ale ritmului circadian;
menopauză;
consum de alcool;
durere;
alte probleme medicale.

Citește articolul dedicat: De ce mă trezesc la 4 dimineața?.

Insomnie de scurtă durată sau insomnie cronică?

Insomnia de scurtă durată poate apărea după:

stres;
conflict;
doliu;
boală;
schimbarea locuinței;
călătorie;
program nou;
zgomot;
temperatură necorespunzătoare;
un eveniment important.

Poate dura zile sau săptămâni și se poate ameliora odată cu adaptarea sau rezolvarea situației.

Problemele de somn care durează cel puțin trei luni sunt considerate insomnie de lungă durată. Contează însă și frecvența simptomelor și impactul lor asupra vieții.

Nu trebuie să aștepți trei luni înainte să ceri ajutor. Evaluarea este indicată mai devreme dacă simptomele sunt severe, afectează siguranța, apar episoade de manie sau există o altă problemă medicală ori psihiatrică.

Cât somn este normal?

Nevoia de somn diferă între persoane și se modifică de-a lungul vieții.

Mulți adulți au nevoie, în medie, de aproximativ șapte până la nouă ore, dar durata nu trebuie interpretată rigid.

Sunt relevante:

cum te simți în timpul zilei;
dacă poți funcționa;
dacă adormi involuntar;
dacă te trezești odihnit;
dacă programul este stabil;
dacă somnul este fragmentat.

O persoană poate dormi șase ore și se poate simți bine, iar alta poate sta opt ore în pat și se poate simți epuizată.

Obsesia pentru obținerea unui număr exact de ore poate crește presiunea și poate întreține insomnia.

Care sunt simptomele din timpul zilei?

Insomnia poate fi asociată cu:

oboseală;
energie redusă;
iritabilitate;
dificultăți de concentrare;
probleme de memorie;
indecizie;
randament redus;
greșeli;
dureri de cap;
sensibilitate emoțională;
motivație redusă;
preocupare pentru somn;
somnolență;
dificultatea de a rămâne treaz la volan.

Nu conduce dacă te simți somnolent. Somnolența la volan reprezintă un risc de accident, indiferent de cauza ei.

Citește și articolul despre cauzele problemelor de concentrare.

Insomnia și somnolența sunt același lucru?

Nu.

Oboseala poate însemna lipsă de energie, epuizare sau dificultatea de a funcționa.

Somnolența înseamnă tendința de a adormi.

Unele persoane cu insomnie se simt epuizate, dar nu reușesc să adoarmă nici în timpul zilei. Somnolența intensă, episoadele de adormire involuntară sau imposibilitatea de a rămâne treaz trebuie discutate cu medicul, deoarece pot indica privare severă de somn, apnee, narcolepsie sau efecte medicamentoase.

Care sunt cauzele insomniei?

Insomnia poate avea mai multe cauze și factori de întreținere.

Stresul

Pot contribui:

probleme profesionale;
dificultăți financiare;
conflicte;
îngrijirea unei persoane;
boala;
pierderile;
schimbările importante;
nesiguranța.

Persoana poate adormi greu pentru că organismul și atenția rămân orientate spre următoarea problemă.

Citește articolul despre stresul cronic.

Anxietatea

În anxietate pot apărea:

griji greu de oprit;
anticiparea celor mai grave scenarii;
verificarea corpului;
palpitații;
tensiune;
teama că lipsa somnului va produce o catastrofă;
preocuparea pentru ora la care trebuie să adormi.

Uneori persoana nu mai este preocupată doar de problemele zilei, ci dezvoltă o anxietate specifică legată de somn.

Citește:

Depresia

Depresia poate produce:

dificultăți de adormire;
treziri nocturne;
trezire prea devreme;
somn excesiv;
oboseală;
pierderea interesului;
dispoziție mai grea dimineața.

Insomnia poate fi atât simptom, cât și factor care agravează depresia.

Citește articolul despre simptomele depresiei.

Burnoutul

Persoana poate rămâne mental conectată la serviciu după încheierea programului:

verifică mesaje;
reface conversații;
anticipează ședințe;
se teme de sarcinile următoare;
lucrează până târziu.

Citește articolul despre burnout.

