Halucinații: cauze și când trebuie să mergi la medic

O halucinație înseamnă să auzi, să vezi, să simți, să miroși sau să guști ceva care pare real, deși nu există un stimul exterior corespunzător.

O persoană poate auzi o voce care o strigă, poate vedea oameni sau forme inexistente, poate simți insecte mergând pe piele ori poate percepe un miros pe care nimeni altcineva nu îl simte.

Halucinațiile nu înseamnă automat schizofrenie. Ele pot apărea în psihoză, tulburare bipolară, depresie severă, delirium, afecțiuni neurologice, pierderea auzului sau vederii, intoxicații, sevraj, efecte medicamentoase și tulburări de somn.

O halucinație nouă nu trebuie însă autodiagnosticată și nici ignorată. Unele cauze necesită evaluare medicală urgentă.

Apelează 112 dacă halucinațiile se asociază cu:

confuzie apărută brusc;
voci care comandă rănirea persoanei sau a altcuiva;
intenție sau plan de autovătămare;
agitație ori agresivitate severă;
vorbire incoerentă;
deteriorare rapidă;
convulsii;
simptome neurologice;
intoxicație sau sevraj;
simptome severe după naștere;
imposibilitatea menținerii persoanei în siguranță.

Ce este o halucinație?

Halucinația este o experiență senzorială percepută ca reală, fără un stimul extern care să o producă.

Experiența poate fi foarte convingătoare. Persoana nu „se preface” și nu poate opri neapărat percepția doar pentru că cineva îi spune că nu este reală.

Halucinația poate implica:

auzul;
vederea;
atingerea;
mirosul;
gustul;
senzația poziției sau mișcării corpului.

Nivelul de conștientizare diferă.

Unele persoane își dau seama că experiența este probabil un simptom:

„Știu că nu este nimeni în cameră, dar văd o persoană.”

Altele sunt complet convinse că percepția are o sursă reală.

Capacitatea de a recunoaște halucinația drept simptom poate oferi informații utile, dar nu stabilește singură cauza sau severitatea.

Ce tipuri de halucinații există?

Halucinații auditive

Persoana poate auzi:

o voce;
mai multe voci;
muzică;
bătăi;
pași;
șoapte;
sunete de animale;
propriul nume;
comentarii despre acțiunile sale.

Vocile pot:

critica;
amenința;
comenta;
purta o conversație;
oferi instrucțiuni;
părea cunoscute sau necunoscute;
fi liniștitoare ori înspăimântătoare.

Auzirea vocilor poate apărea în tulburări psihotice, tulburare bipolară, depresie severă, traumă, consum de substanțe, afecțiuni neurologice și pierderea auzului.

Conținutul vocilor este important pentru evaluarea riscului.

Halucinații vizuale

Persoana poate vedea:

lumini;
linii;
forme;
persoane;
animale;
obiecte;
scene complexe;
imagini miniaturale;
persoane decedate.

Halucinațiile vizuale pot apărea în:

delirium;
demență cu corpi Lewy;
boala Parkinson;
pierderea vederii;
migrenă;
epilepsie;
intoxicații;
sevraj;
psihoză;
privare severă de somn.

O experiență vizuală nouă, mai ales la un vârstnic sau la o persoană confuză, necesită evaluare medicală.

Halucinații tactile

Persoana poate simți:

insecte mergând pe piele;
atingere;
presiune;
înțepături;
mișcare sub piele;
obiecte inexistente;
senzații sexuale fără o sursă.

Acestea pot apărea în:

intoxicații;
sevraj;
afecțiuni neurologice;
psihoză;
unele efecte medicamentoase.

Senzația de insecte pe piele poate apărea, de exemplu, în intoxicația cu stimulente sau în sevrajul sever, dar poate avea și cauze dermatologice ori neurologice.

Halucinații olfactive

Persoana poate simți un miros fără o sursă identificabilă, cum ar fi:

fum;
gaz;
ars;
substanțe chimice;
putrefacție;
parfum;
un miros neplăcut persistent.

