Depresia: simptome, cauze, tratament și când mergi la medic

Depresia: simptome, cauze, tratament și când mergi la medic

Depresia este mai mult decât o perioadă în care te simți trist. Poate afecta interesul pentru activități, energia, somnul, apetitul, concentrarea, relațiile și capacitatea de a lucra sau de a te îngriji.

Unele persoane plâng și se simt profund triste. Altele nu se descriu ca triste, ci spun că nu mai simt nimic, nu mai au chef, se enervează ușor sau funcționează „pe pilot automat”.

Un episod depresiv presupune, de regulă, o dispoziție depresivă sau pierderea interesului și plăcerii, prezente în cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic, timp de cel puțin două săptămâni, alături de alte simptome. Durata de două săptămâni este un criteriu de orientare, nu o perioadă în care trebuie să aștepți fără ajutor dacă starea este severă.

Ce este depresia?

Depresia este o tulburare care influențează modul în care persoana simte, gândește și funcționează.

Poate afecta:

• dispoziția;
• interesul și plăcerea;
• energia;
• motivația;
• somnul;
• apetitul;
• concentrarea;
• memoria;
• mișcarea și ritmul vorbirii;
• relațiile;
• îngrijirea personală;
• capacitatea de a lucra;
• speranța privind viitorul.

Nu este o dovadă de slăbiciune și nu apare pentru că persoana nu are suficientă voință.

Depresia rezultă din interacțiunea mai multor factori sociali, psihologici și biologici. Pierderile, trauma, șomajul și alte evenimente dificile pot contribui, dar depresia poate apărea și fără un eveniment unic care să o explice.

Care sunt cele două simptome centrale?

Cele două manifestări principale sunt:

1. dispoziția depresivă;
2. pierderea interesului sau a plăcerii.

Persoana nu trebuie să aibă ambele manifestări în aceeași intensitate. Uneori predomină tristețea, iar alteori lipsa interesului.

Dispoziția depresivă

Poate fi descrisă ca:

• tristețe;
• gol interior;
• apăsare;
• lipsă de speranță;
• sentimentul că totul este prea greu;
• plâns frecvent;
• senzația că viitorul nu mai are sens;
• iritabilitate.

Pierderea interesului și plăcerii

Persoana poate observa că:

• nu mai așteaptă cu plăcere nimic;
• nu mai dorește să vadă prietenii;
• activitățile preferate par lipsite de sens;
• muzica, filmele sau mâncarea nu mai produc aceeași plăcere;
• viața intimă nu mai prezintă interes;
• nu mai are motivație să înceapă lucruri;
• face totul mecanic.

Această pierdere a interesului este numită anhedonie și poate fi mai sugestivă pentru depresie decât simpla oboseală.

Citește articolul dedicat situației în care simți că nu mai ai chef de nimic.

Care sunt simptomele depresiei?

Manifestările diferă între persoane și între episoadele aceleiași persoane.

Simptome emoționale

Pot apărea:

• tristețe persistentă;
• gol interior;
• lipsă de speranță;
• sentiment de inutilitate;
• vinovăție excesivă;
• neputință;
• iritabilitate;
• frustrare;
• anxietate;
• incapacitatea de a simți plăcere;
• sentimentul că ești o povară.

Simptome cognitive

Pot exista:

• dificultăți de concentrare;
• indecizie;
• uitare;
• gândire încetinită;
• autocritică excesivă;
• interpretarea negativă a evenimentelor;
• lipsa speranței;
• preocupări legate de moarte;
• gânduri suicidare.

Simptome fizice

Depresia poate fi asociată cu:

• oboseală;
• lipsă de energie;
• încetinire;
• agitație;
• dureri de cap;
• dureri musculare;
• probleme digestive;
• reducerea libidoului;
• modificări ale apetitului;
• scădere sau creștere în greutate;
• insomnie;
• trezire foarte devreme;
• somn excesiv.

