Tulburarea bipolară: simptome, diagnostic și tratament

Tulburarea bipolară: simptome, diagnostic și tratament

Tulburarea bipolară nu înseamnă că o persoană trece repede de la bucurie la supărare sau că are un caracter imprevizibil. Toți oamenii pot avea zile mai bune, zile mai grele și reacții emoționale la ceea ce li se întâmplă.

În bipolaritate apar episoade distincte în care se schimbă simultan dispoziția, energia, somnul, activitatea, gândirea și comportamentul. Aceste schimbări sunt suficient de importante încât devin vizibile pentru cei din jur și pot afecta munca, relațiile, banii, siguranța sau capacitatea persoanei de a lua decizii.

Unele persoane ajung la medic în timpul unui episod de manie. Altele solicită ajutor doar pentru depresie, iar perioadele de hipomanie rămân nerecunoscute ani întregi.

Diagnosticul corect presupune analiza întregii evoluții, nu doar a stării din ziua consultației.

Ce este tulburarea bipolară?

Tulburarea bipolară este o afecțiune psihică de durată, caracterizată prin episoade în care dispoziția și nivelul de activitate se modifică semnificativ.

Pot apărea:

• episoade de manie;
• episoade de hipomanie;
• episoade depresive;
• episoade cu simptome mixte;
• perioade de stabilitate între episoade.

În timpul maniei sau hipomaniei, persoana poate avea energie crescută, nevoie redusă de somn, vorbire accelerată, idei numeroase și comportamente impulsive.

În depresie pot apărea lipsa energiei, pierderea interesului, încetinirea, lipsa speranței și gândurile despre moarte.

Episoadele pot dura zile sau săptămâni și reprezintă o schimbare clară față de nivelul obișnuit.

Bipolaritatea înseamnă schimbări de dispoziție?

Schimbările de dispoziție pot apărea în bipolaritate, dar nu orice schimbare de dispoziție înseamnă tulburare bipolară.

Nu este suficient ca o persoană:

• să se enerveze ușor;
• să fie veselă dimineața și tristă seara;
• să aibă conflicte;
• să fie impulsivă;
• să aibă o zi foarte productivă;
• să doarmă puțin o noapte;
• să fie imprevizibilă.

În bipolaritate există un episod în care mai multe schimbări apar împreună:

• somnul se reduce;
• energia crește sau scade;
• activitatea se modifică;
• gândirea devine mai rapidă sau mai lentă;
• comportamentul se schimbă;
• consecințele devin importante.

Oscilațiile foarte rapide, determinate de conflicte și care durează minute sau ore, pot avea alte explicații și trebuie evaluate separat.

Ce este mania?

Mania este un episod sever de dispoziție anormal de crescută, expansivă sau iritabilă, asociat cu o creștere importantă a energiei și activității.

Pot apărea:

• nevoie mult mai redusă de somn;
• energie foarte crescută;
• vorbire rapidă și dificil de întrerupt;
• idei care se succed foarte repede;
• distractibilitate;
• numeroase proiecte;
• încredere exagerată;
• impresia unor capacități speciale;
• cumpărături sau investiții impulsive;
• sexualitate dezinhibată;
• conducere riscantă;
• conflicte;
• iritabilitate;
• comportamente periculoase;
• halucinații sau idei delirante.

Persoana poate să nu considere că este bolnavă. Uneori se simte mai sănătoasă, mai puternică sau mai eficientă decât oricând.

Mania produce afectare severă, poate necesita internare și poate pune persoana sau alte persoane în pericol.

Ce este hipomania?

Hipomania implică simptome asemănătoare maniei, dar mai puțin severe.

Persoana poate fi:

• mai energică;
• mai sociabilă;
• mai vorbăreață;
• mai activă;
• mai încrezătoare;
• mai impulsivă;
• mai iritabilă;
• capabilă să doarmă mult mai puțin.

Schimbarea este vizibilă pentru cei din jur, dar nu produce în mod obligatoriu deteriorarea severă asociată maniei.

Hipomania nu include psihoză. Dacă apar halucinații sau idei delirante, episodul nu mai este considerat simplă hipomanie.