Trebuie verificată mai întâi existența unei surse reale și a unui pericol de mediu.

Halucinațiile olfactive pot apărea în:

migrenă;
anumite forme de epilepsie;
afecțiuni neurologice;
leziuni cerebrale;
tulburări psihice;
modificări ale mirosului după infecții.

Un episod brusc și repetitiv, mai ales cu pierderea contactului, mișcări involuntare sau confuzie ulterioară, necesită evaluare neurologică.

Halucinații gustative

Persoana poate percepe un gust fără o explicație clară:

metalic;
amar;
chimic;
neplăcut;
asociat cu ideea de otrăvire.

Pot exista cauze:

neurologice;
stomatologice;
medicamentoase;
legate de miros;
psihotice.

O modificare persistentă a gustului nu este automat halucinație și poate avea numeroase cauze medicale.

Halucinații corporale sau de mișcare

Persoana poate simți că:

plutește;
zboară;
cade;
corpul își schimbă forma;
organele se mișcă;
o parte a corpului nu îi aparține;
corpul se deplasează deși stă nemișcat.

Astfel de experiențe trebuie evaluate în context neurologic, psihiatric, toxicologic și al somnului.

Halucinație sau iluzie?

Nu sunt același lucru.

Halucinația

Nu există un stimul exterior corespunzător.

De exemplu:

Persoana aude o voce într-o cameră liniștită.

Iluzia

Există un stimul real, dar este interpretat greșit.

De exemplu:

O haină aflată pe scaun este confundată pentru câteva secunde cu o persoană.

Iluziile pot apărea mai ușor:

în întuneric;
când persoana este obosită;
când vederea este slabă;
în anxietate;
în confuzie.

Diferența poate fi dificil de stabilit acasă, mai ales dacă experiențele sunt repetate sau asociate cu alte simptome.

Un gând intruziv este o halucinație?

Nu.

Un gând intruziv este perceput, în general, ca apărând în propria minte, chiar dacă este nedorit și provoacă teamă.

De exemplu:

„Mi-a venit gândul că aș putea răni pe cineva, dar nu vreau acest lucru.”

O halucinație auditivă poate fi trăită ca o voce distinctă care spune:

„Rănește persoana.”

Unele persoane folosesc cuvântul „voce” pentru propriul dialog interior, un gând foarte insistent sau autocritică. Specialistul trebuie să clarifice:

vocea pare interioară sau exterioară;
are o identitate;
este auzită ca un sunet;
poate fi controlată;
oferă comenzi;
persoana crede că aparține altcuiva.

Citește articolul despre gândurile intruzive.

Halucinațiile înseamnă automat psihoză?

Nu.

Halucinațiile pot apărea în psihoză, dar pot avea și cauze:

neurologice;
medicale;
senzoriale;
toxice;
medicamentoase;
legate de somn.

Psihoza devine mai posibilă când apar și:

convingeri delirante;
suspiciozitate intensă;
dezorganizarea gândirii;
dificultatea de a diferenția realitatea;
comportamente bizare;
deteriorarea îngrijirii personale;
retragere și afectarea funcționării.

Citește articolul-pilon despre simptomele psihozei.

Halucinațiile înseamnă schizofrenie?

Nu.

Schizofrenia este unul dintre diagnosticele în care pot apărea halucinații, dar diagnosticul presupune evaluarea:

mai multor simptome;
duratei;
funcționării;
evoluției;
cauzelor medicale;
substanțelor;
tulburărilor de dispoziție.

O persoană poate avea:

un episod psihotic scurt;
psihoză bipolară;
depresie psihotică;
psihoză provocată de substanțe;
delirium;
o afecțiune neurologică;

fără să aibă schizofrenie.

Citește articolul despre schizofrenie.

Ce cauze psihiatrice pot produce halucinații?

Tulburările psihotice

Halucinațiile pot apărea în:

schizofrenie;
tulburare schizoafectivă;
episoade psihotice scurte;
alte tulburări psihotice.

