ADHD sau anxietate? Cum recunoști diferența

ADHD sau anxietate? Cum recunoști diferența

ADHD și anxietatea pot provoca dificultăți de concentrare, procrastinare, neliniște, iritabilitate și probleme de somn. Din exterior, o persoană anxioasă poate părea la fel de dezorganizată și distrasă ca una cu ADHD.

Diferența nu se stabilește după un singur simptom și nici după rezultatul unui test online.

În ADHD, dificultățile de atenție, organizare și control al impulsurilor formează un tipar persistent, început în copilărie și prezent în mai multe contexte.

În anxietate, concentrarea este frecvent afectată deoarece atenția este ocupată de griji, scenarii negative, verificarea pericolului și teama de greșeli. Problemele pot apărea sau se pot agrava în perioadele de nesiguranță și presiune.

Cele două tulburări pot exista simultan. Uneori, ani de dificultăți produse de ADHD duc la apariția anxietății. Alteori, anxietatea este problema principală și produce manifestări care seamănă cu deficitul de atenție.

Ce este ADHD?

ADHD este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată printr-un tipar persistent de:

• neatenție;
• hiperactivitate și impulsivitate;
• sau o combinație între acestea.

Pentru diagnostic, simptomele trebuie:

• să fi început în copilărie;
• să apară în mai multe contexte;
• să persiste;
• să afecteze funcționarea;
• să nu fie explicate mai bine de o altă problemă.

La adult, ADHD se poate manifesta prin:

• dezorganizare;
• întârzieri;
• obiecte pierdute;
• termene ratate;
• dificultăți de gestionare a timpului;
• procrastinare;
• impulsivitate;
• neliniște;
• probleme în finalizarea sarcinilor.

Pentru tabloul complet, citește articolul despre ADHD la adult.

Ce este anxietatea?

Anxietatea este o reacție care implică teamă, îngrijorare și anticiparea pericolului.

Poate fi normală înaintea:

• unui examen;
• unei consultații;
• unui interviu;
• unei schimbări;
• unei conversații dificile.

Devine o problemă clinică atunci când este excesivă, persistentă, greu de controlat și afectează viața.

În anxietatea generalizată, grijile pot cuprinde:

• sănătatea;
• familia;
• banii;
• munca;
• studiile;
• greșelile;
• responsabilitățile cotidiene.

Pot apărea și:

• neliniște;
• oboseală;
• iritabilitate;
• tensiune musculară;
• concentrare redusă;
• probleme de somn.

Pentru prezentarea generală, citește articolul despre simptomele anxietății.

Care este diferența principală dintre ADHD și anxietate?

Întrebarea centrală este:

Atenția se pierde pentru că este greu de reglat sau pentru că este ocupată de griji?

În ADHD, persoana se poate distrage:

• chiar când nu este îngrijorată;
• în activități cotidiene;
• din cauza zgomotelor;
• din cauza notificărilor;
• din cauza unei idei noi;
• pentru că sarcina este monotonă;
• pentru că nu reușește să își organizeze pașii.

În anxietate, persoana se poate distrage deoarece se gândește:

• „Dacă greșesc?”
• „Dacă se întâmplă ceva rău?”
• „Dacă mă judecă?”
• „Dacă am uitat ceva?”
• „Dacă simptomul acesta este grav?”
• „Dacă nu pot face față?”

În practică, ambele mecanisme pot fi prezente.

Comparație rapidă

Tabelul este orientativ. Diagnosticul necesită evaluarea întregului istoric.

Cum arată concentrarea în ADHD?

Persoana poate:

• începe o activitate și trece la alta;
• pierde firul unei conversații;
• uita instrucțiunile;
• rata detalii;
• lăsa proiecte neterminate;
• întârzia;
• pierde documente;
• fi distrasă de orice notificare;
• avea dificultăți cu sarcinile monotone.

Problemele pot apărea chiar într-o zi în care persoana se simte calmă și în siguranță.

În același timp, poate rămâne concentrată mult timp asupra unei activități:

• interesante;
• noi;
• stimulatoare;
• urgente;
• recompensate imediat.

Această capacitate nu exclude ADHD. Dificultatea poate fi reglarea atenției, nu absența sa completă.

Cum arată concentrarea în anxietate?

În anxietate, atenția este deseori funcțională, dar o mare parte din ea este consumată de monitorizarea pericolului.