NIMH include printre manifestările frecvente dispoziția tristă sau goală, lipsa speranței, iritabilitatea, vinovăția, pierderea interesului, oboseala, dificultățile de concentrare, tulburările de somn, modificările apetitului și gândurile despre moarte.

Simptome comportamentale

Persoana poate:

• evita oamenii;
• răspunde greu la mesaje;
• lipsi de la serviciu;
• neglija igiena;
• petrece mult timp în pat;
• abandona activitățile;
• consuma mai mult alcool;
• mânca foarte puțin sau excesiv;
• amâna sarcini simple;
• renunța la controale medicale;
• deveni mai puțin atentă la siguranță.

Poți avea depresie fără să fii trist?

Da.

Unele persoane resimt mai ales:

• lipsa energiei;
• pierderea interesului;
• iritabilitate;
• amorțeală emoțională;
• probleme de somn;
• dificultăți de concentrare;
• dureri fizice;
• retragere;
• consum crescut de alcool;
• randament mai scăzut.

Acest tablou poate fi trecut cu vederea, mai ales la persoanele care continuă să lucreze și să își îndeplinească formal obligațiile.

Faptul că încă mergi la serviciu nu exclude depresia. Unele persoane mențin o funcționare aparentă cu un efort foarte mare.

Iritabilitatea poate fi un simptom?

Da.

Depresia nu se manifestă întotdeauna prin liniște și plâns. Pot apărea:

• izbucniri;
• nerăbdare;
• intoleranță la zgomot;
• reacții disproporționate;
• conflicte;
• senzația că orice solicitare este prea mult;
• furie față de sine.

Iritabilitatea poate coexista cu anxietatea, lipsa somnului, burnoutul, consumul de substanțe sau tulburarea bipolară. Contextul trebuie evaluat.

Citește și articolul Mă enervez ușor și din orice.

Cât timp trebuie să dureze simptomele?

Pentru un episod depresiv, simptomele centrale sunt prezente în mod obișnuit cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic, timp de cel puțin două săptămâni.

Contează însă și:

• intensitatea;
• numărul simptomelor;
• capacitatea de funcționare;
• riscul suicidar;
• prezența psihozei;
• consumul de substanțe;
• bolile asociate.

Nu aștepta două săptămâni dacă:

• nu te poți îngriji;
• nu mai mănânci sau bei suficient;
• ai un plan de suicid;
• ai încercat să te rănești;
• apar halucinații;
• ești profund confuz;
• există comportament periculos;
• starea se agravează rapid.

Depresia poate avea grade diferite de severitate?

Da.

Severitatea nu se stabilește doar după numărul simptomelor. Contează și efectul asupra vieții.

Depresia mai puțin severă

Persoana poate continua multe activități, dar cu efort. Pot exista:

• tristețe;
• lipsă de interes;
• energie redusă;
• somn afectat;
• dificultăți de concentrare;
• retragere moderată.

Depresia mai severă

Pot apărea:

• incapacitatea de a lucra;
• neglijarea îngrijirii;
• izolare importantă;
• alimentație insuficientă;
• încetinire sau agitație marcată;
• vinovăție intensă;
• lipsă profundă de speranță;
• gânduri suicidare;
• simptome psihotice.

NICE recomandă o evaluare amplă care să includă severitatea, durata, istoricul, funcționarea, bolile asociate, consumul de alcool sau droguri și experiențele stresante, nu doar numărarea simptomelor.

Depresie sau tristețe?

Tristețea este o emoție normală. Poate apărea după:

• o dezamăgire;
• un conflict;
• o pierdere;
• un eșec;
• o veste dificilă.

De regulă, tristețea:

• are o cauză identificabilă;
• fluctuează;
• permite și momente de plăcere;
• nu afectează toate domeniile vieții;
• începe să scadă în timp.

În depresie, starea este mai persistentă și poate afecta interesul, energia, somnul, concentrarea, valoarea de sine și speranța.

O persoană poate avea depresie după o pierdere, iar doliul și depresia se pot suprapune. Existența unui motiv real pentru tristețe nu exclude depresia.

