Copilul răcește des: când este normal și când mergi la pediatru

Copilul răcește des: când este normal și când trebuie evaluat de pediatru

Mulți părinți au impresia că, odată cu intrarea în creșă sau grădiniță, copilul este aproape permanent răcit.

Un episod pare că se termină, iar după câteva zile apar din nou:

• nas înfundat;
• secreții nazale;
• tuse;
• febră;
• durere în gât;
• uneori durere de ureche.

În majoritatea situațiilor, acest lucru nu înseamnă că „imunitatea este scăzută”.

Copiii mici intră în contact pentru prima dată cu numeroase virusuri, iar colectivitatea crește foarte mult numărul expunerilor.

Mai important decât numărul exact al episoadelor este cum evoluează copilul între ele:

• se recuperează complet?
• crește normal?
• are energie?
• infecțiile sunt ușoare sau severe?
• apar pneumonii?
• necesită internări?
• primește antibiotice foarte frecvent?
• există infecții neobișnuite?

Cât de des este normal să răcească un copil

Copiii mici pot avea mai multe infecții respiratorii într-un an, în special dacă merg în colectivitate.

Frecvența poate părea și mai mare deoarece:

• o răceală poate dura 7–10 zile;
• tusea poate continua după dispariția celorlalte simptome;
• următoarea infecție poate începe înainte ca tusea precedentă să fi dispărut complet.

Astfel, în lunile reci, părintele poate avea impresia că „nu mai este niciodată complet sănătos”.

Un număr mare de viroze nu înseamnă automat imunodeficiență.

De ce răcesc copiii atât de des

La vârste mici, sistemul imunitar întâlnește pentru prima dată multe virusuri.

În plus, copiii:

• stau în contact apropiat;
• ating aceleași jucării;
• duc mâinile la gură și nas;
• nu respectă întotdeauna igiena respiratorie;
• pot transmite virusurile înainte ca simptomele să fie evidente.

Acesta este unul dintre motivele pentru care frecvența răcelilor crește după intrarea în creșă sau grădiniță.

Răceală sau gripă?

Răceala obișnuită are frecvent:

• debut gradual;
• secreții nazale;
• nas înfundat;
• strănut;
• tuse;
• stare generală relativ bună.

Gripa poate avea un debut mai brusc și poate produce:

• febră;
• frisoane;
• dureri musculare;
• cefalee;
• oboseală importantă;
• tuse.

Pentru diferențiere vezi Gripa la copii: simptome, complicații și când este necesar tratamentul antiviral.

Tusea care continuă după răceală

Tusea poate persista după o infecție virală chiar dacă:

• febra a dispărut;
• nasul este mai puțin înfundat;
• copilul se simte bine.

Acest lucru poate face ca două episoade diferite să pară o singură boală foarte lungă.

Este mai importantă reevaluarea dacă:

• tusea se agravează;
• persistă fără tendință de ameliorare;
• apare wheezing;
• copilul respiră greu;
• reapare febra;
• tusea apare repetat la efort sau noaptea.

Pentru evaluarea simptomului vezi Tusea la copii: când trebuie consult pediatric.

Febra la fiecare viroză este normală?

Febra poate apărea în multe infecții virale.

Mai important decât faptul că există febră este:

• vârsta copilului;
• durata;
• starea generală;
• hidratarea;
• respirația;
• simptomele asociate.

Pentru ghidul complet vezi Febra la copii: când este normală și când trebuie consult pediatric.

Copilul are secreții nazale aproape permanent

Acest lucru poate apărea în colectivitate din cauza infecțiilor succesive.

Dar nasul înfundat persistent poate avea și alte explicații, mai ales dacă există:

• respirație pe gură;
• sforăit;
• somn agitat;
• voce nazonată;
• otite repetate.

În această situație merită luată în calcul și o problemă ORL.

Pentru traseul pediatric vezi Nas înfundat, sforăit și respirație pe gură la copii: când mergi la medic.

Dacă există suspiciunea de vegetații adenoide mărite, poate fi necesară evaluarea ORL.

Otitele repetate

Otita poate apărea după răceli deoarece inflamația nazală afectează trompa lui Eustachio.

Devine mai importantă evaluarea dacă:

• episoadele sunt frecvente;
• există lichid persistent în ureche;
• auzul pare redus;
• copilul întârzie în dezvoltarea limbajului.

Pentru durerea de ureche vezi Durerea de ureche la copii: când poate fi otită și când mergi la medic.

Dacă auzul pare redus după otită, vezi Otita medie cu efuziune: lichid în ureche și scăderea auzului.

Când răcelile pot ascunde astm sau wheezing recurent

Un copil poate părea că „răcește mereu”, când de fapt fiecare infecție virală declanșează:

• wheezing;
• tuse nocturnă;
• tuse la efort;
• respirație dificilă.

Suspiciunea crește dacă:

• wheezingul se repetă;
• copilul tușește între viroze;
• simptomele apar și la alergare;
• există antecedente de alergii sau dermatită atopică.

Pentru primul traseu vezi Respirație șuierătoare la copii: când mergi la medic.

Când poate fi vorba despre alergie

Unele simptome considerate „răceli permanente” pot fi alergice.

Suspiciunea crește dacă există:

• strănut repetat;
• secreții nazale clare persistente;
• mâncărime nazală;
• ochi roșii sau lăcrimoși;
• simptome sezoniere;
• lipsa febrei.

Alergia respiratorie și infecțiile virale se pot suprapune.

