Caniculă în București: cine are risc medical mai mare și când trebuie mers la medic

Canicula în București nu înseamnă doar disconfort. Pentru vârstnici, copii, pacienți cu boli de inimă, boli respiratorii sau tratamente cronice, temperaturile foarte ridicate pot declanșa simptome care trebuie luate în serios.

Amețeala, slăbiciunea, palpitațiile, starea de leșin, confuzia, lipsa de aer sau urinarea redusă nu trebuie puse automat pe seama căldurii. Uneori sunt semne de deshidratare sau epuizare termică. Alteori pot indica agravarea unei boli deja existente.

În București, riscul poate fi mai mare din cauza deplasărilor prin oraș, transportului aglomerat, asfaltului încins, locuințelor supraîncălzite și expunerii la soare în orele de vârf. În plus, vara aduce frecvent ieșiri la ștrand, piscină sau plajă, unde pot apărea arsuri solare, deshidratare, epuizare termică sau insolație.

De ce poate fi canicula mai greu de suportat în București

Într-un oraș mare, temperatura resimțită poate fi mai mare decât cea din prognoză. Asfaltul, betonul, clădirile și traficul rețin căldura. Stațiile de transport fără umbră, mașinile încălzite și drumurile lungi prin soare pot accentua rapid starea de oboseală.

Seara, orașul se răcește mai greu. De aceea, unii oameni continuă să aibă senzație de epuizare, durere de cap, lipsă de aer sau somn prost și după ce au ajuns acasă.

Canicula devine mai riscantă când se combină cu:

hidratare insuficientă;
mers mult prin soare;
efort fizic;
somn slab din cauza nopților calde;
locuință supraîncălzită;
consum de alcool;
tratamente pentru tensiune, inimă sau alte boli cronice;
boli cardiovasculare;
boli respiratorii;
vârstă înaintată;
vârstă foarte mică;
expunere la soare la ștrand, piscină sau mare;
arsuri solare întinse sau dureroase.

Cine are risc medical mai mare în zilele de caniculă

Nu toți oamenii reacționează la fel la temperaturi extreme. Unele persoane pot dezvolta mai ușor deshidratare, epuizare termică, insolație sau agravarea unor boli existente.

Au risc mai mare:

vârstnicii;
sugarii și copiii mici;
femeile însărcinate;
persoanele cu hipertensiune arterială;
persoanele cu boli de inimă;
persoanele cu tulburări de ritm cardiac;
persoanele cu astm, BPOC sau alte boli respiratorii;
persoanele cu boli renale;
persoanele cu obezitate;
persoanele cu mobilitate redusă;
persoanele care lucrează afară;
persoanele care iau tratamente multiple;
persoanele care locuiesc singure;
persoanele care stau în locuințe fără posibilitate reală de răcire;
persoanele care petrec mult timp la soare, inclusiv la ștrand, piscină sau mare.

Dacă faci parte dintr-una dintre aceste categorii, este mai sigur să previi simptomele decât să aștepți să apară o stare de rău importantă.

Simptome care nu trebuie ignorate

O ușoară oboseală după mers prin soare se poate ameliora cu repaus, hidratare și răcorire. Totuși, unele simptome trebuie urmărite atent, mai ales dacă apar la persoane cu boli cronice, copii sau vârstnici.

Semne care pot indica o problemă medicală:

amețeală;
slăbiciune importantă;
stare de leșin;
palpitații;
durere de cap intensă;
greață;
vărsături;
crampe musculare;
sete intensă;
gură uscată;
urină puțină sau închisă la culoare;
tensiune mult diferită față de valorile obișnuite;
puls foarte rapid sau neregulat;
confuzie;
somnolență neobișnuită;
lipsă de aer;
durere sau presiune în piept;
piele foarte fierbinte;
arsuri solare cu bășici;
febră sau frisoane după expunere la soare.

Dacă ai amețeală, slăbiciune, palpitații sau stare de leșin, poți citi și ghidul dedicat despre amețeală, slăbiciune și palpitații pe caniculă.

Când poate fi doar o reacție la căldură

Unele simptome pot apărea după expunere la soare, stat într-o cameră foarte caldă sau efort fizic în orele de vârf.