Citește comparația completă Depresie sau tristețe?.

Depresie sau burnout?

Burnoutul este legat în principal de stresul profesional cronic.

Poate include:

• epuizare;
• distanțare față de muncă;
• cinism;
• eficiență profesională redusă.

În burnout, persoana se poate simți mai bine în concediu sau când se îndepărtează de serviciu. În depresie, pierderea interesului și lipsa energiei tind să se extindă și asupra vieții personale.

Totuși, burnoutul și depresia pot apărea împreună.

Citește:

• Burnout: simptome și tratament
• Burnout sau depresie?

Depresie sau stres cronic?

Stresul cronic apare când persoana este expusă mult timp la presiune, conflict, boală, nesiguranță sau suprasolicitare.

Pot apărea:

• somn slab;
• tensiune;
• iritabilitate;
• oboseală;
• dificultăți de concentrare;
• simptome fizice.

În depresie se adaugă frecvent pierderea interesului, lipsa speranței, valoarea de sine redusă și retragerea generalizată.

Citește articolul despre stresul cronic.

Depresie sau hipotiroidism?

Hipotiroidismul poate provoca:

• oboseală;
• încetinire;
• probleme de concentrare;
• dispoziție scăzută;
• creștere în greutate;
• piele uscată;
• constipație;
• sensibilitate la frig;
• modificări menstruale.

Simptomele se pot suprapune cu depresia, iar cele două probleme pot exista simultan.

Diagnosticul nu se face doar după simptome. În funcție de context, medicul poate recomanda examinare și analize pentru funcția tiroidei.

Citește articolul Depresie sau hipotiroidism?.

Depresie sau tulburare bipolară?

Această diferențiere este esențială înaintea stabilirii tratamentului.

În tulburarea bipolară, episoadele depresive alternează sau au alternat cu perioade de manie ori hipomanie.

Semnele care trebuie discutate cu medicul includ episoade în care ai avut:

• energie neobișnuit de mare;
• nevoie mult mai mică de somn;
• vorbire accelerată;
• gânduri foarte rapide;
• încredere exagerată;
• impulsivitate;
• cheltuieli neobișnuite;
• comportamente riscante;
• iritabilitate intensă;
• activitate mult crescută.

Nu toate persoanele percep hipomania ca pe o problemă. Poate fi descrisă ca o perioadă de productivitate sau energie excepțională.

NICE recomandă ca evaluarea depresiei să includă istoricul episoadelor de dispoziție crescută, tocmai pentru a stabili dacă episodul depresiv poate face parte din tulburarea bipolară.

Citește:

• Tulburarea bipolară
• Manie și hipomanie

Depresia poate produce simptome psihotice?

Da, în forme severe.

Pot apărea:

• convingeri fixe că persoana este vinovată de lucruri grave;
• convingerea că familia ar fi mai bine fără ea;
• ideea că organismul nu mai funcționează;
• halucinații;
• teamă extremă;
• dezorganizare;
• refuzul alimentației din motive delirante.

Depresia cu simptome psihotice necesită evaluare psihiatrică specializată și evaluarea riscului. NICE recomandă trimiterea către servicii specializate și îngrijire coordonată.

Citește articolul despre simptomele psihozei.

Care sunt cauzele depresiei?

De obicei, nu există o singură cauză.

Pot contribui:

• predispoziția familială;
• factori biologici;
• traumă;
• abuz;
• pierderi;
• singurătate;
• conflicte;
• șomaj;
• datorii;
• boală cronică;
• durere;
• lipsa somnului;
• consumul de alcool sau droguri;
• anumite medicamente;
• modificări hormonale;
• sarcina și perioada după naștere;
• menopauza;
• stresul profesional.

Depresia poate agrava situația socială, iar dificultățile sociale pot agrava depresia, formând un cerc de întreținere.

Poate fi depresia provocată de o problemă medicală?

Unele afecțiuni pot produce sau agrava simptome depresive.