Persoana poate:

• citi un e-mail, dar se gândește cum va fi interpretat;
• participa la o ședință, dar urmărește reacțiile celorlalți;
• încerca să lucreze, dar verifică simptome corporale;
• relua conversații;
• anticipa greșeli;
• căuta certitudine;
• verifica de mai multe ori aceeași activitate.

Când anxietatea scade, concentrarea se poate îmbunătăți semnificativ.

Totuși, anxietatea persistentă poate deveni atât de familiară încât persoana nu mai observă cât de mult îi ocupă atenția.

Dacă mă concentrez bine la lucrurile care îmi plac, am ADHD?

Poate fi compatibil cu ADHD, dar nu confirmă diagnosticul.

În ADHD, activitățile cu:

• interes;
• noutate;
• urgență;
• competiție;
• recompensă rapidă;

pot susține mai ușor atenția.

În anxietate, persoana se poate concentra bine asupra subiectului care o îngrijorează, inclusiv prin:

• cercetare excesivă;
• verificări;
• analiza riscurilor;
• pregătire repetată.

De exemplu, o persoană anxioasă privind sănătatea poate citi ore întregi despre un simptom. Aceasta nu este neapărat concentrare sănătoasă și nici „hiperfocus ADHD”; poate fi o formă de monitorizare anxioasă.

Procrastinarea apare în ADHD sau anxietate?

În ambele, dar din motive diferite.

Procrastinarea în ADHD

Poate apărea din:

• dificultatea inițierii;
• estimarea slabă a timpului;
• numărul mare de pași;
• monotonia sarcinii;
• distragere;
• nevoie de urgență pentru mobilizare;
• dificultatea de a prioritiza.

Persoana poate spune:

„Știu ce trebuie să fac și nu mi-e frică, dar nu reușesc să pornesc.”

Procrastinarea în anxietate

Poate apărea din:

• frica de greșeală;
• teama de evaluare;
• perfecționism;
• incertitudine;
• anticiparea disconfortului;
• nevoia de a fi complet pregătit.

Persoana poate spune:

„Nu încep până nu sunt sigur că voi face perfect.”

Uneori există ambele mecanisme: inițiere dificilă, urmată de teama consecințelor întârzierii.

Perfecționismul indică anxietate sau ADHD?

Perfecționismul este asociat mai frecvent cu anxietatea, dar poate funcționa și ca strategie de compensare pentru ADHD.

O persoană cu ADHD poate verifica excesiv deoarece știe că:

• uită detalii;
• a făcut greșeli;
• pierde documente;
• ratează termene.

Perfecționismul devine o modalitate de prevenire a criticii.

Trebuie analizat ce a apărut primul:

• dificultățile vechi de organizare;
• sau frica de greșeli și nevoia de certitudine.

Citește și articolul despre ADHD la femeile adulte, unde compensarea prin perfecționism poate întârzia recunoașterea problemei.

Neliniștea în ADHD și anxietate este diferită?

Poate fi.

Neliniștea ADHD

Poate însemna:

• nevoia de mișcare;
• schimbarea poziției;
• dificultatea de a sta la activități lente;
• vorbire multă;
• căutarea stimulării;
• mai multe activități simultan;
• senzația de plictiseală rapidă.

Neliniștea anxioasă

Poate însemna:

• tensiune;
• senzația că ceva rău urmează;
• imposibilitatea relaxării;
• verificarea mediului;
• palpitații;
• tremur;
• respirație rapidă;
• stomac încordat;
• nevoia de reasigurare.

Descrierea senzației și contextul sunt mai utile decât simplul cuvânt „agitat”.

Simptomele fizice indică anxietate?

Simptomele fizice pot orienta mai mult spre anxietate, mai ales dacă apar împreună cu teamă și anticiparea pericolului.

Pot exista:

• palpitații;
• tremur;
• transpirații;
• tensiune musculară;
• amețeală;
• greață;
• senzația de lipsă de aer;
• disconfort toracic;
• furnicături.

Aceste simptome pot avea și cauze medicale. Manifestările noi, severe sau progresive trebuie evaluate.

Citește articolul despre simptomele fizice ale anxietății.

Durerea toracică severă, leșinul și dificultatea importantă de respirație necesită evaluare urgentă.

ADHD provoacă anxietate?

ADHD poate contribui indirect la apariția anxietății.