Programul și ritmul circadian

Somnul poate fi afectat de:

munca în ture;
schimbarea repetată a programului;
călătoriile între fusuri orare;
culcatul foarte târziu;
dormit până târziu în zilele libere;
expunerea la lumină noaptea;
lipsa luminii dimineața.

Uneori persoana nu are insomnie propriu-zisă, ci încearcă să doarmă la o oră care nu corespunde ritmului său biologic.

Mediul

Pot contribui:

zgomotul;
lumina;
temperatura;
salteaua incomodă;
un partener care sforăie;
copiii mici;
animalele;
notificările telefonului;
teama privind siguranța locuinței.

Durerea și bolile fizice

Somnul poate fi afectat de:

durere cronică;
reflux;
tuse;
astm;
boli cardiace;
urinări frecvente;
menopauză;
hipertiroidism;
boli neurologice;
probleme digestive;
afecțiuni respiratorii.

Simptomele fizice persistente trebuie evaluate, nu puse automat pe seama stresului.

Ce medicamente și substanțe pot afecta somnul?

Insomnia poate fi influențată de:

cofeină;
energizante;
nicotină;
alcool;
canabis;
stimulente;
droguri;
unele medicamente pentru răceală;
corticosteroizi;
unele tratamente psihiatrice;
anumite medicamente administrate la ore nepotrivite.

Nu opri singur un tratament pentru a verifica dacă acesta provoacă insomnia. Discută cu medicul despre:

toate medicamentele;
suplimentele;
ora administrării;
momentul apariției simptomelor;
modificările recente ale dozelor.

Alcoolul ajută la somn?

Alcoolul poate grăbi adormirea, dar produce frecvent un somn mai superficial și crește probabilitatea trezirilor în timpul nopții.

De asemenea, poate:

agrava sforăitul și problemele respiratorii;
interacționa cu medicamentele;
accentua somnolența;
crește riscul de cădere;
produce toleranță și dependență;
provoca insomnie în timpul sevrajului.

Nu combina alcoolul cu somnifere, benzodiazepine, opioide sau alte medicamente sedative.

Tremurul, transpirațiile, agitația, insomnia severă, confuzia sau convulsiile după reducerea alcoolului pot indica sevraj și necesită evaluare medicală urgentă.

Cofeina poate afecta somnul chiar dacă beau cafea doar după-amiaza?

Da. Sensibilitatea și timpul în care organismul elimină cofeina diferă între persoane.

Sursele pot include:

cafea;
ceai;
energizante;
cola;
ciocolată;
suplimente pentru sport;
anumite medicamente.

NHS recomandă evitarea cafelei, ceaiului, alcoolului și nicotinei în orele dinaintea somnului.

Dacă ai insomnie, observă legătura dintre ora consumului și somn, fără să presupui că aceeași regulă funcționează identic pentru toată lumea.

Telefonul provoacă insomnia?

Telefonul poate contribui prin mai multe mecanisme:

lumină;
notificări;
stimulare;
conținut emoțional;
muncă;
pierderea noțiunii timpului;
verificarea repetată a orei;
asocierea patului cu starea de veghe.

Problema nu este doar „lumina albastră”. O conversație conflictuală, un e-mail profesional sau derularea continuă a conținutului pot menține creierul activ chiar și cu luminozitatea redusă.

Este util ca patul să nu devină locul principal pentru muncă, știri și rețele sociale.

Insomnie sau apnee de somn?

Apneea de somn presupune opriri sau reduceri repetate ale respirației în timpul somnului.

Pot exista:

sforăit puternic;
pauze respiratorii observate;
treziri cu sufocare;
gură uscată;
dureri de cap dimineața;
somn neodihnitor;
somnolență în timpul zilei;
dificultăți de concentrare.

O persoană poate avea simultan apnee și insomnie.

Dacă există sforăit puternic, opriri ale respirației sau somnolență intensă, medicul poate recomanda evaluare într-un serviciu de somn și, în anumite cazuri, polisomnografie. Studiile de somn sunt folosite mai ales când trebuie evaluate tulburări respiratorii, de mișcare, convulsii nocturne sau somnolență excesivă, nu automat pentru orice insomnie.

Insomnie sau sindromul picioarelor neliniștite?

Sindromul picioarelor neliniștite poate provoca:

nevoia greu de controlat de a mișca picioarele;
senzații neplăcute;
agravare în repaus;
intensificare seara;
ameliorare temporară prin mișcare.