În funcție de context, medicul poate lua în calcul:

• afecțiuni tiroidiene;
• anemie;
• deficit de vitamine;
• tulburări ale somnului;
• boli neurologice;
• durere cronică;
• boli cardiovasculare;
• diabet;
• boli inflamatorii;
• modificări hormonale;
• efecte adverse medicamentoase;
• consum sau sevraj de substanțe.

Nu toate persoanele au nevoie de aceleași analize. Investigațiile se stabilesc pe baza istoricului, examenului și simptomelor.

Poți începe cu medicul de familie dacă simptomele sunt însoțite de modificări fizice importante sau cauza nu este clară.

Consumul de alcool poate agrava depresia?

Da.

Alcoolul poate:

• reduce temporar tensiunea;
• fragmenta somnul;
• accentua impulsivitatea;
• agrava dispoziția;
• interacționa cu medicamentele;
• crește riscul de accidente;
• crește riscul suicidar;
• produce dependență și sevraj.

Este important ca medicul să cunoască frecvența și cantitatea consumului. Informația nu trebuie ascunsă din teamă de judecată, deoarece poate schimba siguranța tratamentului.

Oprirea bruscă a alcoolului poate fi periculoasă în cazul consumului important sau al dependenței.

Cum se stabilește diagnosticul?

Nu există o analiză de sânge care să confirme singură depresia.

Evaluarea poate include:

• simptomele;
• durata;
• severitatea;
• impactul asupra vieții;
• episoadele anterioare;
• istoricul de manie sau hipomanie;
• bolile fizice;
• tratamentele;
• consumul de alcool și droguri;
• somnul;
• evenimentele stresante;
• sprijinul social;
• gândurile suicidare;
• simptomele psihotice.

Medicul trebuie să întrebe direct despre ideile de suicid și intenție. Întrebarea nu „pune idei în cap”, ci permite evaluarea riscului și stabilirea ajutorului necesar. NICE recomandă evaluarea directă a riscului suicidar la persoanele cu depresie.

Chestionarul PHQ-9 pune diagnosticul?

Nu.

PHQ-9 este un instrument de screening și monitorizare. Poate ajuta la:

• identificarea simptomelor;
• estimarea severității;
• urmărirea evoluției;
• structurarea consultației.

Nu poate:

• confirma singur depresia;
• exclude tulburarea bipolară;
• exclude hipotiroidismul;
• evalua complet riscul suicidar;
• identifica toate problemele asociate;
• înlocui consultația.

Un scor crescut arată nevoia unei evaluări, nu un diagnostic automat.

Cum se tratează depresia?

Tratamentul se alege după:

• severitate;
• risc;
• preferințele pacientului;
• episoadele anterioare;
• răspunsul la tratamente;
• bolile asociate;
• disponibilitatea intervențiilor;
• sarcină sau alăptare;
• existența bipolarității ori psihozei.

Poate include:

• monitorizare activă;
• autoajutor ghidat;
• psihoterapie;
• activare comportamentală;
• tratament medicamentos;
• intervenții asupra somnului;
• tratarea bolilor asociate;
• sprijin social;
• combinații între aceste opțiuni.

Tratamentul trebuie adaptat persoanei. Alegerea poate necesita ajustări, iar lipsa răspunsului la prima intervenție nu înseamnă că depresia nu poate fi tratată.

Psihoterapia

Intervențiile psihologice utilizate pot include:

• terapia cognitiv-comportamentală;
• activarea comportamentală;
• psihoterapia interpersonală;
• terapia de rezolvare a problemelor;
• autoajutor structurat;
• alte intervenții adaptate contextului.

Psihoterapia poate ajuta persoana să:

• observe tiparele de gândire;
• revină treptat la activități;
• reducă izolarea;
• gestioneze pierderile și conflictele;
• dezvolte strategii de prevenire a recăderilor;
• îmbunătățească relațiile.