După ani de:

• termene ratate;
• obiecte pierdute;
• întârzieri;
• greșeli;
• critici;
• probleme financiare;
• conflicte;

persoana poate deveni permanent preocupată să nu repete aceleași situații.

Poate apărea un cerc:

uitare și dezorganizare → consecințe → teamă de alte greșeli → verificări și anxietate → epuizare → atenție și mai slabă

În această situație, tratarea doar a anxietății poate reduce grijile, dar unele dificultăți de organizare pot rămâne.

Anxietatea poate semăna complet cu ADHD?

Uneori, da.

Anxietatea poate produce:

• neatenție;
• uitare;
• procrastinare;
• neliniște;
• vorbire rapidă;
• iritabilitate;
• insomnie;
• dificultăți de decizie.

Devine mai probabil ca anxietatea să fie explicația principală dacă:

• simptomele au apărut odată cu o perioadă de teamă;
• nu există indicii clare din copilărie;
• problemele se reduc când persoana se simte în siguranță;
• atenția este ocupată de scenarii negative;
• există evitare și simptome fizice;
• dificultățile sunt concentrate în situațiile evaluate drept periculoase.

Poți avea ADHD și anxietate în același timp?

Da.

ADHD se asociază frecvent cu alte probleme, inclusiv tulburări de anxietate, depresie și tulburări de somn.

Când coexistă, persoana poate avea:

• dezorganizare veche;
• procrastinare;
• obiecte pierdute;
• griji excesive;
• teama de consecințe;
• perfecționism compensator;
• insomnie;
• epuizare;
• evitare.

Diagnosticul trebuie să stabilească:

• ce simptome aparțin ADHD;
• ce simptome sunt produse de anxietate;
• cum se influențează;
• ce problemă produce cel mai mare risc;
• care este ordinea potrivită a intervențiilor.

Cum diferențiezi ADHD de anxietatea generalizată?

Anxietatea generalizată presupune îngrijorare excesivă, dificil de controlat, prezentă în majoritatea zilelor pe o perioadă îndelungată și asociată cu simptome precum neliniște, oboseală, iritabilitate, tensiune, concentrare redusă sau probleme de somn.

Întrebările utile sunt:

• Mintea este distrasă de griji?
• Grijile trec de la un domeniu la altul?
• Este greu să oprești anticiparea?
• Cauți permanent certitudine?
• Atenția se îmbunătățește când grijile scad?
• Problemele de organizare existau înaintea anxietății?
• Existau indicii în școala primară?

Citește articolul despre anxietatea generalizată.

ADHD sau anxietate socială?

În anxietatea socială, concentrarea poate fi afectată în situații în care persoana se simte observată sau evaluată.

Poate:

• pierde firul prezentării;
• uita ce voia să spună;
• evita contactul;
• analiza fiecare gest;
• relua conversația după încheiere;
• interpreta reacțiile neutre drept critici.

În afara situațiilor sociale, atenția și organizarea pot fi relativ bune.

În ADHD, dificultățile sunt de regulă mai largi și apar și când persoana este singură.

O persoană poate avea ambele probleme, mai ales după experiențe repetate de critică sau întrerupere impulsivă a conversațiilor.

Atacul de panică seamănă cu ADHD?

Nu în mod obișnuit.

Atacul de panică este un episod de frică intensă cu simptome precum:

• palpitații;
• tremur;
• lipsă de aer;
• amețeală;
• senzația pierderii controlului;
• teama de moarte.

În timpul atacului, concentrarea este puternic afectată, dar episodul nu explică un tipar vechi de dezorganizare.

Citește articolul despre atacurile de panică.

ADHD sau OCD?

În OCD, persoana poate avea dificultăți de concentrare deoarece atenția este consumată de:

• obsesii;
• îndoieli;
• verificări;
• ritualuri;
• nevoia de certitudine;
• neutralizarea gândurilor.

De exemplu, poate întârzia nu pentru că a pierdut noțiunea timpului, ci pentru că verifică încuietoarea de multe ori.

ADHD și OCD pot exista simultan, iar tratamentul trebuie diferențiat.

Citește:

• Tulburarea obsesiv-compulsivă
• Gânduri intruzive

ADHD sau tulburare bipolară?

Anxietatea, ADHD și tulburarea bipolară pot include agitație, vorbire rapidă, somn dificil și concentrare redusă.

În tulburarea bipolară apar episoade distincte cu:

• nevoie mult mai mică de somn;
• energie crescută;
• activitate neobișnuită;
• încredere exagerată;
• idei rapide;
• cheltuieli;
• impulsivitate;
• comportamente riscante.