Unele persoane trăiesc hipomania ca pe o perioadă foarte bună și nu solicită ajutor. Problema este că:

• deciziile pot deveni totuși riscante;
• relațiile pot fi afectate;
• episodul poate evolua;
• ulterior poate apărea depresia;
• persoana poate să nu recunoască schimbarea drept simptom.

Citește articolul dedicat despre manie și hipomanie.

Care este diferența dintre manie și hipomanie?

Diferența ține de severitate și consecințe.

O hipomanie nu este doar o perioadă de bună dispoziție. Trebuie să existe o schimbare clară și persistentă față de comportamentul obișnuit.

Cum arată depresia bipolară?

Episodul depresiv bipolar poate semăna foarte mult cu depresia unipolară.

Pot apărea:

• tristețe;
• pierderea interesului;
• energie redusă;
• retragere;
• somn prea mult sau prea puțin;
• modificări ale apetitului;
• dificultăți de concentrare;
• senzația de inutilitate;
• vinovăție;
• lipsă de speranță;
• gânduri suicidare.

Diagnosticul nu se stabilește doar după aspectul depresiei, ci după existența episoadelor anterioare de manie sau hipomanie.

Unele persoane cu tulburare bipolară solicită ajutor numai în perioadele depresive. Hipomania poate fi interpretată retrospectiv drept:

• „perioada în care am fost în sfârșit bine”;
• „momentul meu cel mai productiv”;
• „o etapă în care aveam multe idei”;
• „perioada în care nu aveam nevoie de somn”.

De aceea, în evaluarea depresiei este important istoricul perioadelor de energie crescută și dezinhibiție.

Pentru simptomele depresive, citește articolul despre depresie.

Ce sunt simptomele mixte?

Uneori pot exista simultan simptome depresive și maniacale.

De exemplu, persoana poate avea:

• dispoziție foarte scăzută;
• lipsă de speranță;
• energie crescută;
• agitație;
• idei rapide;
• iritabilitate;
• somn redus;
• impulsivitate.

Astfel de stări pot fi greu de recunoscut deoarece persoana nu pare pur și simplu „deprimată” sau „euforică”.

Combinația dintre disperare, energie și impulsivitate poate fi asociată cu risc ridicat și necesită evaluare psihiatrică rapidă.

Care sunt principalele tipuri de tulburare bipolară?

Tulburarea bipolară de tip I

Este definită prin existența cel puțin a unui episod maniacal.

Pot exista și episoade depresive, dar un episod depresiv nu este obligatoriu pentru diagnosticul de tip I.

Mania poate fi suficient de severă încât:

• să necesite internare;
• să producă afectare majoră;
• să includă psihoză;
• să creeze riscuri financiare, sexuale sau fizice.

Tulburarea bipolară de tip II

Include:

• episoade de hipomanie;
• episoade depresive majore;
• absența unui episod maniacal complet.

Tipul II nu este pur și simplu o versiune „ușoară”. Hipomania este mai puțin severă decât mania, dar episoadele depresive pot produce afectare importantă și risc suicidar.

Ciclotimia

Ciclotimia presupune perioade repetate cu simptome hipomaniacale și depresive care nu îndeplinesc complet criteriile unor episoade tipice, dar persistă și afectează viața.

Nu este echivalentă cu faptul că cineva este „ciclotimic” sau schimbător.

Alte tulburări bipolare și înrudite

Există situații în care simptomele au caracter bipolar, dar nu se încadrează complet în categoriile principale.

Diagnosticul exact aparține specialistului și poate necesita monitorizare în timp.

Ce înseamnă ciclare rapidă?

Termenul „ciclare rapidă” nu înseamnă schimbări de dispoziție de mai multe ori într-o zi.

Se referă la apariția mai multor episoade distincte de manie, hipomanie sau depresie într-un an.

Între episoade poate exista:

• revenire la nivelul obișnuit;
• o perioadă de stabilitate;
• sau trecerea directă către alt tip de episod.

Modificările de la o oră la alta trebuie evaluate, dar nu sunt suficiente pentru această clasificare.

Ce poate declanșa un episod?

Nu există întotdeauna un declanșator clar.

La unele persoane pot contribui:

• privarea de somn;
• programul neregulat;
• stresul;
• conflictele;
• evenimentele importante;
• consumul de alcool sau droguri;
• stimulentele;
• unele tratamente;
• întreruperea medicației;
• perioada după naștere;
• schimbările de fus orar;
• munca în ture.

