Probleme de concentrare: cauze și când trebuie să mergi la medic

Dificultatea de concentrare este una dintre cele mai frecvente plângeri ale adulților. Poți simți că citești aceeași pagină de mai multe ori, pierzi firul conversațiilor, uiți ce trebuia să faci sau începi o sarcină și treci imediat la alta.

Acest lucru nu înseamnă automat că ai ADHD, demență sau o problemă neurologică. Atenția poate fi afectată temporar de somn insuficient, stres, anxietate, depresie, durere, medicamente, alcool sau suprasolicitare.

Contează mai ales:

când au început dificultățile;
dacă sunt permanente sau episodice;
în ce contexte apar;
cum dormi;
ce alte simptome există;
ce medicamente sau substanțe folosești;
dacă funcționarea s-a deteriorat;
dacă problema este lent progresivă sau a apărut brusc.

O schimbare bruscă, însoțită de confuzie, dificultăți de vorbire, slăbiciune, dezorientare sau modificarea stării de conștiență reprezintă o urgență medicală.

Ce înseamnă să ai probleme de concentrare?

Concentrarea este capacitatea de a menține atenția asupra unei activități suficient timp pentru a o înțelege și finaliza.

Problema se poate manifesta prin:

distragere ușoară;
pierderea firului;
citirea repetată a aceluiași text;
dificultatea de a urmări o ședință;
trecerea rapidă între sarcini;
greșeli din neatenție;
omiterea unor informații;
dificultatea de a lua decizii;
senzația de minte încetinită;
imposibilitatea de a începe ori finaliza activități;
uitarea instrucțiunilor primite recent.

Nu toate aceste manifestări au aceeași cauză. Uneori problema este atenția. Alteori informația nu a fost înregistrată deoarece persoana era preocupată, obosită sau distrasă.

Concentrarea și memoria sunt același lucru?

Nu.

Pentru a reține o informație, trebuie mai întâi să îi acorzi atenție.

Dacă, în timp ce cineva îți vorbește, te gândești la:

un termen-limită;
o problemă medicală;
un conflict;
lipsa somnului;
o notificare;

este posibil ca informația să nu fie înregistrată complet. Mai târziu, experiența este percepută drept „am uitat”, deși problema inițială a fost lipsa atenției.

Problemă predominant de atenție

Poți spune:

„Nu am auzit ultima parte.”
„Am citit, dar mintea era în altă parte.”
„Am uitat pentru că nu am fost atent.”
„Dacă elimin distragerile, reușesc mai bine.”

Problemă predominant de memorie

Poți observa:

uiți conversații întregi;
repeți aceleași întrebări;
nu îți amintești evenimente recente;
pierzi abilități cunoscute;
te dezorientezi;
dificultățile progresează.

Separarea nu este întotdeauna simplă. Evaluarea poate analiza atât atenția, cât și memoria.

Ce înseamnă „ceață mentală”?

„Ceața mentală” sau „brain fog” este o descriere informală, nu un diagnostic medical.

Persoana poate simți:

gândire lentă;
dificultatea de a găsi cuvintele;
concentrare redusă;
oboseală mintală;
memorie de lucru slabă;
senzația că funcționează pe pilot automat.

Această experiență poate apărea în:

somn insuficient;
stres;
depresie;
anxietate;
durere cronică;
boli acute sau persistente;
efecte medicamentoase;
schimbări hormonale;
alte probleme medicale.

Eticheta descrie experiența, dar nu identifică sursa.

Când problema este temporară și când devine îngrijorătoare?

O reducere temporară a concentrării este frecventă după:

o noapte slabă;
o perioadă aglomerată;
un conflict;
o boală;
o călătorie;
o schimbare de program;
o pierdere;
o veste importantă.

Este indicată evaluarea dacă:

problema persistă;
se agravează;
afectează munca sau studiile;
apar greșeli cu risc;
uiți tratamente sau programări importante;
te rătăcești;
nu mai poți realiza activități familiare;
există o schimbare clară față de nivelul anterior;
dificultățile au apărut brusc;
persoanele apropiate observă deteriorarea.

Lipsa somnului poate afecta concentrarea?

Da.

Somnul este important pentru atenție, învățare, memorie și gândire clară. Când nu dormi suficient sau somnul este fragmentat, poți avea:

reacții mai lente;
greșeli;
atenție fluctuantă;
uitare;
iritabilitate;
dificultăți de decizie;
somnolență;
senzația că nu poți procesa informațiile.