În ADHD, simptomele sunt cronice și au început în copilărie. În anxietate, lipsa somnului este de obicei neplăcută, iar persoana se simte obosită și tensionată.

Citește:

• Tulburarea bipolară
• Manie și hipomanie

Lipsa somnului poate imita ambele probleme?

Da.

Somnul insuficient poate provoca:

• neatenție;
• uitare;
• impulsivitate;
• iritabilitate;
• neliniște;
• anxietate;
• dificultăți de decizie.

Este important să fie analizate:

• durata somnului;
• sforăitul;
• trezirile;
• munca în ture;
• consumul de alcool;
• ora de culcare;
• somnolența din timpul zilei.

Citește articolul ADHD sau lipsă de somn?.

Un test online poate face diferența?

Nu.

Un chestionar pentru ADHD poate avea un scor crescut la o persoană cu:

• anxietate;
• depresie;
• burnout;
• insomnie;
• consum de substanțe;
• tulburare bipolară.

Un chestionar pentru anxietate poate arăta simptome intense la o persoană care este copleșită de consecințele ADHD.

Testele pot ajuta la organizarea discuției, dar nu pot:

• reconstrui copilăria;
• analiza mai multe contexte;
• evalua diagnostice alternative;
• identifica bipolaritatea;
• aprecia consumul de substanțe;
• stabili tratamentul.

Cum se face evaluarea?

Evaluarea poate include:

• simptomele actuale;
• debutul lor;
• istoricul din copilărie;
• școala;
• munca;
• viața de familie;
• organizarea;
• natura grijilor;
• evitarea;
• simptomele fizice;
• somnul;
• dispoziția;
• impulsivitatea;
• consumul de substanțe;
• tratamentele;
• bolile medicale;
• riscul.

Pentru ADHD pot fi utile, cu acordul pacientului:

• discuția cu o rudă;
• rapoarte școlare;
• carnetele;
• exemple din copilărie;
• istoricul profesional.

Diagnosticul nu trebuie stabilit exclusiv prin scale sau teste computerizate.

Ce întrebări te pot orienta înaintea consultației?

Aceste întrebări nu reprezintă un test diagnostic.

Despre copilărie

• Îmi pierdeam frecvent lucrurile?
• Uitam temele?
• Aveam nevoie de supraveghere intensă?
• Întârziam?
• Făceam greșeli din neatenție?
• Începeam greu sarcinile?
• Eram permanent neliniștit?

Despre griji

• Atenția mea este ocupată de scenarii negative?
• Verific de teamă că am greșit?
• Evit pentru că mi-e frică?
• Mă concentrez mai bine când mă simt în siguranță?
• Am palpitații, tensiune sau probleme de somn?
• Grijile se extind asupra mai multor domenii?

Despre funcționare

• Problemele apar acasă și la muncă?
• Existau înaintea perioadei actuale?
• S-au agravat odată cu somnul sau stresul?
• Ce consecințe concrete au produs?

Cum se tratează ADHD și anxietatea când coexistă?

Tratamentul este individualizat.

Poate include:

• psihoeducație;
• strategii de organizare;
• adaptări ale mediului;
• psihoterapie;
• CBT pentru anxietate;
• intervenții specifice ADHD;
• tratamentul somnului;
• medicație pentru ADHD;
• medicație pentru anxietate sau depresie;
• monitorizare.

Nu există o regulă prin care una dintre tulburări trebuie tratată întotdeauna prima.

Specialistul va analiza:

• severitatea;
• riscul;
• afectarea;
• atacurile de panică;
• consumul de substanțe;
• bipolaritatea;
• somnul;
• reacțiile anterioare la tratament;
• preferințele pacientului.

Medicația ADHD agravează anxietatea?

Unele persoane pot observa:

• neliniște;
• palpitații;
• tensiune;
• somn dificil;
• iritabilitate.

Alte persoane devin mai puțin anxioase când tratamentul ADHD reduce:

• întârzierile;
• haosul;
• greșelile;
• acumularea sarcinilor;
• teama de consecințe.

Răspunsul diferă. De aceea sunt importante:

• diagnosticul corect;
• alegerea medicamentului;
• doza;
• ora administrării;
• monitorizarea pulsului și tensiunii;
• evaluarea anxietății și bipolarității.