Persoana poate spune că nu poate adormi, dar problema centrală este disconfortul din picioare.

Poate fi necesară evaluarea tratamentelor, a deficitului de fier și a altor cauze relevante.

Insomnia poate fi un semn de manie?

Da. Reducerea nevoii de somn trebuie diferențiată de insomnie.

În insomnie, persoana:

vrea să doarmă;
încearcă să doarmă;
este obosită;
suferă din cauza lipsei somnului.

În manie sau hipomanie, persoana poate:

dormi foarte puțin;
nu se simți obosită;
avea energie mult crescută;
vorbi rapid;
avea multe idei;
începe numeroase proiecte;
cheltui impulsiv;
deveni foarte iritabilă;
avea comportamente riscante.

Lipsa somnului însoțită de energie neobișnuită și schimbări comportamentale necesită evaluare psihiatrică rapidă.

Citește:

Insomnia poate provoca halucinații?

Privarea severă de somn poate afecta percepția și gândirea. Halucinațiile, dezorganizarea, confuzia severă sau comportamentul neobișnuit nu trebuie gestionate acasă prin simpla încercare a unui somnifer.

Pot exista:

manie;
psihoză;
sevraj;
consum de substanțe;
delirium;
o problemă neurologică;
o altă urgență medicală.

Este necesară evaluare urgentă, mai ales dacă persoana nu poate fi menținută în siguranță.

Cum se stabilește diagnosticul?

Consultația poate analiza:

ora la care mergi la culcare;
ora trezirii;
durata până la adormire;
numărul trezirilor;
timpul petrecut treaz;
programul din zilele libere;
somnul din timpul zilei;
sforăitul;
pauzele respiratorii;
mișcările picioarelor;
coșmarurile;
consumul de cofeină și alcool;
tratamentele;
munca în ture;
stresul;
anxietatea;
depresia;
episoadele de manie;
bolile fizice;
somnolența la volan.

Un jurnal de somn ținut câteva săptămâni poate ajuta medicul să înțeleagă programul, trezirile, somnul din timpul zilei și factorii care influențează problema.

Ce notezi într-un jurnal de somn?

Poți nota:

ora la care te-ai pus în pat;
ora aproximativă la care ai adormit;
trezirile;
ora trezirii finale;
ora la care ai ieșit din pat;
somnul din timpul zilei;
cofeina;
alcoolul;
activitatea fizică;
medicamentele;
cât de odihnit te-ai simțit;
gradul de somnolență din timpul zilei.

Nu urmări fiecare minut cu anxietate. Jurnalul este o estimare utilă, nu o măsurătoare perfectă.

Datele ceasurilor și brățărilor pot oferi indicii, dar nu stabilesc singure diagnosticul și pot crește preocuparea excesivă pentru somn.

Este necesară polisomnografia?

Nu pentru orice caz de insomnie.

Studiul de somn poate fi recomandat dacă există suspiciunea:

apneei de somn;
mișcărilor periodice ale membrelor;
narcolepsiei;
convulsiilor nocturne;
comportamentelor neobișnuite în somn;
unei alte tulburări care nu poate fi clarificată prin evaluarea obișnuită.

În insomnia tipică, istoricul și jurnalul de somn pot fi suficiente pentru orientarea inițială.

Cum se tratează insomnia?

Tratamentul depinde de:

durata problemei;
cauza inițială;
factorii care o mențin;
program;
bolile asociate;
tratamente;
consumul de substanțe;
severitatea efectelor din timpul zilei.

Poate include:

corectarea programului;
modificarea factorilor de mediu;
tratarea durerii sau a unei boli;
reducerea cofeinei și alcoolului;
terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie;
tratament medicamentos în anumite situații;
evaluarea într-un serviciu de somn.

Ce este igiena somnului?

Igiena somnului include obiceiuri care susțin un program mai stabil:

trezire la o oră relativ constantă;
culcare când apare somnolența;
lumină naturală dimineața;
activitate fizică în timpul zilei;
reducerea cofeinei seara;
evitarea alcoolului ca somnifer;
dormitor întunecat, liniștit și confortabil;
reducerea activităților stimulante înainte de culcare;
limitarea somnului de zi;
evitarea dormitului până târziu după o noapte proastă.