Pot contribui:

programul prea scurt;
insomnia;
munca în ture;
trezirile repetate;
un copil mic;
alcoolul;
sforăitul și apneea de somn;
durerea nocturnă.

Uneori persoana caută un diagnostic de ADHD, dar doarme constant cinci ore sau are un somn fragmentat de o tulburare respiratorie.

Citește:

Cum îți dai seama că somnul poate fi cauza principală?

Devine mai probabil dacă:

dificultățile au început odată cu modificarea programului;
dormi puțin;
sforăi puternic;
te trezești sufocat;
ai dureri de cap dimineața;
adormi involuntar în timpul zilei;
te simți mai bine după câteva nopți de somn suficient;
problema fluctuează în funcție de ture sau de nopțile nedormite.

Nu conduce dacă îți este greu să rămâi treaz. Somnolența poate afecta siguranța înainte ca persoana să realizeze cât de redusă îi este atenția.

Stresul poate provoca probleme de concentrare?

Da.

Când există presiune persistentă, atenția este împărțită între activitatea prezentă și problemele percepute drept urgente.

Pot apărea:

griji constante;
indecizie;
uitare;
senzația de copleșire;
dificultatea de a prioritiza;
verificarea repetată;
trecerea între multe sarcini;
imposibilitatea de a te deconecta.

Se poate forma un cerc:

presiune → somn slab → concentrare redusă → greșeli și întârzieri → presiune suplimentară

Dacă problema este legată de presiuni persistente din mai multe domenii, citește articolul despre stresul cronic.

Burnoutul poate produce „ceață mentală”?

Da.

În burnout pot apărea:

epuizare;
dificultatea de a începe sarcinile;
erori;
amânare;
indecizie;
cinism;
scăderea eficienței profesionale.

Problemele sunt de obicei legate mai ales de contextul profesional și se pot ameliora parțial departe de muncă.

Dacă dificultățile de concentrare au existat încă din copilărie și afectează și casa, banii, programările și relațiile, trebuie evaluată și posibilitatea ADHD.

Citește articolul despre burnout.

Anxietatea poate afecta atenția?

Da.

În anxietate, atenția poate fi ocupată de:

scenarii negative;
teama de greșeli;
verificarea corpului;
anticiparea pericolelor;
nevoia de certitudine;
analiza repetată a conversațiilor.

Persoana poate părea neatentă deoarece o mare parte din resursele sale mintale sunt utilizate pentru monitorizarea pericolului.

Anxietatea devine mai probabilă dacă dificultățile de concentrare se asociază cu:

griji greu de controlat;
neliniște;
tensiune musculară;
palpitații;
iritabilitate;
insomnie;
evitare;
căutarea repetată de reasigurare.

Citește:

Depresia poate afecta concentrarea?

Da.

În depresie pot apărea:

gândire încetinită;
indecizie;
dificultatea de a procesa informații;
probleme de memorie;
energie redusă;
lipsa inițiativei;
pierderea interesului.

Problema devine mai sugestivă pentru depresie dacă reprezintă o deteriorare față de nivelul anterior și se asociază cu:

dispoziție scăzută;
pierderea plăcerii;
lipsă de speranță;
inutilitate;
vinovăție;
modificări ale somnului și apetitului;
gânduri despre moarte.

O persoană cu depresie poate spune „nu mă pot concentra”, dar dificultatea poate proveni și din faptul că nu mai are energie sau interes pentru activitate.

Citește articolul despre simptomele depresiei.

Cum diferențiezi lipsa concentrării de lipsa motivației?

Cele două se pot suprapune.

Lipsa concentrării

Persoana încearcă să facă activitatea, dar:

pierde firul;
este distrasă;
omite detalii;
nu reține instrucțiunile;
schimbă frecvent sarcina.

Lipsa motivației sau anhedonia

Persoana:

nu mai simte interes;
nu vede rostul;
nu poate mobiliza energia;
activitatea nu mai oferă satisfacție;
renunță înainte să înceapă.

În ADHD poate exista dificultatea de inițiere chiar când activitatea este importantă. În depresie, pierderea interesului tinde să fie mai generalizată.

Citește articolul Nu mai am chef de nimic.

Problemele de concentrare înseamnă ADHD?

Nu automat.

ADHD devine mai probabil când dificultățile:

au început în copilărie;
sunt persistente;
apar în cel puțin două contexte;
afectează funcționarea;
includ dezorganizare, uitare și gestionarea dificilă a timpului;
nu sunt explicate mai bine de somn, anxietate, depresie sau altă problemă.