Sunt frecvent asociate cu:

convingeri delirante;
suspiciozitate;
vorbire dezorganizată;
retragere;
deteriorarea funcționării.

Tulburarea bipolară

În mania severă pot apărea:

voci;
idei de grandoare;
paranoia;
convingerea unei misiuni speciale;
dezorganizare.

De obicei există și:

somn foarte redus;
energie crescută;
activitate intensă;
vorbire rapidă;
impulsivitate.

Citește:

Depresia severă

Depresia psihotică poate include:

voci critice sau acuzatoare;
convingeri de vinovăție extremă;
ideea că persoana a produs o catastrofă;
convingerea că organismul nu mai funcționează;
convingerea că merită pedepsită.

Acest tablou este sever și poate fi asociat cu risc suicidar.

Citește articolul despre simptomele depresiei.

Traumă și alte probleme psihice

Unele persoane cu traumă severă sau PTSD pot avea experiențe perceptive legate de evenimentele trăite.

Acestea trebuie diferențiate de:

flashbackuri;
amintiri intruzive;
disociere;
psihoză;
tulburări de somn.

Nu orice imagine traumatică este o halucinație și nu orice voce apare în schizofrenie.

Ce este deliriumul?

Deliriumul este o stare de confuzie acută produsă de o problemă medicală, intoxicație, sevraj sau efect medicamentos.

Poate include:

halucinații, frecvent vizuale;
dezorientare;
atenție foarte slabă;
somnolență sau agitație;
vorbire incoerentă;
fluctuații rapide;
inversarea ritmului somn–veghe.

Devine mai probabil dacă:

simptomele au apărut în ore sau zile;
persoana nu știe unde se află;
starea se schimbă mult pe parcursul zilei;
există febră;
există o infecție;
a fost operată recent;
au fost schimbate medicamentele;
este vârstnică sau fragilă.

Deliriumul este o urgență medicală.

Apelează 112 și nu programa doar un consult psihiatric obișnuit.

Citește articolul Psihoză sau delirium?.

Infecțiile și febra pot provoca halucinații?

Da, mai ales când produc delirium.

Pot fi implicate:

infecții severe;
febră ridicată;
deshidratare;
dezechilibre metabolice;
lipsa oxigenului;
afectarea funcției renale sau hepatice.

La vârstnici, deliriumul poate fi uneori primul semn evident al unei boli acute.

Halucinațiile asociate cu febră, somnolență, dezorientare sau stare generală gravă necesită evaluare de urgență.

Drogurile și alcoolul pot provoca halucinații?

Da.

Halucinațiile pot apărea după:

canabis;
cocaină;
amfetamine;
metamfetamină;
halucinogene;
droguri sintetice;
inhalante;
alte substanțe.

Pot apărea și în sevrajul de:

alcool;
benzodiazepine;
alte sedative.

Sevrajul sever poate include:

tremor;
transpirații;
agitație;
insomnie;
halucinații;
confuzie;
convulsii;
instabilitate cardiovasculară.

Aceasta este o urgență medicală.

Nu încerca detoxifierea bruscă acasă dacă există consum zilnic important de alcool sau sedative și nu combina substanțele cu medicamente luate fără indicație.

Spune echipei medicale exact ce a fost consumat, când și în ce cantitate.

Medicamentele pot provoca halucinații?

Da, în anumite situații.

Pot fi implicate, în funcție de pacient, doză și interacțiuni:

corticosteroizii;
unele tratamente dopaminergice;
medicamentele cu efect anticolinergic;
opioidele;
sedativele;
unele tratamente neurologice;
stimulentele;
combinațiile dintre mai multe medicamente.

Riscul poate crește la:

vârstnici;
persoane cu afectare renală sau hepatică;
pacienți cu polimedicație;
persoane cu demență;
pacienți deshidratați sau cu o boală acută.

Nu opri singur un tratament prescris.