Declanșatorul nu reprezintă cauza completă a bolii. Două persoane pot trece prin același stres, iar numai una să dezvolte un episod bipolar.

Lipsa somnului este simptom sau cauză?

Poate fi ambele.

În manie sau hipomanie apare adesea nevoia redusă de somn:

• persoana doarme foarte puțin;
• nu se simte obosită;
• are energie crescută;
• continuă numeroase activități.

Aceasta diferă de insomnie, în care persoana vrea să doarmă, nu poate și se simte epuizată.

Privarea de somn poate, la rândul ei, destabiliza dispoziția unei persoane vulnerabile.

O modificare importantă a somnului poate reprezenta unul dintre primele semne ale unui episod.

Citește articolul despre insomnie.

Iritabilitatea înseamnă tulburare bipolară?

Nu.

Iritabilitatea poate apărea în:

• stres;
• lipsă de somn;
• anxietate;
• depresie;
• ADHD;
• durere;
• consum de substanțe;
• sevraj;
• probleme hormonale;
• conflicte;
• tulburare bipolară.

În bipolaritate, iritabilitatea apare în cadrul unui episod și se asociază cu schimbări precum:

• energie crescută;
• somn redus;
• vorbire rapidă;
• idei multe;
• activitate crescută;
• impulsivitate;
• dezinhibiție.

Iritabilitatea izolată nu confirmă diagnosticul.

Citește articolul Mă enervez ușor și din orice.

Tulburare bipolară sau ADHD?

Ambele pot implica:

• impulsivitate;
• distractibilitate;
• neliniște;
• vorbire multă;
• dificultăți de organizare;
• reacții rapide.

Diferența principală este evoluția.

În ADHD:

• simptomele încep în copilărie;
• sunt relativ persistente;
• apar în mai multe contexte;
• nu sunt limitate la episoade de dispoziție modificată.

În bipolaritate:

• simptomele apar în episoade;
• există o schimbare clară față de nivelul obișnuit;
• se modifică somnul și energia;
• între episoade persoana poate funcționa diferit.

O persoană poate avea ambele diagnostice. Evaluarea devine atunci mai complexă, iar tratamentul trebuie individualizat.

Citește articolul despre ADHD la adult.

Tulburare bipolară sau anxietate?

În anxietate pot apărea:

• neliniște;
• insomnie;
• idei rapide;
• iritabilitate;
• concentrare redusă;
• senzația că persoana nu se poate opri.

Totuși, persoana anxioasă este de obicei:

• preocupată de pericole;
• tensionată;
• obosită după somn insuficient;
• nesigură;
• în căutarea reasigurării.

În manie, poate exista:

• încredere exagerată;
• energie crescută;
• nevoie redusă de somn;
• dezinhibiție;
• activitate orientată spre multe proiecte;
• comportament riscant.

Anxietatea și bipolaritatea pot coexista.

Tulburare bipolară sau depresie obișnuită?

Diferențierea poate fi dificilă când persoana se prezintă în timpul unui episod depresiv.

Indiciile care pot ridica suspiciunea unei evoluții bipolare includ:

• episoade anterioare de energie și activitate crescute;
• somn foarte redus fără oboseală;
• impulsivitate episodică;
• perioade de vorbire rapidă și numeroase proiecte;
• antecedente familiale;
• episoade postpartum;
• reacții de activare la anumite tratamente;
• simptome psihotice;
• schimbări episodice clare.

Niciunul dintre aceste elemente nu stabilește singur diagnosticul.

Un pacient cu depresie trebuie să spună medicului dacă a avut perioade în care s-a simțit neobișnuit de energic, dezinhibat sau capabil să funcționeze cu foarte puțin somn.

Tulburare bipolară sau tulburare de personalitate?

Unele tulburări de personalitate pot implica:

• instabilitate emoțională;
• impulsivitate;
• conflicte;
• teamă de abandon;
• reacții intense;
• autovătămare.

În tulburarea bipolară, modificările sunt organizate mai clar în episoade cu schimbări ale somnului, energiei și activității.