WHO enumeră terapia cognitiv-comportamentală, activarea comportamentală, psihoterapia interpersonală și terapia de rezolvare a problemelor printre intervențiile psihologice eficiente pentru depresie.

Tratamentul medicamentos

Antidepresivele pot fi recomandate în funcție de severitate, preferințe, răspunsul anterior și situația medicală.

Pentru depresia mai puțin severă, NICE nu recomandă administrarea automată a unui antidepresiv ca primă opțiune, exceptând situația în care aceasta este preferința informată a pacientului. Pentru depresia mai severă pot fi discutate psihoterapia, medicația sau asocierea lor.

Tratamentul medicamentos:

• nu funcționează instantaneu;
• poate produce reacții adverse;
• necesită monitorizare;
• nu trebuie modificat fără medic;
• nu trebuie oprit brusc;
• trebuie reevaluat dacă starea se agravează.

Citește:

• Psihoterapie sau medicație?
• Antidepresivele dau dependență?

Cât durează tratamentul?

Nu există o durată identică pentru toate persoanele.

Contează:

• severitatea episodului;
• timpul până la ameliorare;
• episoadele anterioare;
• riscul de recădere;
• reacțiile adverse;
• problemele asociate;
• preferințele pacientului.

Tratamentul poate continua după ameliorarea simptomelor pentru reducerea riscului de revenire. Necesitatea lui trebuie revizuită periodic.

Faptul că te simți mai bine nu justifică oprirea imediată a medicației sau a psihoterapiei.

Ce poți face singur?

Măsurile de autoîngrijire pot sprijini tratamentul, dar nu înlocuiesc evaluarea în formele moderate sau severe.

Pot ajuta:

• păstrarea unei ore regulate de trezire;
• mese simple și regulate;
• activitate fizică adaptată;
• expunere la lumină naturală;
• menținerea contactului cu o persoană de încredere;
• împărțirea sarcinilor în pași foarte mici;
• reducerea alcoolului;
• evitarea drogurilor;
• limitarea izolării;
• notarea schimbărilor importante;
• respectarea consultațiilor.

În depresie, obiectivul inițial poate fi modest:

• să faci duș;
• să mănânci;
• să ieși câteva minute;
• să răspunzi unui mesaj;
• să ajungi la consultație.

Lipsa energiei este un simptom, nu o dovadă că persoana nu se străduiește suficient.

Ce nu ajută?

Nu sunt utile recomandări precum:

• „Gândește pozitiv.”
• „Ai tot ce îți trebuie.”
• „Alții o duc mai rău.”
• „Trebuie doar să vrei.”
• „Ieși și distrează-te.”
• „Nu mai lua pastile.”
• „Nu ai de ce să fii deprimat.”

Aceste formulări pot crește rușinea și izolarea.

Este mai util:

• „Observ că îți este greu.”
• „Pot să te ajut să găsești un specialist?”
• „Vrei să vin cu tine?”
• „Te-ai gândit să te rănești?”
• „Hai să ne ocupăm împreună de următorul pas.”

Pentru un ghid complet, citește articolul Cum ajuți o persoană cu depresie.

Când mergi la psihiatru?

Este indicată evaluarea dacă:

• simptomele persistă;
• nu mai simți plăcere;
• energia este foarte redusă;
• somnul sau apetitul sunt afectate;
• nu mai poți lucra;
• te izolezi;
• nu te mai poți îngriji;
• consumi alcool pentru a face față;
• ai episoade anterioare;
• ai avut perioade de energie neobișnuită;
• psihoterapia nu a fost suficientă;
• urmezi deja tratament;
• apar gânduri despre moarte;
• există halucinații sau convingeri neobișnuite.

Pentru orientare, citește articolul Când mergi la psihiatru?.

Când este o urgență?

Apelează 112 sau mergi la urgență dacă:

• există un plan de suicid;
• persoana are acces la metoda pregătită;
• a existat o tentativă de autovătămare;
• nu se poate menține în siguranță;
• refuză complet alimentele și lichidele;
• este sever confuză;
• apar halucinații;
• există convingeri delirante;
• este profund agitată;
• există comportament violent;
• suspectezi un supradozaj;
• starea s-a deteriorat rapid.