NHS și NHLBI recomandă un program regulat, evitarea stimulentelor și alcoolului înainte de culcare și folosirea unui mediu întunecat și liniștit.

Aceste recomandări sunt utile, dar insomnia cronică nu este întotdeauna rezolvată doar prin „mai puțin telefon” și „mai multă relaxare”.

Ce este CBT-I?

CBT-I este terapia cognitiv-comportamentală adaptată special insomniei.

Nu este identică cu o listă generală de reguli pentru somn.

Poate include:

educație despre somn;
jurnal de somn;
controlul stimulilor;
reglarea timpului petrecut în pat;
restructurarea gândurilor despre somn;
tehnici de relaxare;
prevenirea recăderilor.

CBT-I este recomandată ca primă opțiune pentru insomnia persistentă și poate fi administrată față în față, telefonic sau prin programe digitale structurate.

Ce înseamnă controlul stimulilor?

Scopul este refacerea asocierii dintre pat și somn.

Poate presupune:

mergi la culcare când ești somnolent;
folosești patul în principal pentru somn;
dacă rămâi treaz mult timp, te ridici și faci o activitate liniștită;
revii în pat când reapare somnolența;
păstrezi o oră stabilă de trezire.

Nu este necesar să urmărești cronometrul. Scopul este să reduci perioadele lungi în care stai în pat frustrat și complet treaz.

Ce înseamnă limitarea timpului petrecut în pat?

Persoanele cu insomnie încearcă frecvent să recupereze prin:

culcare foarte devreme;
stat mult în pat;
dormit până târziu;
somn în timpul zilei.

Astfel, timpul petrecut în pat poate ajunge mult mai mare decât timpul dormit, iar somnul devine și mai fragmentat.

În CBT-I, programul poate fi ajustat gradual pentru consolidarea somnului. NHLBI descrie această componentă drept stabilirea unui interval controlat petrecut în pat, care este apoi crescut când somnul se îmbunătățește.

Nu încerca să reduci drastic timpul de somn după o regulă găsită online. Programul trebuie adaptat, mai ales dacă ai somnolență severă, o ocupație care implică siguranță, o afecțiune psihiatrică sau o altă boală.

Ce gânduri întrețin insomnia?

Pot apărea:

„Dacă nu dorm opt ore, mâine va fi un dezastru.”
„Trebuie să adorm acum.”
„Corpul meu nu mai știe să doarmă.”
„Nu voi mai funcționa niciodată normal.”
„Dacă mă trezesc la 3, ziua este pierdută.”
„Trebuie să verific cât am dormit.”

Aceste gânduri cresc presiunea și activarea.

CBT-I nu încearcă să convingă persoana că somnul nu contează, ci să reducă interpretările catastrofice și comportamentele care întrețin problema.

Ce faci dacă nu poți adormi?

Poți încerca:

evită să verifici continuu ora;
nu forța somnul;
dacă ești complet treaz și frustrat, ridică-te;
mergi într-un spațiu cu lumină redusă;
alege o activitate liniștită;
evită munca, știrile și conversațiile tensionate;
revino în pat când apare somnolența;
păstrează ora obișnuită de trezire.

Nu transforma fiecare noapte într-un experiment cu numeroase suplimente și tehnici diferite.

Somniferele sunt recomandate?

Uneori, dar nu automat și nu ca singura soluție pentru insomnia persistentă.

NHS arată că somniferele sunt prescrise rar și, de regulă, pentru perioade scurte, atunci când insomnia este severă și alte intervenții nu au funcționat. Pot exista reacții adverse și risc de dependență.

Medicul va analiza:

vârsta;
riscul de cădere;
bolile respiratorii;
alte medicamente;
consumul de alcool;
istoricul de dependență;
sarcina;
severitatea simptomelor;
necesitatea conducerii sau folosirii utilajelor.

Nu lua medicamentele altcuiva și nu crește doza pentru că efectul pare mai slab.

Benzodiazepinele pot da dependență?

Da. Pot apărea:

toleranță;
dependență;
somnolență;
probleme de memorie;
confuzie;
risc de cădere;
simptome de sevraj;
interacțiuni periculoase cu alcoolul și opioidele.

Benzodiazepinele pot fi prescrise în anumite situații, dar NHLBI recomandă utilizarea lor limitată și avertizează asupra riscului de formare a dependenței și a interacțiunilor.