În problemele de personalitate, reacțiile pot fi:

• foarte sensibile la evenimentele relaționale;
• mai rapide;
• mai persistente ca tipar general;
• prezente în multe situații de-a lungul vieții.

Cele două pot coexista. Diagnosticul nu trebuie pus după o ceartă, un comportament impulsiv sau un videoclip online.

Substanțele pot imita bipolaritatea?

Da.

Pot produce sau agrava:

• euforie;
• agitație;
• insomnie;
• paranoia;
• impulsivitate;
• depresie;
• halucinații.

Pot fi implicate:

• cocaina;
• amfetaminele;
• stimulentele luate fără indicație;
• canabisul;
• alcoolul;
• sedativele;
• sevrajul;
• alte droguri;
• energizantele în cantități mari.

Unele medicamente prescrise pot influența dispoziția și somnul.

Diagnosticul trebuie să stabilească:

• când au apărut simptomele;
• relația cu substanța;
• ce se întâmplă în perioadele fără consum;
• dacă existau episoade anterior.

Spune-i medicului exact ce ai consumat. Informația este necesară pentru siguranță, nu pentru judecată.

Tiroida poate semăna cu tulburarea bipolară?

Unele probleme tiroidiene pot produce simptome care seamănă cu depresia sau activarea.

Hipertiroidismul poate asocia:

• neliniște;
• palpitații;
• insomnie;
• iritabilitate;
• scădere în greutate;
• transpirații;
• energie aparent crescută.

Hipotiroidismul poate provoca:

• oboseală;
• încetinire;
• dispoziție scăzută;
• concentrare redusă.

Analizele pot face parte din evaluarea inițială, mai ales când există simptome fizice sau tratament cu litiu.

Citește articolul Depresie sau hipotiroidism?.

Pot apărea simptome psihotice?

Da, în episoadele severe de manie sau depresie pot apărea:

• halucinații;
• idei delirante;
• paranoia;
• convingeri despre puteri speciale;
• convingerea că persoana este foarte bogată sau celebră;
• convingeri exagerate de vinovăție ori ruină;
• dezorganizare.

Simptomele psihotice pot fi legate de starea de dispoziție.

De exemplu:

• în manie, persoana poate crede că are o misiune specială;
• în depresie, poate fi convinsă că a distrus viața familiei.

Psihoza necesită evaluare rapidă și poate impune internare.

Citește articolul despre psihoză.

Cum se stabilește diagnosticul?

Nu există o analiză de sânge, un RMN sau un test online care confirmă tulburarea bipolară.

Evaluarea psihiatrică poate include:

• istoricul episoadelor;
• durata lor;
• somnul;
• energia;
• activitatea;
• comportamentele impulsive;
• episoadele depresive;
• simptomele psihotice;
• funcționarea dintre episoade;
• tratamentele anterioare;
• consumul de alcool și droguri;
• bolile medicale;
• antecedentele familiale;
• sarcina și perioada postpartum;
• riscul suicidar;
• riscul pentru alte persoane.

Este importantă perspectiva unei persoane apropiate, cu acordul pacientului, deoarece în manie sau hipomanie persoana poate să nu observe complet schimbarea.

Un test online poate confirma bipolaritatea?

Nu.

Chestionarele pot indica faptul că o evaluare este utilă, dar pot da rezultate crescute și în:

• ADHD;
• anxietate;
• consum de substanțe;
• traumă;
• tulburări de personalitate;
• depresie;
• lipsă de somn.

Întrebări precum „ai avut multă energie?” nu sunt suficiente fără context.

Contează:

• cât a durat;
• cât dormeai;
• dacă era o schimbare clară;
• ce consecințe au existat;
• dacă simptomele au apărut simultan;
• cum ai funcționat înainte și după.

Ce este jurnalul de dispoziție?

Un jurnal de dispoziție poate include:

• numărul orelor de somn;
• nivelul energiei;
• dispoziția;
• iritabilitatea;
• activitatea;
• medicamentele;
• consumul de alcool;
• evenimentele importante;
• cheltuielile sau impulsurile;
• observațiile familiei.

Poate ajuta la identificarea:

• semnelor precoce;
• declanșatorilor;
• efectului tratamentului;
• ritmului episoadelor.