În ADHD, adultul poate descrie un istoric lung de:

obiecte pierdute;
teme uitate;
întârzieri;
proiecte începute și neterminate;
greșeli din neatenție;
dificultăți de organizare;
funcționare bazată pe urgență.

Dacă problema a apărut doar în ultimele luni, fără indicii din copilărie, trebuie căutate mai întâi alte explicații.

Citește articolul-pilon despre ADHD la adult.

Un test online poate confirma ADHD?

Nu.

Chestionarele pot identifica simptome care merită evaluate, dar un scor crescut poate apărea și în:

anxietate;
depresie;
burnout;
insomnie;
consum de substanțe;
tulburare bipolară;
stres sever.

Diagnosticul ADHD necesită istoricul dezvoltării, manifestări în mai multe contexte, afectare funcțională și evaluarea explicațiilor alternative.

Răspunsul la un medicament stimulant nu confirmă diagnosticul.

OCD poate afecta concentrarea?

Da.

În OCD, atenția poate fi consumată de:

gânduri nedorite;
îndoieli;
verificări;
ritualuri;
căutarea certitudinii;
nevoia de a repeta activitățile.

Persoana poate întârzia sau pierde firul unei sarcini deoarece verifică repetat dacă a făcut-o corect.

Dacă apar obsesii, ritualuri sau gânduri intruzive, citește:

Tulburarea bipolară poate afecta concentrarea?

Da.

Concentrarea poate fi afectată atât în episoade depresive, cât și în manie sau hipomanie.

În manie sau hipomanie pot apărea:

idei foarte rapide;
trecerea frecventă între subiecte;
distractibilitate;
activitate crescută;
nevoie redusă de somn;
impulsivitate;
încredere exagerată;
comportamente riscante.

Problema este episodică și reprezintă o schimbare față de nivelul obișnuit.

Citește:

Telefonul și multitaskingul pot reduce concentrarea?

Da.

Întreruperile frecvente obligă atenția să treacă repetat între activități.

Pot contribui:

notificările;
e-mailurile permanente;
mai multe ferestre deschise;
știrile;
conversațiile simultane;
verificarea telefonului în timpul cititului;
întâlnirile succesive fără pauze.

Nu orice problemă produsă de distrageri digitale este ADHD.

Un test simplu este să observi dacă funcționarea se îmbunătățește când:

telefonul este în altă cameră;
notificările sunt oprite;
lucrezi cu un singur document;
există un interval fără întreruperi;
sarcina este împărțită în pași.

Dacă problema rămâne severă și în condiții bune, evaluarea trebuie continuată.

Medicamentele pot afecta concentrarea?

Da.

Somnolența, încetinirea sau problemele de memorie pot apărea cu unele:

sedative;
somnifere;
antihistaminice;
opioide;
anticonvulsivante;
medicamente psihiatrice;
tratamente pentru durere;
medicamente cu efect anticolinergic;
combinații între mai multe tratamente.

Nu opri singur un medicament.

Pregătește pentru consultație:

lista completă a tratamentelor;
suplimentele;
produsele fără rețetă;
dozele;
orele administrării;
momentul în care au început dificultățile.

Uneori ajustarea orei sau a tratamentului poate ajuta, dar decizia aparține medicului.

Alcoolul și celelalte substanțe pot afecta atenția?

Da.

Pot contribui:

alcoolul;
canabisul;
sedativele;
opioidele;
stimulentele;
cocaina;
alte droguri;
sevrajul;
consumul ridicat de energizante.

Alcoolul poate afecta somnul chiar dacă persoana adoarme mai ușor, iar somnul fragmentat agravează concentrarea a doua zi.

Nu combina alcoolul cu somnifere, benzodiazepine sau opioide.

Dacă dificultățile apar după consum, la reducerea acestuia sau împreună cu schimbări de comportament, spune-i direct medicului. Informația este necesară pentru un diagnostic sigur.

Cofeina ajută sau agravează problema?

O cantitate moderată poate crește temporar vigilența la unele persoane.

Consumul mare poate produce:

neliniște;
palpitații;
tremur;
anxietate;
somn afectat;
iritabilitate;
fluctuații ale energiei.

Dacă folosești tot mai multă cofeină pentru a compensa somnul insuficient, problema centrală poate rămâne lipsa somnului.