Poate fi o reacție trecătoare dacă:

simptomele sunt ușoare;
apar după expunere clară la căldură;
te poți hidrata;
te poți muta într-un loc răcoros;
starea se ameliorează rapid după repaus;
nu ai durere în piept;
nu ai lipsă de aer;
nu ai confuzie;
nu ai leșinat;
nu ai boli cronice importante;
nu există arsură solară extinsă, cu bășici sau febră.

Chiar și în aceste situații, dacă simptomele se repetă în mai multe zile călduroase, este prudent să discuți cu un medic.

Când nu mai este prudent să spui „e doar de la caniculă”

Canicula poate fi factorul care scoate la suprafață o problemă medicală. Nu este prudent să pui totul pe seama căldurii dacă simptomele sunt intense, reapar sau apar la o persoană vulnerabilă.

Cere sfat medical dacă:

ai amețeli repetate;
ai palpitații puternice sau neregulate;
ai tensiune mult diferită față de valorile obișnuite;
ai lipsă de aer;
ai stare de leșin;
ai durere sau presiune în piept;
ai slăbiciune importantă;
ai vărsături repetate;
nu poți bea lichide;
ești vârstnic și starea generală s-a schimbat brusc;
copilul este somnolent, refuză lichidele sau urinează mult mai puțin;
simptomele nu se ameliorează după răcorire și hidratare;
ai arsuri solare întinse, bășici, febră, frisoane sau durere importantă;
apar semne de infecție la nivelul pielii după o arsură solară.

În aceste situații, este mai sigur să existe o evaluare medicală decât să se presupună că problema va trece de la sine.

Ce faci imediat dacă ți se face rău în oraș

Dacă ți se face rău în București în timpul caniculei, primul pas este să reduci expunerea la căldură.

Măsuri utile:

intră într-un spațiu răcoros;
oprește efortul;
așază-te sau întinde-te;
bea apă în înghițituri mici;
slăbește hainele strâmte;
aplică apă rece sau comprese răcoroase pe ceafă, frunte sau încheieturi;
evită alcoolul;
evită să continui drumul dacă ai stare de leșin;
roagă pe cineva să rămână lângă tine dacă simptomele sunt importante.

Dacă simptomele nu se ameliorează, se agravează sau apar semne de alarmă, cere ajutor medical.

Insolație sau epuizare termică: când devine urgență

Epuizarea termică apare când organismul este afectat de căldură și pierde lichide și săruri. Poate apărea după mers mult prin soare, stat într-o locuință supraîncălzită, efort fizic în căldură sau hidratare insuficientă.

Semne posibile de epuizare termică:

oboseală intensă;
amețeală;
slăbiciune;
durere de cap;
greață;
vărsături;
transpirații abundente;
sete intensă;
crampe musculare;
puls mai rapid;
stare generală proastă.

Primul pas este mutarea persoanei într-un loc răcoros, oprirea efortului, hidratarea treptată și răcorirea corpului. Dacă persoana își revine rapid, poate fi o reacție la căldură care trebuie urmărită. Dacă starea nu se ameliorează sau apar semne severe, situația trebuie tratată ca urgență.

Insolația este mai gravă. Poate apărea când organismul nu își mai poate regla temperatura. Semnele de alarmă includ confuzie, pierderea conștienței, convulsii, piele foarte fierbinte, respirație rapidă, puls foarte rapid sau stare de rău severă care nu se ameliorează după răcorire.

Poți citi și articolul dedicat despre insolație și epuizare termică.

Când trebuie să suni la 112

Sună la 112 dacă apar:

pierderea stării de conștiență;
leșin;
confuzie severă;
convulsii;
durere în piept;
lipsă severă de aer;
slăbiciune pe o parte a corpului;
tulburări de vorbire;
puls foarte rapid sau neregulat;
piele foarte fierbinte;
vărsături repetate;
imposibilitatea de a bea lichide;
stare de rău care nu se ameliorează după răcorire;
somnolență severă la copil sau vârstnic;
febră mare după expunere la soare;
arsuri solare severe asociate cu stare generală proastă.

Aceste simptome pot indica insolație, deshidratare severă, o problemă cardiacă, neurologică, respiratorie sau metabolică. În aceste cazuri, nu aștepta o programare.