Jurnalul nu înlocuiește evaluarea și nu trebuie folosit pentru autodiagnosticarea fiecărei variații normale.

Cum se tratează tulburarea bipolară?

Tratamentul poate include:

• stabilizatoare ale dispoziției;
• medicamente antipsihotice;
• tratamentul specific depresiei bipolare;
• psihoterapie;
• psihoeducație;
• intervenții familiale;
• monitorizarea somnului și ritmurilor;
• reducerea consumului de substanțe;
• plan de prevenire a recăderilor;
• monitorizarea sănătății fizice.

Tratamentul unui episod acut poate fi diferit de tratamentul pe termen lung.

Nu există un singur medicament potrivit tuturor.

Alegerea depinde de:

• tipul episodului;
• severitate;
• tratamentele anterioare;
• reacțiile adverse;
• bolile asociate;
• riscul suicidar;
• vârstă;
• posibilitatea unei sarcini;
• preferințele pacientului;
• capacitatea de monitorizare.

Ce sunt stabilizatoarele dispoziției?

Termenul se referă la medicamente utilizate pentru tratarea sau prevenirea episoadelor bipolare.

Pot include, în funcție de situație:

• litiu;
• anumite anticonvulsivante;
• anumite antipsihotice.

Medicamentele nu sunt interschimbabile și nu tratează toate fazele în același mod.

De exemplu, un medicament eficient în depresia bipolară poate să nu fie potrivit pentru mania acută.

Tratamentul se prescrie și se monitorizează de specialist.

Ce trebuie știut despre litiu?

Litiul poate fi utilizat pentru tratamentul pe termen lung și prevenirea recăderilor.

Necesită:

• analize înainte de inițiere;
• măsurarea periodică a nivelului din sânge;
• monitorizarea rinichilor;
• monitorizarea tiroidei;
• urmărirea calciului;
• evaluarea efectelor adverse;
• atenție la interacțiuni.

Nivelul litiului poate fi influențat de:

• deshidratare;
• febră;
• vărsături;
• diaree;
• schimbări mari ale aportului de lichide;
• unele medicamente.

Dacă iei litiu și apar vărsături, diaree, boală acută, tremor accentuat, dezechilibru, confuzie sau somnolență neobișnuită, solicită sfat medical.

Nu lua antiinflamatoare fără rețetă fără să verifici compatibilitatea cu medicul sau farmacistul.

Nu opri brusc litiul. Întreruperea rapidă poate crește riscul de recădere.

Ce trebuie știut despre antipsihotice?

Anumite antipsihotice pot fi utilizate:

• în manie;
• în depresia bipolară;
• pentru prevenirea recăderilor;
• când există psihoză.

Pot apărea efecte precum:

• somnolență;
• creștere în greutate;
• modificări ale glicemiei și lipidelor;
• rigiditate;
• tremor;
• neliniște;
• efecte hormonale;
• alte reacții.

Înainte și în timpul tratamentului pot fi necesare:

• greutate sau BMI;
• tensiune;
• puls;
• glicemie ori HbA1c;
• profil lipidic;
• alte investigații, în funcție de medicament.

Nu opri brusc tratamentul după dispariția simptomelor.

Ce trebuie știut despre valproat?

Valproatul poate fi utilizat în anumite situații, dar are riscuri reproductive importante.

În Uniunea Europeană, utilizarea sa pentru bipolaritate în sarcină este contraindicată, iar la femeile care pot rămâne însărcinate există restricții și măsuri stricte de prevenire a sarcinii.

Există și recomandări de precauție pentru bărbații care intenționează concepția, pe baza unui posibil risc pentru dezvoltarea copilului.

Dacă iei valproat:

• nu îl opri singur;
• discută din timp planificarea unei sarcini;
• anunță urgent medicul dacă suspectezi o sarcină;
• respectă monitorizarea recomandată;
• discută riscurile și alternativele.

Schimbarea bruscă a tratamentului poate provoca recădere și trebuie evitată.

Antidepresivele se folosesc în tulburarea bipolară?

Uneori pot fi folosite în depresia bipolară, dar nu în același mod ca în depresia unipolară.

În anumite situații, antidepresivul poate fi asociat cu un stabilizator al dispoziției sau cu alt tratament adecvat.