Nu opri brusc un consum foarte mare dacă apar dureri de cap și stare de rău; reducerea poate fi graduală.

Hipotiroidismul poate provoca probleme de concentrare?

Da.

Hipotiroidismul poate fi asociat cu oboseală, încetinire, dispoziție scăzută și dificultăți de memorie sau concentrare.

Devine mai sugestiv dacă apar și:

intoleranță la frig;
constipație;
piele uscată;
păr subțire;
creștere în greutate;
modificări menstruale;
dureri musculare;
puls încetinit.

Diagnosticul nu se stabilește după simptome. Medicul poate recomanda TSH și, în funcție de situație, alte analize.

Citește articolul Depresie sau hipotiroidism?.

Anemia sau deficitele pot afecta concentrarea?

Pot contribui, mai ales dacă provoacă oboseală sau simptome neurologice.

Medicul poate analiza, în funcție de context:

alimentația;
menstruațiile abundente;
bolile digestive;
intervențiile chirurgicale;
sarcina;
tratamentele;
furnicăturile;
slăbiciunea;
paloarea;
lipsa de aer la efort.

Nu lua fier, vitamina B12 sau alte suplimente în doze mari doar pentru „ceață mentală”, fără evaluarea cauzei. Unele suplimente pot masca o problemă sau pot produce efecte adverse.

Menopauza poate afecta concentrarea?

În perimenopauză și menopauză pot apărea:

somn fragmentat;
bufeuri;
transpirații nocturne;
anxietate;
dispoziție scăzută;
dificultăți subiective de memorie și concentrare.

Este important să fie analizate simultan:

calitatea somnului;
simptomele depresive;
tiroida;
medicamentele;
stresul;
alte cauze medicale.

Nu orice dificultate apărută după 45–50 de ani este provocată exclusiv de hormoni și nu orice „ceață mentală” înseamnă ADHD.

Durerea cronică poate afecta atenția?

Da.

Durerea utilizează constant resursele atenției și poate afecta:

somnul;
dispoziția;
viteza de gândire;
memoria de lucru;
toleranța la frustrare.

Și medicamentele folosite pentru durere pot contribui.

Tratamentul trebuie să analizeze atât durerea, cât și somnul, sănătatea mintală și efectele medicației.

Când trebuie suspectată o cauză neurologică?

Evaluarea neurologică poate fi necesară când dificultățile:

au apărut după un traumatism cranian;
se agravează progresiv;
se asociază cu dureri de cap noi;
apar împreună cu convulsii;
există amorțeli sau slăbiciune;
apar tulburări de vorbire;
există probleme de echilibru;
apar modificări de personalitate;
sunt însoțite de pierderi de memorie importante;
afectează activități familiare.

Nu orice problemă de atenție necesită imagistică cerebrală. Neurologul decide investigațiile în funcție de istoric și examen.

Problemele de concentrare la vârstnici înseamnă demență?

Nu automat.

Pot exista:

depresie;
anxietate;
doliu;
somn insuficient;
medicamente;
probleme de auz sau vedere;
durere;
infecții;
tulburări metabolice;
afectare cognitivă;
demență.

Demența devine mai posibilă când apar progresiv:

pierderi de memorie;
repetarea întrebărilor;
dificultăți în activități familiare;
probleme de limbaj;
dezorientare;
gestionarea dificilă a banilor;
modificări de personalitate.

Citește:

Ce înseamnă apariția bruscă a confuziei?

Confuzia apărută brusc este diferită de o problemă veche de concentrare.

Persoana poate:

nu ști unde se află;
nu recunoaște persoane;
nu putea urmări conversația;
deveni somnolentă sau foarte agitată;
vedea ori auzi lucruri inexistente;
fluctua rapid între aparent normal și confuz.

Aceasta poate fi provocată de:

infecții;
efecte medicamentoase;
intoxicații;
sevraj;
tulburări metabolice;
accident vascular cerebral;
alte urgențe.

Apelează 112. Nu programa doar un consult obișnuit.

Citește articolul Psihoză sau delirium?.

Ce analize se fac pentru problemele de concentrare?

Nu există un singur „set de analize pentru concentrare”.

Medicul alege investigațiile în funcție de:

vârstă;
debut;
simptome;
alimentație;
boli;
tratamente;
sarcină sau menopauză;
examenul clinic;
istoricul familial.

În anumite situații pot fi luate în calcul:

hemoleucograma;
teste pentru fier;
vitamina B12;
glicemia;
TSH și FT4;
funcția hepatică sau renală;
alte investigații indicate clinic.