Nu modifica singur doza și nu încerca medicamentele altei persoane.

Anxioliticele tratează ADHD?

Nu.

Un anxiolitic poate reduce temporar tensiunea sau poate fi prescris pentru o indicație specifică, dar nu tratează simptomele de bază ale ADHD.

Unele anxiolitice pot produce:

• somnolență;
• încetinire;
• probleme de memorie;
• toleranță;
• dependență;
• sevraj.

Aceste efecte pot agrava aparent concentrarea.

Nu combina benzodiazepinele cu alcoolul și nu le opri brusc după utilizare regulată.

Citește articolul Anxioliticele dau dependență?.

Cum poate ajuta psihoterapia?

Psihoterapia poate aborda ambele mecanisme.

Pentru ADHD poate include:

• organizare;
• gestionarea timpului;
• împărțirea sarcinilor;
• reducerea procrastinării;
• controlul impulsurilor;
• reglare emoțională.

Pentru anxietate poate include:

• identificarea grijilor;
• tolerarea incertitudinii;
• reducerea evitării;
• expunere graduală;
• restructurarea predicțiilor;
• reducerea verificărilor;
• tehnici de relaxare.

Dacă există ambele tulburări, intervenția trebuie să evite două capcane:

• recomandarea „organizează-te mai bine” fără tratarea anxietății;
• presupunerea că toate problemele de organizare vor dispărea după reducerea grijilor.

Ce poți face practic?

Notează mecanismul distragerii

Când pierzi concentrarea, întreabă:

• Am fost distras de un stimul?
• M-am plictisit?
• Nu știu care este primul pas?
• Mi-e frică să greșesc?
• Analizez un pericol?
• Verific pentru certitudine?
• Sunt obosit?

Redu sarcina la următorul pas

În loc de:

„Trebuie să rezolv proiectul”,

stabilește:

„Deschid documentul și scriu cele trei subtitluri.”

Separă planificarea de îngrijorare

Stabilește:

• ce poate fi făcut;
• când;
• care este primul pas;
• ce nu poate fi rezolvat acum.

Redu distragerile externe

Poți:

• opri notificările;
• închide ferestrele inutile;
• folosi un singur calendar;
• păstra telefonul în alt loc;
• lucra într-un spațiu mai liniștit.

Protejează somnul

Somnul insuficient agravează atât atenția, cât și anxietatea.

Dacă grijile continuă în pat, citește articolul Nu pot dormi din cauza gândurilor.

Când trebuie să ceri ajutor?

Evaluarea este indicată dacă:

• dificultățile persistă;
• afectează munca sau studiile;
• existau semne din copilărie;
• grijile sunt greu de controlat;
• apar atacuri de panică;
• eviți activități importante;
• somnul este afectat;
• consumi alcool sau sedative;
• ai încercat strategii, dar funcționarea rămâne redusă;
• un test online a ridicat suspiciunea;
• tratamentul actual nu ajută;
• simptomele s-au agravat.

La cine mergi?

Psihiatru

Psihiatrul poate evalua:

• ADHD;
• tulburările de anxietate;
• depresia;
• bipolaritatea;
• somnul;
• consumul de substanțe;
• indicația medicației.

Diagnosticul ADHD trebuie realizat de un specialist cu pregătire și experiență specifică în această tulburare.

Psiholog sau psihoterapeut

Poate ajuta prin:

• evaluare psihologică;
• strategii de organizare;
• intervenții cognitive și comportamentale;
• gestionarea grijilor;
• reducerea evitării;
• reglare emoțională.

Citește articolul Psihiatru sau psiholog?.

Când este o urgență?

ADHD și anxietatea nu reprezintă în mod obișnuit urgențe.

Apelează 112 dacă apar:

• un plan de suicid;
• o tentativă de autovătămare;
• supradozaj;
• psihoză;
• confuzie severă;
• comportament violent;
• imposibilitatea menținerii persoanei în siguranță;
• lipsă aproape totală de somn cu energie extrem de crescută;
• comportamente riscante sugestive pentru manie;
• durere toracică severă;
• leșin;
• dificultate severă de respirație.

Nu atribui astfel de manifestări simplei anxietăți sau ADHD-ului.

Citește ghidul despre urgența psihiatrică și momentul în care trebuie apelat 112.

Evaluarea la Prevencia

La Clinica Prevencia sunt disponibile consultații generale de psihiatrie cu Dr. Anca Dițu, la Clinica Alunișului, prin CAS și cu plată.