Pregătește toate cutiile, suplimentele și medicamentele fără rețetă pentru consultație.

Lipsa somnului poate provoca halucinații?

Privarea severă de somn poate produce:

percepții neobișnuite;
iluzii;
halucinații;
suspiciozitate;
dezorganizare;
confuzie.

Riscul crește când lipsa somnului este prelungită și se combină cu:

stimulente;
droguri;
manie;
stres extrem;
boală medicală.

O halucinație după mai multe nopți aproape fără somn nu trebuie redusă la simpla recomandare „dormi puțin”.

Este necesară evaluare, mai ales dacă persoana nu simte oboseală, este foarte energică sau se comportă neobișnuit.

Halucinațiile la adormire sau trezire sunt periculoase?

Uneori, experiențele perceptive pot apărea:

în timp ce persoana adoarme;
imediat după trezire;
în timpul paraliziei în somn.

Acestea se numesc experiențe hipnagogice sau hipnopompice.

Pot include:

auzirea numelui;
o voce scurtă;
vederea unei siluete;
senzația că cineva se află în cameră;
senzația de apăsare.

Pot apărea și la persoane fără o tulburare psihotică, mai ales dacă sunt scurte, limitate la tranziția somn–veghe și persoana recunoaște ulterior ce s-a întâmplat.

Este indicată evaluarea dacă:

apar frecvent;
se produc când persoana este complet trează;
există somnolență severă în timpul zilei;
apar episoade de pierdere bruscă a tonusului muscular;
există confuzie;
afectează funcționarea;
sunt însoțite de alte simptome psihotice.

Pierderea vederii poate provoca halucinații vizuale?

Da.

Persoanele cu vedere redusă pot avea imagini vizuale complexe fără să prezinte neapărat psihoză. Această situație poate apărea în sindromul Charles Bonnet.

Persoana poate vedea:

oameni;
animale;
modele;
clădiri;
scene;
forme colorate.

Adesea își dă seama că imaginile nu sunt reale, dar experiența poate fi tulburătoare.

Este necesară evaluarea:

vederii;
sănătății neurologice;
medicamentelor;
stării cognitive;
contextului în care apar imaginile.

Pierderea vederii nu trebuie presupusă drept cauză înaintea unei evaluări.

Pierderea auzului poate produce voci sau muzică?

Da.

Unele persoane cu hipoacuzie pot percepe:

muzică;
cântece;
sunete;
fragmente de conversație;
voci.

Creierul poate genera percepții în contextul reducerii informației auditive.

Aceasta nu înseamnă automat schizofrenie, dar evaluarea trebuie să includă:

testarea auzului;
medicamentele;
funcționarea cognitivă;
simptomele psihotice;
cauzele neurologice.

Persoana nu trebuie etichetată drept psihotică doar pentru că descrie voci, dar nici simptomul nu trebuie ignorat.

Ce afecțiuni neurologice pot produce halucinații?

Boala Parkinson

Halucinațiile, mai ales vizuale, pot apărea în boala Parkinson sau în legătură cu unele tratamente folosite pentru aceasta.

Nu modifica singur medicația neurologică.

Demența cu corpi Lewy

Pot apărea halucinații vizuale recurente și detaliate, împreună cu:

fluctuații cognitive;
dificultăți de mișcare;
tulburări de somn;
deteriorare cognitivă.

Epilepsia

Unele crize pot produce experiențe scurte precum:

mirosuri;
gusturi;
imagini;
sunete;
senzații corporale;
teamă bruscă;
impresia de déjà-vu.

Pot exista pierderea contactului, mișcări automate și confuzie după episod.

Migrena

Aura migrenoasă poate include:

lumini;
linii în zigzag;
zone lipsă în câmpul vizual;
distorsiuni.

Aceste fenomene nu sunt identice cu toate formele de halucinații vizuale.

Un simptom vizual apărut pentru prima dată, mai ales cu slăbiciune, tulburări de vorbire sau durere de cap bruscă, necesită evaluare urgentă.