Nu fiecare pacient are nevoie de toate testele, iar analizele normale nu înseamnă că simptomele sunt imaginare. Pot exista cauze legate de somn, stres, anxietate, depresie sau ADHD.

Este necesar un RMN?

Nu pentru orice problemă de concentrare.

Imagistica poate fi indicată dacă există:

simptome neurologice;
traumatism;
convulsii;
deteriorare progresivă;
durere de cap neobișnuită;
alte semne identificate de medic.

Un RMN normal nu exclude ADHD, anxietatea, depresia sau insomnia. Aceste diagnostice nu sunt confirmate prin imagistică cerebrală de rutină.

Cum se face evaluarea?

Consultația poate analiza:

debutul și evoluția;
contexte în care problema apare;
somnul;
dispoziția;
grijile;
motivația;
istoricul din copilărie;
funcționarea profesională;
consumul de alcool și substanțe;
tratamentele;
bolile medicale;
memoria;
simptomele neurologice;
schimbările hormonale;
siguranța.

Poate fi utilă și informația unei persoane apropiate, mai ales când există suspiciunea unei deteriorări cognitive sau când trebuie reconstruit istoricul din copilărie.

Cum te pregătești pentru consultație?

Notează exemple concrete:

ce nu mai reușești să faci;
când a început problema;
dacă este mai gravă dimineața sau seara;
cum dormi;
ce s-a schimbat;
ce medicamente iei;
câtă cofeină și alcool consumi;
dacă dificultățile existau în copilărie;
ce observă familia.

În loc de:

„Nu mă mai concentrez deloc”,

poți spune:

„De trei luni recitesc e-mailurile de mai multe ori, am ratat două termene și problema a început după ce am trecut la ture de noapte.”

Ce poți face până la consultație?

Protejează somnul

Încearcă:

suficient timp pentru somn;
o oră relativ stabilă de trezire;
reducerea alcoolului;
evaluarea sforăitului;
tratarea insomniei.

Lucrează cu o singură sarcină

Închide aplicațiile inutile și stabilește următorul pas clar.

Redu distragerile

Poți:

opri notificările;
lăsa telefonul în alt loc;
folosi căști sau un spațiu liniștit;
grupa verificarea e-mailurilor.

Externalizează memoria

Folosește:

un calendar;
alarme;
liste scurte;
locuri fixe pentru obiecte;
instrucțiuni scrise.

Ia pauze

Atenția scade când persoana încearcă să lucreze continuu ore întregi.

Pauzele trebuie să fie scurte și intenționate, nu transformate în derulare fără limită pe telefon.

Rezolvă problemele medicale și emoționale

Concentrarea se poate îmbunătăți după tratarea:

insomniei;
depresiei;
anxietății;
durerii;
disfuncției tiroidiene;
unei reacții adverse.

Nu începe stimulente sau suplimente fără evaluare.

La ce medic trebuie să mergi?

Medicină de familie

Este un prim pas potrivit dacă:

problema a apărut recent;
cauza nu este clară;
există oboseală sau simptome fizice;
sunt necesare analize;
trebuie revizuite medicamentele;
este necesară orientarea către altă specialitate.

Poți solicita o programare la medicină de familie.

Psihiatrie

Evaluarea psihiatrică este utilă dacă există:

anxietate;
depresie;
insomnie;
suspiciune de ADHD;
modificări ale dispoziției;
gânduri obsesive;
consum de substanțe;
afectare importantă a funcționării.

Poți solicita o programare la psihiatrie.

Neurologie

Consultația neurologică poate fi indicată dacă există:

deteriorare progresivă;
traumatism cranian;
convulsii;
slăbiciune sau amorțeală;
probleme de limbaj;
dezechilibru;
dureri de cap noi;
pierderi de memorie importante.

Poți solicita o programare la neurologie.

Endocrinologie

Consultația endocrinologică poate fi indicată când analizele tiroidiene sunt modificate sau există simptome compatibile cu o problemă hormonală.

Poți solicita o programare la endocrinologie.

Când este o urgență?

Apelează 112 dacă dificultatea de concentrare este însoțită de:

confuzie apărută brusc;
dezorientare;
slăbiciune sau amorțeală pe o parte;
dificultăți de vorbire;
asimetrie facială;
pierderea conștienței;
convulsii;
durere de cap bruscă și severă;
traumatism cranian important;
febră și modificarea stării mintale;
halucinații și dezorganizare severă;
suspiciune de supradozaj;
un plan de suicid;
imposibilitatea menținerii persoanei în siguranță.