Când mergi la medic

Este recomandat consult medical dacă, în timpul caniculei sau imediat după expunerea la căldură, apar:

amețeli repetate;
slăbiciune persistentă;
palpitații;
tensiune oscilantă;
oboseală neobișnuită;
stare de leșin;
dureri de cap repetate;
urinare redusă;
confuzie ușoară la vârstnici;
lipsă de aer sau agravarea respirației;
stare de rău la copil după expunere la căldură;
simptome care revin în mai multe zile călduroase;
arsuri solare importante;
bășici după expunere la soare;
semne de infecție la nivelul pielii;
febră, frisoane, amețeală sau greață după stat la soare.

Un consult de medicină de familie poate fi primul pas dacă nu știi către ce specialitate să te îndrepți. Medicul poate evalua simptomele și poate recomanda, dacă este cazul, medicină internă, cardiologie, geriatrie și gerontologie, pediatrie, pneumologie sau dermatologie.

Pacienții cu boli de inimă

Pacienții cu hipertensiune, insuficiență cardiacă, tulburări de ritm sau alte boli cardiovasculare trebuie să fie mai atenți în zilele foarte calde. Canicula poate influența tensiunea arterială, pulsul și toleranța la efort.

Semne care trebuie urmărite:

tensiune mult mai mică sau mai mare decât de obicei;
palpitații;
puls neregulat;
amețeală;
durere în piept;
lipsă de aer;
stare de leșin;
oboseală importantă la eforturi mici.

Tratamentul pentru tensiune sau inimă nu trebuie modificat fără recomandarea medicului. Dacă apar simptome sau valori neobișnuite, este mai sigur să discuți cu un medic.

Poți citi și articolul despre caniculă și tensiunea arterială. Dacă ai simptome cardiace sau istoric de boală de inimă, poate fi indicat un consult de cardiologie.

Pacienții cu boli respiratorii

Persoanele cu astm, bronșită cronică, BPOC sau alte boli respiratorii pot resimți mai greu perioadele de caniculă, mai ales când aerul este foarte cald, poluat sau greu respirabil.

Trebuie atenție dacă apar:

lipsă de aer mai accentuată decât de obicei;
respirație șuierătoare;
tuse agravată;
senzație de apăsare în piept;
oboseală la eforturi mici;
nevoia mai frecventă de medicație de criză, dacă există tratament prescris;
stare de rău care nu se ameliorează după răcorire.

Dacă simptomele respiratorii se agravează în zilele de caniculă, poate fi necesar un consult de pneumologie, mai ales la pacienții cu istoric de astm sau alte boli pulmonare.

Vârstnicii care locuiesc singuri

În București, mulți vârstnici locuiesc singuri sau petrec mult timp în apartamente care se încălzesc puternic. Pentru ei, canicula poate fi periculoasă chiar dacă nu ies afară.

Familia trebuie să urmărească:

dacă persoana bea apă;
dacă urinează normal;
dacă vorbește coerent;
dacă este orientată;
dacă a mâncat;
dacă locuința este foarte caldă;
dacă ia tratamentul corect;
dacă are amețeli, căderi sau stare de slăbiciune;
dacă are tensiune mult diferită față de obicei;
dacă este mai somnolentă sau mai confuză decât de obicei.

Confuzia, somnolența neobișnuită sau schimbarea bruscă a comportamentului la un vârstnic trebuie luate în serios.

Poți citi și articolul despre caniculă la vârstnici. Pentru evaluarea unui pacient vârstnic fragil, cu boli cronice sau tratamente multiple, poate fi util un consult de geriatrie și gerontologie.

Copiii în zilele de caniculă

Copiii pot fi afectați rapid de căldură, mai ales sugarii și copiii mici. Ei depind de adulți pentru hidratare, umbră, pauze și protecție.

Semne care trebuie urmărite la copii:

somnolență neobișnuită;
iritabilitate;
refuzul lichidelor;
vărsături;
febră;
gură uscată;
lipsa lacrimilor;
urină puțină;
scutece ude mai rar;
stare de rău după joacă în soare;
durere de cap la copiii mai mari;
piele roșie, fierbinte sau dureroasă după expunere la soare.

Copiii nu trebuie lăsați în mașină, nici pentru perioade scurte. În zilele foarte calde, joaca afară trebuie mutată dimineața devreme sau seara.