Administrarea unui antidepresiv fără evaluarea istoricului bipolar poate, la unele persoane, favoriza:

• manie;
• hipomanie;
• destabilizare;
• ciclare.

Nu opri antidepresivul singur dacă suspectezi bipolaritate. Solicită evaluare, iar schimbarea se face medical.

Citește articolul Antidepresivele dau dependență?.

Psihoterapia poate trata tulburarea bipolară?

Psihoterapia este importantă, dar în manie sau formele severe nu înlocuiește tratamentul medical.

Poate ajuta la:

• înțelegerea diagnosticului;
• recunoașterea semnelor precoce;
• menținerea rutinei;
• reducerea stresului;
• îmbunătățirea somnului;
• gestionarea consecințelor episoadelor;
• relațiile de familie;
• aderența la tratament;
• prevenirea recăderilor;
• tratamentul simptomelor depresive reziduale.

Pot fi utile intervenții:

• cognitiv-comportamentale;
• interpersonale;
• centrate pe ritmurile sociale;
• familiale;
• psihoeducaționale.

Terapeutul trebuie să aibă experiență în bipolaritate și să monitorizeze apariția semnelor de manie sau hipomanie.

De ce este important somnul regulat?

Somnul este unul dintre cei mai importanți indicatori ai stabilității dispoziției.

Pot ajuta:

• o oră relativ stabilă de culcare;
• o oră stabilă de trezire;
• limitarea nopților pierdute;
• reducerea muncii în ture, când este posibil;
• atenție la fusurile orare;
• reducerea alcoolului;
• monitorizarea efectelor medicamentelor;
• contactarea medicului dacă nevoia de somn scade brusc.

Nu încerca să tratezi o posibilă manie doar cu melatonină sau somnifere.

Somnul redus însoțit de energie foarte mare necesită evaluare psihiatrică.

Alcoolul și drogurile afectează tratamentul?

Da.

Pot:

• declanșa sau agrava episoade;
• reduce aderența;
• interacționa cu medicamentele;
• crește impulsivitatea;
• agrava somnul;
• crește riscul de suicid sau accidente;
• face diagnosticul mai dificil.

Nu combina alcoolul cu:

• benzodiazepine;
• somnifere;
• antipsihotice sedative;
• alte medicamente cu efect deprimant asupra sistemului nervos.

Dacă există consum important, spune-i medicului. Poate fi necesar un plan de tratament integrat.

Poate persoana să oprească tratamentul când se simte bine?

Nu fără o discuție cu medicul.

Faptul că persoana se simte bine poate însemna că tratamentul funcționează.

Oprirea poate fi urmată de:

• reapariția maniei;
• depresie;
• insomnie;
• psihoză;
• risc suicidar;
• deteriorarea funcționării.

Unele medicamente trebuie reduse gradual și monitorizat riscul de recădere.

Dacă apar reacții adverse, soluția este reevaluarea planului, nu oprirea bruscă.

Ce sunt semnele precoce ale recăderii?

Semnele diferă de la o persoană la alta.

Pentru manie sau hipomanie pot include:

• somn redus;
• mai multe mesaje;
• vorbire accelerată;
• proiecte numeroase;
• iritabilitate;
• cumpărături;
• creșterea activității online;
• mai mult alcool;
• nevoia de a contacta multe persoane;
• sentimentul că ideile sunt excepționale.

Pentru depresie pot include:

• retragere;
• trezire prea devreme;
• pierderea interesului;
• oboseală;
• amânarea activităților;
• autocritică;
• scăderea îngrijirii personale;
• lipsă de speranță.

Un plan de prevenire poate preciza:

• ce observă persoana;
• ce observă familia;
• cine trebuie contactat;
• ce riscuri trebuie limitate;
• cum se gestionează banii și condusul;
• ce modificări ale tratamentului sunt autorizate de medic.

Nu modifica dozele pe baza unui plan improvizat. Orice doză suplimentară trebuie stabilită în prealabil cu specialistul.

Cum poate ajuta familia?

Familia poate:

• observa schimbarea somnului;
• nota comportamentele noi;
• încuraja consultația;
• reduce stimularea;
• ajuta cu transportul;
• limita accesul la bani sau condus, dacă există acord și risc;
• urma planul de criză;
• păstra o comunicare calmă.