Chiar dacă simptomele neurologice dispar după câteva minute, poate fi vorba despre un accident ischemic tranzitoriu și este necesară evaluarea de urgență.

Consultații la Prevencia

La Prevencia sunt disponibile consultații de medicină de familie în clinicile Alunișului și Fundeni. Medicul de familie poate analiza simptomele, bolile, tratamentele și necesitatea analizelor sau a trimiterii către altă specialitate.

La Clinica Prevencia Alunișului sunt disponibile:

consultații de psihiatrie cu Dr. Anca Dițu, prin CAS și cu plată;
consultații de endocrinologie cu Dr. Diana Alexandra Badea, prin CAS și cu plată;
consultații de neurologie cu Dr. Oana Dogaru, cu plată.

Pentru psihiatria decontată prin CAS sunt necesare bilet de trimitere valabil, card de sănătate și act de identitate, iar accesul se face în limita fondurilor disponibile.

Poți consulta:

Întrebări frecvente

De ce nu mă mai pot concentra?

Cauzele frecvente includ lipsa somnului, stresul, anxietatea, depresia, burnoutul, medicamentele, alcoolul și unele probleme medicale. Contează când a început și ce alte simptome există.

Lipsa concentrării înseamnă ADHD?

Nu. ADHD presupune un tipar început în copilărie, prezent în mai multe contexte și cu afectare funcțională.

Cum știu dacă problema este somnul?

Este mai probabil dacă dormi puțin, sforăi, te trezești frecvent, lucrezi în ture sau dificultățile se ameliorează după somn suficient.

Anxietatea mă poate face să uit?

Da. Dacă atenția este ocupată de griji, informațiile pot să nu fie înregistrate bine, iar experiența ulterioară este percepută drept uitare.

Depresia poate încetini gândirea?

Da. Pot apărea concentrare redusă, indecizie, probleme de memorie, lipsă de energie și încetinire.

Ce înseamnă brain fog?

Este o descriere informală pentru gândire lentă, concentrare redusă și oboseală mintală. Nu este un diagnostic și poate avea multe cauze.

Tiroida poate afecta concentrarea?

Da. Hipotiroidismul poate provoca oboseală, încetinire și probleme de memorie sau concentrare. Diagnosticul necesită evaluare și analize.

Trebuie să fac toate analizele?

Nu. Investigațiile se aleg în funcție de simptome, vârstă, istoric și examenul medical.

Am nevoie de RMN?

Nu automat. Imagistica este indicată când există semne neurologice, traumatisme, convulsii sau deteriorare progresivă.

Pot lua suplimente pentru concentrare?

Nu fără evaluarea cauzei. Suplimentele nu tratează automat lipsa somnului, ADHD, anxietatea sau depresia și pot avea efecte adverse.

Un stimulant care mă ajută confirmă ADHD?

Nu. Medicamentele stimulante pot crește vigilența și la persoane fără ADHD. Diagnosticul se stabilește clinic.

Când trebuie evaluată demența?

Când apar progresiv pierderi de memorie, repetarea întrebărilor, dezorientare, dificultăți de limbaj și probleme în activități familiare.

Când trebuie apelat 112?

Când problema apare brusc și se asociază cu confuzie, slăbiciune, dificultăți de vorbire, convulsii, pierderea conștienței, supradozaj sau risc suicidar.

Problemele de concentrare sunt un simptom, nu un diagnostic

Lipsa concentrării poate proveni dintr-o noapte slabă, o perioadă de stres sau un mediu plin de întreruperi. Poate fi și un simptom al anxietății, depresiei, ADHD, unei probleme tiroidiene, unei reacții adverse sau unei afecțiuni neurologice.

Cele mai utile întrebări sunt:

problema este veche sau recentă;
apare în toate contextele;
existau semne în copilărie;
dorm suficient;
sunt anxios sau deprimat;
am început un tratament nou;
există simptome fizice sau neurologice;
starea se agravează.

Dacă problema este recentă sau cauza nu este clară, poți începe cu o programare la medicină de familie. Dacă predomină anxietatea, depresia, insomnia sau suspiciunea de ADHD, poți solicita o programare la psihiatrie. Pentru simptome neurologice sau deteriorare progresivă este indicată evaluarea neurologică.

Probleme de concentrare: cauze și când trebuie să mergi la medic