Nu opri brusc un tratament luat regulat. Sevrajul poate fi sever și trebuie gestionat medical.

Citește articolul Anxioliticele dau dependență?.

Antihistaminicele sunt o soluție sigură?

Unele produse eliberate fără rețetă conțin antihistaminice sedative.

Pot produce:

somnolență în ziua următoare;
amețeală;
gură uscată;
vedere neclară;
confuzie;
probleme de urinare;
risc de cădere.

Nu sunt potrivite pentru toate persoanele și nu reprezintă un tratament bun pe termen lung pentru insomnia cronică. NHS recomandă discutarea produselor pentru somn cu medicul și limitează utilizarea unor astfel de ajutoare la perioade scurte.

Melatonina tratează orice insomnie?

Nu.

Melatonina poate fi utilă în anumite probleme de ritm circadian și în situații selectate, dar nu este o soluție universală pentru toate formele de insomnie.

Contează:

indicația;
ora administrării;
vârsta;
tratamentele asociate;
problema exactă de somn;
calitatea produsului.

Poate produce somnolență, dureri de cap sau alte reacții și poate interacționa cu anumite tratamente. NHLBI recomandă discutarea suplimentelor cu un profesionist înainte de utilizare.

Nu administra melatonină copiilor și nu folosi doze mari fără recomandare medicală.

Se folosesc antidepresive pentru somn?

Unele medicamente prescrise pentru alte afecțiuni pot avea efect sedativ și pot fi folosite în anumite situații.

Alegerea depinde de:

existența depresiei sau anxietății;
tipul insomniei;
reacțiile adverse;
vârsta;
greutatea;
bolile asociate;
alte medicamente.

Faptul că un medicament produce somnolență nu înseamnă automat că este potrivit sau sigur ca tratament al insomniei.

Nu lua antidepresive, antipsihotice sau anticonvulsivante doar pentru somn fără o evaluare și o indicație clară.

Când mergi la medicul de familie?

Medicul de familie poate fi primul pas dacă:

insomnia a apărut recent;
nu este clară cauza;
există durere sau simptome fizice;
sforăi;
te trezești sufocat;
urmezi mai multe tratamente;
ai simptome tiroidiene;
lucrezi în ture;
este necesară orientarea către altă specialitate.

Poți solicita o programare la medicină de familie.

Când mergi la psiholog?

Psihologul sau psihoterapeutul poate ajuta dacă:

insomnia este asociată cu stres și anxietate;
există gânduri repetitive;
ai început să te temi de somn;
programul este afectat de comportamente de evitare;
este indicată o intervenție cognitiv-comportamentală;
funcționarea este relativ păstrată;
nu există semnale de urgență.

Este important ca intervenția pentru insomnia persistentă să fie structurată și orientată către somn, nu limitată la recomandări generale de relaxare.

Poți solicita o programare la psihologie.

Când mergi la psihiatru?

Evaluarea psihiatrică este indicată mai ales dacă:

insomnia persistă;
anxietatea este intensă;
există depresie;
apar atacuri de panică;
somnul s-a redus împreună cu energie neobișnuită;
apar schimbări majore de dispoziție;
consumi alcool sau sedative pentru somn;
ai început să crești singur dozele;
urmezi deja tratament psihiatric;
insomnia afectează sever funcționarea;
apar gânduri despre moarte;
există halucinații sau comportament dezorganizat.

Pentru orientare, citește articolul Când mergi la psihiatru?.

Când este o urgență?

Apelează 112 sau mergi la urgență dacă insomnia este însoțită de:

un plan de suicid;
o tentativă de autovătămare;
suspiciune de supradozaj;
halucinații;
confuzie severă;
comportament violent;
imposibilitatea menținerii persoanei în siguranță;
lipsă aproape totală de somn și energie mult crescută;
comportamente riscante;
convulsii;
sevraj sever de alcool sau sedative;
imposibilitatea de a trezi normal persoana după administrarea unor medicamente.

Nu încerca să rezolvi o astfel de situație printr-o doză suplimentară de somnifer.

Citește ghidul despre urgența psihiatrică și momentul în care trebuie apelat 112.

Consultații pentru insomnie la Prevencia

La Clinica Prevencia sunt disponibile consultații de psihiatrie prin CAS și cu plată pentru evaluarea problemelor de somn asociate anxietății, depresiei sau altor tulburări psihice.