Poți citi și articolul despre copii, caniculă și deshidratare. Dacă simptomele persistă sau părintele nu poate aprecia corect starea copilului, este recomandat consult de pediatrie.

Arsuri solare la ștrand, piscină sau mare

În perioadele de caniculă, riscul nu vine doar din temperatura aerului. Expunerea la soare la ștrand, piscină, plajă sau chiar în oraș poate duce la arsuri solare, mai ales dacă pielea nu este protejată corect sau dacă protecția solară nu este reaplicată după înot, transpirație sau ștergere cu prosopul.

Arsurile solare pot apărea și când nu simți că soarele este foarte puternic. Apa, betonul, cimentul, nisipul și suprafețele deschise la culoare pot reflecta radiațiile UV. De aceea, o zi la piscină sau la ștrand poate duce la piele roșie, dureroasă, fierbinte, usturime sau bășici.

Semne care trebuie urmărite după expunerea la soare:

piele roșie, fierbinte sau dureroasă;
usturime;
sensibilitate la atingere;
umflarea pielii;
bășici;
febră;
frisoane;
durere de cap;
amețeală;
greață;
crampe musculare;
stare generală proastă.

Dacă arsura este ușoară, primul pas este ieșirea din soare, răcorirea pielii cu dușuri sau comprese reci, hidratarea și protejarea zonei afectate. Nu se aplică gheață direct pe piele, nu se sparg bășicile și nu se rupe pielea care se cojește.

Arsurile solare devin o problemă medicală dacă sunt întinse, dacă apar bășici, febră, frisoane, greață, amețeală, durere importantă sau semne de infecție. La copii, arsurile solare trebuie tratate cu mai multă prudență, mai ales dacă apar somnolență, refuzul lichidelor, vărsături sau urină puțină.

Poți citi și articolul dedicat despre arsuri solare după plajă, piscină sau ștrand. Dacă arsura este importantă, apar bășici, semne de infecție sau leziuni ale pielii care trebuie evaluate, poate fi indicat un consult de dermatologie.

Dacă arsura solară apare împreună cu stare de rău severă, confuzie, leșin, piele foarte fierbinte, vărsături repetate sau lipsă severă de aer, poate fi vorba despre insolație sau epuizare termică severă. În aceste situații, nu aștepta o programare. Sună la 112.

Ce poate verifica medicul

În funcție de simptome, medicul poate verifica:

tensiunea arterială;
pulsul;
temperatura;
nivelul de hidratare;
respirația;
saturația oxigenului, dacă este cazul;
starea generală;
orientarea, mai ales la vârstnici;
semnele de infecție;
tratamentele luate;
riscul de complicații la pacienții cronici;
aspectul pielii, dacă există arsuri solare;
prezența bășicilor sau a semnelor de infecție cutanată;
necesitatea unor analize sau investigații;
necesitatea unui consult de specialitate.

Scopul consultului este să se stabilească dacă simptomele sunt doar o reacție la căldură sau dacă există o problemă medicală care trebuie tratată.

Cum reduci riscul în București în zilele de caniculă

Măsuri utile:

evită deplasările între orele de vârf;
caută trasee cu umbră;
ia apă cu tine când pleci de acasă;
evită alcoolul;
evită efortul fizic intens în mijlocul zilei;
poartă haine lejere;
protejează capul cu pălărie sau șapcă;
folosește protecție solară pe zonele expuse;
reaplică protecția solară după înot, transpirație sau ștergere cu prosopul;
acoperă umerii și ceafa la ștrand, piscină sau plajă;
intră în spații răcoroase dacă simți amețeală;
verifică vârstnicii care locuiesc singuri;
nu lăsa copiii sau animalele în mașină;
aerisește locuința dimineața devreme și seara;
limitează folosirea aparatelor care încălzesc suplimentar locuința;
cere sfat medical dacă ai simptome repetate.

În oraș, nu trebuie să aștepți să ajungi la capătul drumului dacă simți că ți se face rău. Oprirea rapidă, răcorirea și hidratarea pot preveni agravarea simptomelor.

Când te poți programa la Prevencia

Dacă simptomele nu reprezintă urgență, dar persistă sau se repetă în perioadele de caniculă, poți face o programare pentru evaluare medicală.