Consultația psihiatrică poate fi un prim pas pentru:

• analiza dificultăților de concentrare;
• evaluarea anxietății;
• analiza somnului;
• evaluarea depresiei și bipolarității;
• revizuirea tratamentelor;
• stabilirea traseului potrivit.

Pagina publică Prevencia nu confirmă existența unui serviciu dedicat evaluării complete a ADHD la adult. La programare, întreabă explicit dacă este disponibilă evaluarea ADHD realizată de un specialist cu experiență specifică sau dacă este necesară orientarea către un serviciu dedicat.

Poți consulta:

• psihiatrie prin CAS;
• programare la psihiatrie.

La Prevencia sunt disponibile și servicii de psihologie și psihoterapie la Clinica Alunișului. Pentru ședințele cu plată programarea se poate face direct. Pentru psihoterapia adulților prin CAS, traseul începe prin consultația și recomandarea specialistului.

Poți consulta:

• psihologie și psihoterapie prin CAS;
• programare la psihologie.

Întrebări frecvente

Cum îmi dau seama dacă am ADHD sau anxietate?

Analizează dacă dificultățile de organizare și atenție existau în copilărie sau au apărut odată cu grijile. În anxietate, atenția este frecvent capturată de teamă și scenarii negative.

Anxietatea poate produce simptome asemănătoare ADHD?

Da. Poate produce neatenție, procrastinare, neliniște, iritabilitate, insomnie și dificultăți de decizie.

Poți avea ADHD și anxietate simultan?

Da. Cele două pot exista împreună și se pot agrava reciproc.

Dacă mă concentrez bine la hobbyuri, pot avea ADHD?

Da. Atenția poate fi mai ușor menținută asupra activităților interesante sau urgente. Acest lucru nu confirmă singur diagnosticul.

Hiperfocusul înseamnă ADHD?

Nu. Concentrarea intensă asupra unui subiect poate apărea și prin interes normal, pasiune, anxietate sau verificare compulsivă.

Procrastinarea indică ADHD?

Nu automat. În ADHD poate exista dificultatea inițierii, iar în anxietate evitarea poate fi produsă de teama de greșeli sau evaluare.

Perfecționismul indică anxietate?

Poate fi legat de anxietate, dar poate funcționa și ca strategie prin care o persoană cu ADHD încearcă să prevină greșelile.

Simptomele fizice apar în ADHD?

Nu definesc ADHD. Palpitațiile, tremurul, tensiunea și lipsa de aer orientează mai mult spre anxietate sau spre o cauză medicală.

Un test online poate face diferența?

Nu. Chestionarele nu pot verifica istoricul copilăriei, afectarea în mai multe contexte și diagnosticele alternative.

Tratamentul ADHD poate reduce anxietatea?

Uneori, dacă anxietatea este produsă de haos și consecințele ADHD. La alte persoane, anumite medicamente pot accentua neliniștea și necesită ajustare.

Anxioliticele tratează ADHD?

Nu. Unele pot produce somnolență și probleme de memorie și pot avea risc de dependență.

Ce se tratează prima dată?

Depinde de severitate, risc, funcționare, somn, consumul de substanțe și preferințele pacientului. Nu există o singură ordine potrivită tuturor.

Psiholog sau psihiatru?

Psihologul poate ajuta prin evaluare și psihoterapie. Psihiatrul evaluează diagnosticele medicale și indicația tratamentului medicamentos.

Când trebuie apelat 112?

În caz de plan suicidar, tentativă, supradozaj, psihoză, manie severă, violență, leșin sau simptome fizice acute importante.

ADHD și anxietatea pot arăta asemănător, dar nu au același mecanism

În ADHD, atenția, organizarea și impulsivitatea formează un tipar vechi, prezent încă din copilărie și în mai multe contexte.

În anxietate, atenția este frecvent ocupată de:

• griji;
• teama de greșeli;
• anticiparea pericolului;
• verificări;
• nevoia de certitudine.

Cele două pot exista simultan. De aceea, un diagnostic corect nu urmărește doar câte simptome bifezi, ci și când au început, de ce apar și cum se modifică în funcție de context.

Pentru un prim pas poți solicita o programare la psihiatrie sau o programare la psihologie. Pentru suspiciunea de ADHD, verifică explicit disponibilitatea unui specialist cu experiență specifică în evaluarea adulților.