În timpul maniei, confruntarea directă și încercarea de a demonstra că persoana „nu are dreptate” pot escalada conflictul.

Este mai util:

• să vorbești simplu;
• să eviți disputele lungi;
• să pui limite clare;
• să reduci accesul la situații periculoase;
• să ceri ajutor medical.

Confidențialitatea pacientului trebuie respectată, dar familia poate transmite medicului informații despre riscuri chiar dacă specialistul nu poate oferi toate detaliile înapoi fără acord.

Cum ajuți o persoană aflată în manie?

Poți:

1. vorbi calm și concis;
2. reduce zgomotul și numărul de persoane;
3. evita certurile;
4. nu încuraja proiectele sau cheltuielile;
5. nu oferi alcool ori stimulente;
6. îndepărta accesul la mașină, dacă poate fi făcut în siguranță;
7. contacta medicul sau serviciile de urgență;
8. nu încerca să controlezi fizic persoana.

Apelează 112 dacă există risc imediat, psihoză, agresivitate, imposibilitatea menținerii siguranței sau refuzul îngrijirii într-o stare severă.

Când trebuie să mergi la psihiatru?

Evaluarea psihiatrică este indicată dacă există:

• perioade distincte de energie crescută;
• somn redus fără oboseală;
• comportament neobișnuit;
• cheltuieli sau decizii riscante;
• depresii repetate;
• depresie și istoric de hipomanie;
• activare după medicație;
• psihoză;
• antecedente familiale;
• episoade după naștere;
• consum de substanțe;
• afectarea relațiilor și muncii.

Nu trebuie să aștepți până când apare o manie severă.

Citește articolul Când mergi la psihiatru?.

Când este o urgență psihiatrică?

Apelează 112 dacă apar:

• un plan suicidar;
• tentativă de autovătămare;
• intenția de a răni pe cineva;
• halucinații;
• idei delirante;
• comportament violent;
• imposibilitatea menținerii siguranței;
• lipsă aproape totală de somn;
• agitație severă;
• conducere sau comportamente extrem de riscante;
• cheltuieli necontrolabile cu risc imediat;
• refuzul complet al alimentelor sau lichidelor;
• confuzie;
• supradozaj;
• sevraj sever;
• simptome psihotice sau maniacale după naștere.

Nu lăsa persoana singură dacă există risc suicidar sau psihoză și nu o lăsa să conducă.

Citește ghidul despre urgența psihiatrică și momentul în care trebuie apelat 112.

Tulburarea bipolară în sarcină și după naștere

Sarcina și perioada postpartum necesită planificare specializată.

Riscul trebuie analizat din două direcții:

• riscul medicamentului pentru sarcină;
• riscul recăderii dacă tratamentul este oprit.

Nu toate medicamentele au același profil.

Dacă planifici o sarcină:

• discută din timp cu psihiatrul;
• implică medicul obstetrician;
• nu opri tratamentul singură;
• revizuiește riscurile și alternativele;
• stabilește un plan pentru perioada postpartum.

Dacă afli că ești însărcinată în timp ce iei tratament, contactează urgent medicul, dar nu întrerupe brusc medicația.

După naștere, insomnia severă, energia crescută, confuzia, ideile neobișnuite sau halucinațiile pot reprezenta o urgență.

Monitorizarea sănătății fizice

Tratamentul pe termen lung trebuie să includă și sănătatea fizică.

În funcție de medicație, pot fi monitorizate:

• greutatea;
• tensiunea;
• pulsul;
• glicemia sau HbA1c;
• profilul lipidic;
• ficatul;
• rinichii;
• tiroida;
• calciul;
• hemoleucograma;
• nivelurile medicamentului.

Aceste verificări nu sunt opționale. Unele reacții adverse pot apărea fără simptome evidente la început.

Medicul de familie și psihiatrul pot împărți responsabilitatea monitorizării, printr-un plan clar.

Consultații pentru suspiciunea de tulburare bipolară la Prevencia

La Clinica Prevencia Alunișului sunt disponibile consultații generale de psihiatrie cu Dr. Anca Dițu, medic specialist psihiatrie, prin CAS și cu plată.