În funcție de simptome, evaluarea poate începe cu:

medicină de familie, dacă nu știi către ce specialitate să te îndrepți;
medicină internă, dacă ai mai multe simptome generale sau boli cronice;
cardiologie, dacă ai palpitații, tensiune oscilantă, durere în piept sau boli de inimă;
geriatrie și gerontologie, dacă este vorba despre o persoană vârstnică fragilă, cu tratamente multiple sau episoade de confuzie, amețeală ori cădere;
pediatrie, dacă este vorba despre un copil cu semne de deshidratare, arsură solară sau stare de rău persistentă;
pneumologie, dacă apar lipsă de aer, tuse agravată, respirație șuierătoare sau simptome respiratorii persistente;
dermatologie, dacă ai arsuri solare importante, bășici, semne de infecție, pete, leziuni sau modificări ale pielii după expunerea la soare.

Dacă apar semne severe de insolație, pierdere de conștiență, convulsii, confuzie severă, durere în piept sau lipsă severă de aer, nu aștepta programarea. Sună la 112.

Întrebări frecvente

Canicula din București poate agrava bolile cronice?

Da. Temperaturile ridicate pot pune presiune suplimentară pe organism, mai ales la persoanele cu boli cardiovasculare, boli respiratorii, boli renale sau tratamente multiple.

Ce simptome ar trebui să mă trimită la medic?

Amețeala repetată, palpitațiile, tensiunea oscilantă, slăbiciunea persistentă, starea de leșin, urinarea redusă, confuzia sau lipsa de aer trebuie evaluate medical, mai ales dacă apar la un pacient cu boli cronice, copil sau vârstnic.

Când sun la 112?

Sună la 112 dacă apar leșin, pierderea stării de conștiență, confuzie severă, convulsii, durere în piept, lipsă severă de aer, slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire sau stare de rău care nu se ameliorează după răcorire.

Ce fac dacă mi se face rău pe stradă?

Oprește-te din mers, caută un loc răcoros, așază-te, bea apă în înghițituri mici și roagă pe cineva să rămână lângă tine dacă simptomele sunt importante. Dacă starea nu se ameliorează sau apar semne severe, cere ajutor medical.

Este suficient să beau apă?

Hidratarea ajută, dar nu rezolvă orice problemă. Dacă ai palpitații, durere în piept, lipsă de aer, confuzie, leșin sau tensiune mult diferită față de normal, este nevoie de evaluare medicală.

Cum îmi dau seama dacă este insolație?

Semnele de alarmă includ confuzie, pierderea conștienței, convulsii, piele foarte fierbinte, respirație rapidă, puls foarte rapid sau stare de rău care nu se ameliorează după răcorire. În aceste situații, trebuie sunat la 112.

Arsurile solare pot fi o problemă medicală?

Da. O arsură solară ușoară se poate ameliora acasă prin răcorire, hidratare și protejarea pielii. Totuși, dacă apar bășici, umflarea pielii, febră, frisoane, amețeală, greață, durere importantă sau semne de infecție, este recomandat consult medical. Dacă arsura apare împreună cu confuzie, leșin, convulsii, lipsă severă de aer sau stare de rău care nu se ameliorează după răcorire, sună la 112.

Copiii se pot deshidrata mai repede pe caniculă?

Da. Sugarii și copiii mici sunt mai vulnerabili. Trebuie urmărite semne precum somnolență neobișnuită, iritabilitate, refuzul lichidelor, vărsături, febră, gură uscată, lipsa lacrimilor, urină puțină sau scutece ude mai rar.

Unde mă pot programa?

Dacă nu este urgență, dar simptomele persistă sau se repetă, poți face o programare la medicină de familie, medicină internă, cardiologie, geriatrie și gerontologie, pediatrie, pneumologie sau dermatologie, în funcție de simptome și istoricul medical.

Surse medicale și ghiduri consultate

Administrația Națională de Meteorologie: avertizări privind valul de căldură, temperaturile extreme, nopțile tropicale și disconfortul termic.
Institutul Național de Sănătate Publică: informare privind efectele temperaturilor extreme.
CDC: About Heat and Your Health.
CDC: Heat and Older Adults.
CDC: Sun Safety Facts.
OMS: Heat and health.
NHS: Heat exhaustion and heatstroke.
NHS: Sunburn.

Caniculă în București: cine are risc medical mai mare și când mergi la medic