Alte cauze

Mai rar, halucinațiile pot apărea în:

traumatisme craniene;
tumori;
encefalite;
accidente vasculare;
alte afecțiuni neurologice.

Aceste diagnostice nu trebuie presupuse doar pentru că persoana a avut o halucinație. Medicul decide investigațiile pe baza întregului tablou.

Halucinațiile la vârstnici înseamnă demență?

Nu automat.

La un vârstnic trebuie analizate:

deliriumul;
infecțiile;
medicamentele;
deshidratarea;
pierderea auzului sau vederii;
boala Parkinson;
demența;
tulburările de somn;
depresia;
consumul sau sevrajul;
o tulburare psihotică.

Un debut brusc, mai ales cu dezorientare sau fluctuații, sugerează mai degrabă o problemă medicală acută decât instalarea lentă a unei demențe.

Citește:

Pot apărea halucinații după o intervenție chirurgicală?

Da.

După operație, mai ales la vârstnici, poate apărea deliriumul.

Pot contribui:

anestezia;
durerea;
infecția;
medicamentele;
deshidratarea;
lipsa somnului;
dezechilibrele metabolice;
mediul nefamiliar.

Persoana poate deveni:

dezorientată;
agitată;
somnolentă;
suspicioasă;
incoerentă;
afectată de halucinații.

Anunță imediat echipa medicală. Nu presupune că este o reacție psihiatrică obișnuită.

Halucinațiile în sarcină sau după naștere

Halucinațiile apărute după naștere pot face parte din psihoza postpartum, o urgență psihiatrică și medicală.

Pot apărea:

insomnie severă;
energie crescută;
confuzie;
dezorganizare;
idei delirante;
voci;
convingeri neobișnuite despre copil;
schimbări rapide ale dispoziției.

Dacă o mamă recentă aude voci, este confuză sau are convingeri neobișnuite:

nu o lăsa singură;
nu o lăsa singură cu bebelușul;
îndepărtează accesul la mijloace periculoase;
apelează 112.

Gândurile intruzive nedorite din OCD postpartum nu sunt același lucru cu vocile sau convingerile psihotice, dar diferențierea trebuie făcută profesional.

Cum evaluezi riscul vocilor?

Este important ce spun vocile și cum răspunde persoana.

Întrebările utile sunt:

„Ce îți spune vocea?”
„Îți spune să faci ceva?”
„Îți spune să te rănești?”
„Îți spune să rănești pe altcineva?”
„Crezi că trebuie să o asculți?”
„Ai rezistat până acum?”
„Ai pregătit o metodă?”
„Ai acces la arme sau medicamente?”
„Te simți capabil să rămâi în siguranță?”

A întreba direct nu introduce ideea de autovătămare sau violență.

Vocile imperative nu înseamnă automat că persoana va acționa, dar cresc nevoia unei evaluări urgente, mai ales când:

persoana crede în autoritatea vocii;
este foarte speriată;
a ascultat anterior comenzile;
consumă substanțe;
are acces la mijloace;
nu poate promite că va rămâne în siguranță.

Când trebuie apelat imediat 112?

Apelează 112 dacă persoana:

vrea să se rănească sau să rănească pe cineva;
aude voci care îi comandă astfel de acțiuni;
are un plan sau a pregătit o metodă;
este foarte agitată ori agresivă;
vorbește fără sens;
devine brusc confuză;
nu știe unde se află;
se deteriorează rapid;
are convulsii;
prezintă slăbiciune, asimetrie facială sau tulburări de vorbire;
are febră și starea mintală modificată;
a suferit un traumatism cranian;
este posibil intoxicată;
are sevraj de alcool sau sedative;
refuză complet lichidele și alimentele;
nu poate fi menținută în siguranță;
prezintă simptome după naștere.

Nu transporta singur o persoană violentă, profund confuză sau sever dezorganizată.

Nu o lăsa să conducă.