Nu lăsa singură o persoană aflată în pericol imediat și nu promite că vei păstra secret un plan suicidar.

Citește și ghidul despre urgența psihiatrică și momentul în care trebuie apelat 112.

Consultații pentru depresie la Prevencia

La Clinica Prevencia sunt disponibile consultații de psihiatrie prin CAS și cu plată. Consultațiile au loc la Clinica Prevencia Alunișului, iar pagina de programare afișează servicii de examinare și control cu Dr. Anca Dițu, medic specialist psihiatrie.

Pentru consultația prin CAS sunt necesare:

• bilet de trimitere valabil;
• card de sănătate;
• act de identitate;
• documente medicale relevante.

Programarea se realizează în limita fondurilor CAS disponibile. După consultație, medicul poate recomanda tratament, investigații, monitorizare și servicii conexe, inclusiv psihoterapie atunci când este indicată.

Poți consulta:

• psihiatrie prin CAS;
• programare la psihiatrie.

Întrebări frecvente

Depresia înseamnă doar tristețe?

Nu. Poate predomina lipsa interesului, oboseala, iritabilitatea, somnul afectat, dificultatea de concentrare sau amorțeala emoțională.

Poți avea depresie și să mergi la serviciu?

Da. Unele persoane continuă să funcționeze aparent normal, dar cu un efort foarte mare. Capacitatea de a lucra nu exclude depresia.

Depresia poate provoca dureri fizice?

Da. Pot apărea dureri de cap, dureri musculare, crampe și probleme digestive. Simptomele persistente trebuie evaluate și medical.

Dacă am un motiv să fiu trist, poate fi tot depresie?

Da. O pierdere, un conflict sau o boală pot declanșa depresia. Existența unui motiv nu exclude diagnosticul.

Depresia se vede în analize?

Nu există o analiză care să confirme depresia. Analizele pot ajuta la excluderea unor cauze sau probleme asociate.

Depresia poate fi provocată de tiroidă?

Afecțiunile tiroidiene pot produce simptome asemănătoare și pot coexista cu depresia. Diagnosticul necesită evaluare și, când este indicat, analize.

Depresia se tratează doar cu antidepresive?

Nu. Tratamentul poate include psihoterapie, autoajutor ghidat, activare comportamentală, medicație și intervenții asupra problemelor asociate.

Antidepresivele schimbă personalitatea?

Scopul lor este reducerea simptomelor, nu schimbarea personalității. Reacțiile adverse sau senzația de amorțeală emoțională trebuie discutate cu medicul.

Depresia poate reveni?

Da. Unele persoane au un singur episod, iar altele pot avea episoade recurente. Monitorizarea și prevenirea recăderilor fac parte din tratament.

Poți întreba direct pe cineva dacă are gânduri de suicid?

Da. Întrebarea directă permite evaluarea pericolului și găsirea ajutorului potrivit. Nu trebuie evitată din teama că ar provoca ideea.

Când trebuie chemată ambulanța?

Când există un plan suicidar, tentativă, supradozaj, psihoză severă, confuzie, refuz complet al hranei sau imposibilitatea menținerii persoanei în siguranță.

Depresia poate fi tratată

Depresia afectează mai mult decât dispoziția. Poate reduce interesul, energia, concentrarea, somnul, apetitul și capacitatea de a funcționa.

Evaluarea trebuie să analizeze severitatea, riscul, bolile fizice, tratamentele, consumul de substanțe și eventualele episoade de manie sau hipomanie. Tratamentul poate include psihoterapie, medicație sau o combinație adaptată persoanei.

Dacă simptomele persistă, activitățile obișnuite au devenit foarte dificile sau apar gânduri despre moarte, nu amâna evaluarea. Poți solicita o programare la psihiatrie, prin CAS sau cu plată.