Consultațiile au loc la Clinica Prevencia Alunișului, cu Dr. Anca Dițu, medic specialist psihiatrie. Pentru consultațiile prin CAS sunt necesare bilet de trimitere valabil, card de sănătate și act de identitate, iar accesul depinde de fondurile disponibile.

Evaluarea poate include:

tipul insomniei;
programul de somn;
efectele din timpul zilei;
simptomele anxioase sau depresive;
riscul de bipolaritate;
tratamentele;
consumul de alcool și substanțe;
cauzele medicale posibile;
necesitatea psihoterapiei;
indicația și siguranța medicației.

Poți consulta:

Întrebări frecvente

Câte nopți nedormite înseamnă insomnie?

Nu se stabilește doar după numărul nopților. Contează frecvența, durata, posibilitatea reală de a dormi și afectarea funcționării din timpul zilei.

Dacă dorm șase ore, am insomnie?

Nu automat. Unele persoane funcționează bine cu șase ore. Insomnia presupune dificultăți de somn și consecințe relevante, nu doar o durată mai mică decât media.

De ce sunt obosit, dar nu pot adormi?

Oboseala nu este identică cu somnolența. Stresul, anxietatea, programul neregulat și preocuparea pentru somn pot menține organismul activ chiar când energia este redusă.

Este bine să stau în pat până adorm?

Dacă petreci perioade lungi complet treaz și frustrat, ridicarea temporară și revenirea când apare somnolența pot ajuta la refacerea asocierii dintre pat și somn.

Trebuie să recuperez dormind până târziu?

Dormitul până târziu poate destabiliza programul și poate face mai dificilă adormirea în noaptea următoare. Este preferabilă o oră de trezire relativ constantă.

Este bine să dorm după-amiaza?

Somnul de zi poate reduce presiunea de somn și poate îngreuna adormirea seara. Situația trebuie însă adaptată persoanei, programului și indicațiilor medicale.

CBT-I înseamnă doar igiena somnului?

Nu. Include intervenții comportamentale și cognitive structurate, precum controlul stimulilor, ajustarea timpului petrecut în pat și reducerea gândurilor care întrețin insomnia.

Insomnia se tratează doar cu psihoterapie?

Nu. Trebuie tratate și bolile, durerea, apneea, efectele medicamentelor, depresia, anxietatea sau alte cauze. Uneori poate fi indicată și medicația.

Somniferele pot da dependență?

Unele pot produce toleranță, dependență și sevraj. Se folosesc numai conform indicației și nu se opresc brusc după administrare regulată.

Pot lua melatonină fără recomandare?

Este disponibilă în diferite forme, dar nu este potrivită pentru orice insomnie și poate interacționa cu tratamentele. Este recomandată discutarea indicației cu un profesionist.

Este necesar un studiu de somn?

Nu pentru orice insomnie. Poate fi indicat când există sforăit, pauze respiratorii, mișcări neobișnuite, adormire involuntară sau suspiciunea altei tulburări de somn.

Când este insomnia un semn de tulburare bipolară?

Când persoana doarme foarte puțin, dar are energie mult crescută, vorbește rapid, devine impulsivă sau începe numeroase activități. Este necesară evaluare psihiatrică rapidă.

Când trebuie să cer ajutor urgent?

În caz de plan suicidar, psihoză, confuzie, manie severă, supradozaj, convulsii, sevraj sau imposibilitatea menținerii persoanei în siguranță.

Insomnia persistentă poate fi tratată

Insomnia nu este doar o noapte proastă și nici o problemă care trebuie rezolvată automat prin somnifere.

Evaluarea urmărește:

tipul dificultății de somn;
durata;
programul;
efectele din timpul zilei;
cauzele medicale;
anxietatea și depresia;
medicamentele și substanțele;
semnele altor tulburări de somn.

Pentru insomnia persistentă, CBT-I este intervenția recomandată ca primă opțiune. Somniferele pot avea un rol în anumite situații, dar necesită evaluare, durată limitată sau monitorizare, în funcție de medicament și de pacient.

Dacă insomnia persistă, îți afectează funcționarea sau ai început să consumi alcool ori sedative pentru a dormi, poți solicita o programare la psihiatrie sau o programare la psihologie.

Insomnia: cauze, tratament și când trebuie să mergi la medic