Când trebuie consult medical rapid, chiar dacă nu este 112?

Solicită evaluare în aceeași zi sau cât mai repede dacă:

halucinația a apărut pentru prima dată;
persoana aude voci repetat;
vede frecvent persoane sau animale inexistente;
simptomul s-a agravat;
au fost introduse medicamente noi;
există boala Parkinson sau demență;
există pierdere de vedere sau auz;
persoana nu doarme;
există consum de droguri;
funcționarea s-a schimbat;
apare suspiciozitate;
persoana începe să se izoleze;
experiența provoacă teamă sau afectează comportamentul.

Faptul că persoana este calmă nu exclude o cauză importantă.

Cum vorbești cu o persoană care are halucinații?

Rămâi calm

Vorbește lent și folosește propoziții scurte.

Un mediu foarte zgomotos sau aglomerat poate agrava confuzia și teama.

Nu pretinde că percepi același lucru

Poți spune:

„Eu nu aud vocea, dar înțeleg că pentru tine este foarte reală și înfricoșătoare.”

Aceasta validează suferința fără să confirme existența sursei.

Întreabă despre siguranță

Poți întreba:

„Vocea îți cere să faci ceva?”

„Te simți în pericol?”

„Te gândești să te rănești?”

Nu ironiza

Evită:

„Îți imaginezi.”
„Nu mai spune prostii.”
„Ești nebun.”
„Doar ignoră vocea.”

Persoana nu poate opri întotdeauna experiența voluntar.

Propune un pas concret

De exemplu:

„Hai să mergem împreună la medic.”

„Voi rămâne cu tine și vom suna după ajutor.”

Ce nu trebuie să faci?

Nu:

confirma că vocea sau imaginea are o sursă reală;
te certa ore întregi despre ce este real;
râde;
amenința;
bloca ieșirea;
atinge persoana fără avertizare;
o înconjura cu multe persoane;
administra pe ascuns medicamente;
folosi tratamentul altcuiva;
oferi alcool sau droguri;
o lăsa să conducă;
o lăsa singură cu un copil dacă există risc;
promite păstrarea secretului când siguranța este amenințată.

Dacă devine agresivă, retrage-te și apelează 112.

Cum se stabilește cauza?

Evaluarea poate include:

tipul halucinației;
momentul debutului;
durata;
frecvența;
nivelul de conștientizare;
conținutul vocilor;
riscul;
orientarea și atenția;
somnul;
dispoziția;
simptomele psihotice;
medicamentele;
alcoolul și drogurile;
bolile medicale;
auzul și vederea;
examenul neurologic;
istoricul familial;
informații de la o persoană apropiată.

Medicul poate recomanda, în funcție de situație:

analize de sânge;
teste toxicologice;
examinare neurologică;
testarea auzului sau vederii;
ECG;
EEG;
CT sau RMN;
alte investigații.

Nu fiecare persoană are nevoie de toate investigațiile.

Este obligatoriu un RMN?

Nu.

Imagistica cerebrală poate fi indicată dacă există:

debut neobișnuit;
simptome neurologice;
convulsii;
traumatism;
durere de cap nouă;
deteriorare cognitivă;
modificarea conștienței;
alte semne identificate de medic.

Un RMN normal nu exclude o tulburare psihotică, migrena, o tulburare de somn sau anumite forme de epilepsie.

Cum se tratează halucinațiile?

Tratamentul depinde de cauză.

Poate include:

tratarea unei infecții;
corectarea unui dezechilibru metabolic;
managementul deliriumului;
tratamentul sevrajului;
modificarea unui medicament;
tratament neurologic;
corectarea pierderii senzoriale;
somn și stabilizarea ritmului;
tratament antipsihotic;
stabilizator al dispoziției;
tratamentul depresiei;
psihoterapie;
intervenție familială.

Nu există un singur medicament pentru toate halucinațiile.

Un antipsihotic nu este tratamentul potrivit pentru orice fenomen vizual sau auditiv, iar administrarea lui nu trebuie începută fără evaluare.