Consultația poate constitui un prim pas pentru:

• analiza episoadelor;
• evaluarea somnului și energiei;
• diferențierea depresiei unipolare de bipolaritate;
• evaluarea maniei, hipomaniei și psihozei;
• analiza tratamentelor;
• evaluarea riscului;
• stabilirea traseului terapeutic.

Pentru consultațiile prin CAS sunt necesare bilet de trimitere valabil, card de sănătate și act de identitate, iar programarea se face în limita fondurilor disponibile.

Poți consulta:

• psihiatrie prin CAS;
• programare la psihiatrie.

Pentru simptome fizice, monitorizarea tratamentului sau analizele recomandate, poate fi utilă și o programare la medicină de familie.

Întrebări frecvente

Bipolaritatea înseamnă că îmi schimb dispoziția repede?

Nu. Tulburarea bipolară implică episoade distincte care modifică dispoziția, energia, somnul, activitatea și comportamentul.

Poți avea tulburare bipolară fără depresie?

În tulburarea bipolară de tip I, diagnosticul se poate stabili după un episod maniacal, chiar dacă nu a existat un episod depresiv major.

Bipolar II este mai puțin grav?

Hipomania este mai puțin severă decât mania, dar episoadele depresive din bipolar II pot produce afectare importantă și risc suicidar.

Cum știu dacă am avut hipomanie?

Pot exista perioade distincte cu somn redus, energie crescută, vorbire rapidă, activitate, încredere și impulsivitate neobișnuite. Evaluarea retrospectivă este realizată de psihiatru.

Dacă dorm puțin și am energie, este manie?

Poate fi un semnal important, mai ales dacă există și alte modificări ale comportamentului. O singură noapte nu stabilește diagnosticul.

Iritabilitatea înseamnă bipolaritate?

Nu. Devine mai sugestivă când apare episodic împreună cu energie crescută, somn redus, dezinhibiție și activitate neobișnuită.

ADHD și bipolaritatea pot exista simultan?

Da. ADHD este un tipar început în copilărie, în timp ce simptomele bipolare apar în episoade distincte.

Antidepresivele pot declanșa manie?

La unele persoane cu bipolaritate pot contribui la activare sau destabilizare, mai ales dacă sunt utilizate fără tratamentul adecvat al bipolarității. Nu opri tratamentul singur.

Tulburarea bipolară se vindecă?

Este de regulă o afecțiune de durată, dar tratamentul poate reduce episoadele și permite o viață stabilă și funcțională.

Este necesară medicația toată viața?

Durata depinde de tipul bolii, numărul și severitatea episoadelor, riscuri și răspuns. Decizia se ia individual și se reevaluează.

Litiul necesită analize?

Da. Necesită monitorizarea nivelului din sânge, a rinichilor, tiroidei și altor parametri.

Pot opri tratamentul dacă mă simt bine?

Nu fără medic. Oprirea poate provoca recădere, iar unele medicamente trebuie reduse gradual.

Psihoterapia este suficientă?

Poate fi foarte utilă, dar în manie și formele severe nu înlocuiește tratamentul medicamentos.

Familia trebuie implicată?

Cu acordul pacientului, familia poate ajuta la recunoașterea semnelor precoce, monitorizarea riscurilor și aplicarea planului de criză.

Când trebuie apelat 112?

În caz de plan suicidar, psihoză, agresivitate, manie severă, comportamente periculoase, supradozaj sau imposibilitatea menținerii siguranței.

Tulburarea bipolară înseamnă episoade, nu o personalitate schimbătoare

Diagnosticul devine posibil când există perioade clare în care se modifică simultan:

• dispoziția;
• energia;
• somnul;
• activitatea;
• gândirea;
• comportamentul.

Persoana poate trece prin depresie, hipomanie, manie sau stări mixte, cu perioade de stabilitate între episoade.

Un diagnostic corect este important deoarece tratamentul depresiei bipolare diferă de tratamentul depresiei unipolare, iar anumite medicamente necesită monitorizare atentă.

Dacă tu sau o persoană apropiată ați observat perioade de somn foarte redus, energie neobișnuită, impulsivitate, cheltuieli, psihoză sau depresii repetate, poți solicita o programare la psihiatrie.