Antipsihoticele pot ajuta?

Da, când halucinațiile fac parte dintr-o tulburare psihotică, manie, depresie psihotică sau altă indicație medicală.

Alegerea depinde de:

diagnostic;
severitate;
efectele adverse;
bolile asociate;
tratamentele curente;
preferințele pacientului;
răspunsul anterior.

Pot fi necesare monitorizări precum:

greutatea;
tensiunea;
pulsul;
glicemia sau HbA1c;
profilul lipidic;
prolactina;
mișcările involuntare;
ECG în situațiile indicate.

Nu opri brusc un antipsihotic după ce vocile dispar. Recăderea poate apărea rapid.

Psihoterapia poate ajuta?

Da, în funcție de cauză.

Intervențiile psihologice pot ajuta persoana să:

reducă suferința;
înțeleagă factorii care agravează vocile;
dezvolte strategii de adaptare;
își recapete activitățile;
recunoască semnele de recădere;
gestioneze trauma sau anxietatea asociată;
îmbunătățească relațiile.

Într-un episod acut cu risc, psihoterapia nu înlocuiește evaluarea medicală și tratamentul necesar.

Ce poți nota înaintea consultației?

Dacă situația este stabilă și nu există o urgență, notează:

ce vede, aude sau simte persoana;
când a început;
cât durează;
la ce oră apare;
dacă se produce la adormire;
ce medicamente ia;
schimbările recente de doză;
consumul de alcool sau droguri;
numărul orelor de somn;
febra sau bolile recente;
vederea și auzul;
pierderea cunoștinței;
convulsiile;
ce spun vocile;
dacă persoana le ascultă;
ce observă familia.

Nu înregistra persoana în secret dacă acest lucru poate crește suspiciozitatea sau riscul.

La ce medic trebuie să mergi?

Medicină de familie

Poate fi un prim pas pentru o persoană stabilă dacă:

cauza nu este clară;
au fost introduse medicamente;
există simptome fizice;
trebuie analizate bolile și analizele;
este necesară orientarea către psihiatrie sau neurologie.

Psihiatrie

Este indicată când există:

voci;
convingeri delirante;
suspiciozitate;
dezorganizare;
manie;
depresie severă;
deteriorarea funcționării;
un posibil episod psihotic.

Neurologie

Poate fi indicată dacă apar:

episoade scurte și stereotipe;
convulsii;
pierderea contactului;
mirosuri sau gusturi neobișnuite;
simptome vizuale;
boala Parkinson;
deteriorare cognitivă;
traumatisme;
simptome neurologice.

Evaluarea poate necesita mai multe specialități.

Consultații pentru halucinații la Prevencia

La Clinica Prevencia Alunișului sunt disponibile consultații de psihiatrie cu Dr. Anca Dițu, prin CAS și cu plată.

Consultația poate constitui un prim pas pentru o persoană stabilă și cooperantă, fără pericol imediat, pentru:

evaluarea vocilor și a celorlalte percepții;
diferențierea psihozei de gândurile intruzive;
evaluarea maniei și depresiei;
analiza tratamentelor și substanțelor;
estimarea riscului;
stabilirea investigațiilor;
orientarea către spital, dacă este necesar.

Poți consulta:

La Clinica Prevencia Alunișului sunt disponibile și consultații de neurologie cu Dr. Oana Dogaru, cu plată, pentru situațiile în care istoricul indică o posibilă cauză neurologică.

Poți consulta:

programare la neurologie.

Pentru simptome noi cu o cauză neclară, revizuirea medicamentelor și evaluarea stării generale poate fi utilă și:

programarea la medicină de familie.

Consultația programată în ambulatoriu nu este potrivită dacă persoana este sever confuză, agresivă, suicidară, intoxicată, în sevraj, prezintă simptome neurologice acute sau nu poate fi menținută în siguranță. În aceste situații apelează 112.

Întrebări frecvente

Halucinațiile înseamnă schizofrenie?

Nu. Pot apărea în mai multe tulburări psihice, boli neurologice, delirium, consum de substanțe, pierdere senzorială și tulburări de somn.

A auzi o voce este întotdeauna psihoză?

Nu. Experiența trebuie analizată în contextul somnului, auzului, substanțelor, traumelor, bolilor și al celorlalte simptome.

Un gând intruziv este o voce?

Nu. Gândul este perceput de regulă în propria minte. O voce poate fi trăită ca o percepție auditivă distinctă, uneori atribuită altei persoane.

Vederea unei siluete la trezire înseamnă psihoză?

Nu automat. Pot exista experiențe legate de trecerea dintre somn și starea de veghe. Evaluarea este indicată dacă sunt frecvente, apar ziua sau se asociază cu alte simptome.

Lipsa somnului poate provoca halucinații?

Da, mai ales când privarea este severă și prelungită. Halucinațiile după mai multe nopți fără somn necesită evaluare.

Halucinațiile vizuale apar în demență?

Pot apărea, mai ales în anumite forme precum demența cu corpi Lewy, dar pot avea și alte cauze.

Pierderea vederii poate produce imagini inexistente?

Da. Sindromul Charles Bonnet poate produce halucinații vizuale la persoane cu vedere redusă, adesea cu păstrarea conștientizării.

Pierderea auzului poate produce voci sau muzică?

Da, la unele persoane. Este necesară evaluarea auzului și excluderea altor cauze.

Drogurile pot provoca halucinații?

Da. Halucinațiile pot apărea în intoxicație sau sevraj și pot reprezenta o urgență.

Medicamentele pot provoca halucinații?

Da. Riscul depinde de medicament, doză, combinații, vârstă și starea medicală. Nu opri tratamentul fără recomandare.

O migrenă poate provoca imagini sau lumini?

Aura migrenoasă poate produce fenomene vizuale. Simptomele noi sau asociate cu semne neurologice trebuie evaluate urgent.

Ce înseamnă o voce care dă comenzi?

Înseamnă că vocea îi spune persoanei să facă o acțiune. Dacă îi cere să se rănească sau să rănească pe cineva, se apelează 112.

Trebuie să confirm ceea ce vede persoana?

Nu. Recunoaște că experiența este reală pentru ea, dar spune calm că tu nu percepi același lucru.

Pot administra un antipsihotic rămas în casă?

Nu. Cauza poate fi medicală, neurologică sau toxică, iar medicamentul poate fi nepotrivit ori periculos.

Când este suficientă o consultație programată?

Când persoana este stabilă, cooperantă, poate fi menținută în siguranță și nu există confuzie, violență, risc suicidar sau deteriorare rapidă.

Când trebuie apelat 112?

Pentru comenzi de autovătămare, plan suicidar, agresivitate, confuzie bruscă, vorbire incoerentă, convulsii, simptome neurologice, intoxicație, sevraj, agravare rapidă sau psihoză postpartum.

Halucinația este un simptom, iar cauza trebuie identificată

Auzirea unei voci sau vederea unei imagini inexistente nu stabilește singură diagnosticul.

Evaluarea trebuie să răspundă la întrebări precum:

persoana este orientată și lucidă;
simptomul a apărut brusc;
există febră sau boală acută;
au fost schimbate medicamentele;
există alcool, droguri sau sevraj;
persoana doarme;
există pierdere de auz sau vedere;
apar simptome neurologice;
există manie, depresie sau psihoză;
vocile dau comenzi;
siguranța poate fi menținută.

Pentru o persoană stabilă, fără pericol imediat, poți solicita o programare la psihiatrie, o programare la medicină de familie sau, când există indicii neurologice, o programare la neurologie.

În caz de confuzie bruscă, voci imperative, risc suicidar, agresivitate, convulsii, intoxicație, sevraj sau imposibilitatea menținerii siguranței, apelează 112.

Halucinații: cauze și când trebuie să mergi la medic