Pediatrul poate decide când este justificată evaluarea de Alergologie.

Pneumoniile repetate nu trebuie ignorate

Una este ca un copil să aibă multe răceli ușoare.

Alta este să aibă:

• pneumonii repetate;
• forme severe;
• internări;
• necesar repetat de oxigen;
• recuperare dificilă între episoade.

Aceste situații justifică o evaluare mai atentă.

Pentru semnele de pneumonie vezi Pneumonia la copii: simptome, diagnostic și când respirația devine o urgență.

Copilul nu ia în greutate

Creșterea normală între episoade este un semn liniștitor.

Dacă răcelile frecvente sunt asociate cu:

• stagnare ponderală;
• pierdere în greutate;
• diaree persistentă;
• apetit foarte redus;
• oboseală importantă;

este necesară o evaluare mai largă.

Pentru acest traseu vezi Copilul nu ia în greutate: când stagnarea ponderală trebuie evaluată.

Paloarea și oboseala

Un copil care pare permanent obosit între infecții poate avea și alte probleme.

Dacă există:

• paloare;
• oboseală persistentă;
• lipsa poftei de mâncare;
• toleranță redusă la efort;

medicul poate evalua inclusiv posibilitatea unei anemii.

Pentru acest subiect vezi Anemia la copii: paloare, oboseală și când sunt necesare analize.

Ganglionii măriți după răceli

Ganglionii cervicali se pot mări frecvent în timpul infecțiilor respiratorii.

La copil, ganglionii mici și mobili pot rămâne palpabili o perioadă după o viroză.

Este nevoie de evaluare mai atentă dacă:

• cresc progresiv;
• sunt foarte mari;
• sunt tari sau fixați;
• persistă fără explicație;
• apar în mai multe regiuni;
• sunt asociați cu scădere în greutate sau transpirații nocturne.

Pentru traseul complet vezi Ganglionii măriți la copii: când sunt normali după o infecție și când trebuie investigați.

Antibioticele dese „întăresc” copilul?

Nu.

Antibioticele nu tratează virusurile și nu previn următoarea răceală.

Utilizarea inutilă poate produce:

• reacții adverse;
• diaree;
• selectarea bacteriilor rezistente.

Antibioticul trebuie administrat când există o infecție bacteriană pentru care medicul îl recomandă.

Faptul că secrețiile nazale devin galbene sau verzi nu înseamnă automat că este nevoie de antibiotic.

Siropurile și „imunostimulatoarele” previn răcelile?

Nu există un produs care să împiedice în mod sigur copilul sănătos să contracteze virusurile din colectivitate.

Prudența este importantă mai ales în cazul suplimentelor promovate pentru „creșterea imunității”.

Prevenția eficientă se bazează mai ales pe:

• vaccinare;
• somn adecvat;
• alimentație echilibrată;
• activitate fizică;
• evitarea fumului de țigară;
• igiena mâinilor;
• aerisirea spațiilor.

Somnul și infecțiile frecvente

Somnul insuficient poate afecta:

• starea generală;
• comportamentul;
• recuperarea după boală.

Dacă un copil doarme prost pentru că:

• sforăie;
• respiră pe gură;
• are pauze respiratorii;
• se trezește foarte des;

poate exista o problemă respiratorie sau ORL independentă de răceli.

Pentru evaluarea somnului vezi Somnul copilului: treziri frecvente, somn agitat și când poate exista o cauză medicală.

Vaccinarea și infecțiile respiratorii

Vaccinurile nu previn toate răcelile.

Ele protejează însă împotriva unor boli care pot produce complicații importante.

Vaccinarea antigripală sezonieră poate reduce riscul gripei și al formelor severe.

Pentru informații generale vezi Vaccinarea copilului: calendarul național și întrebări frecvente pentru părinți.

Când trebuie suspectată o problemă de imunitate

Imunodeficiențele sunt mult mai rare decât răcelile repetate ale copilului din colectivitate.

Devine justificată o evaluare mai atentă dacă există un tipar precum:

• infecții neobișnuit de severe;
• infecții bacteriene repetate;
• pneumonii recurente;
• infecții profunde;
• abcese repetate;
• infecții cu microorganisme neobișnuite;
• internări repetate;
• răspuns slab la tratamentele obișnuite;
• stagnare în greutate;
• istoric familial sugestiv.

Nu numărul simplu de răceli stabilește diagnosticul.

Contează tipul și severitatea infecțiilor.

Sunt necesare analize dacă răcește des?

Nu automat.

Un copil care:

• crește normal;
• are infecții obișnuite;
• se recuperează între ele;
• nu are infecții severe;

nu are nevoie obligatoriu de „analize de imunitate”.

În funcție de simptome și examen, pediatrul poate recomanda:

• hemoleucogramă;
• feritină;
• markeri inflamatori;
• alte investigații.

Pentru principiile generale vezi Analize uzuale la copii: când sunt recomandate.

Când este recomandat consultul pediatric

Este utilă evaluarea dacă:

• infecțiile sunt foarte dese și severe;
• copilul nu se recuperează complet între episoade;
• are pneumonii repetate;
• wheezingul se repetă;
• tusea persistă;
• există otite frecvente;
• auzul pare afectat;
• nu ia corespunzător în greutate;
• este permanent foarte obosit;
• febra reapare frecvent fără explicație clară;
• părintele este îngrijorat de evoluție.

Dacă urmează consultația, vezi Consultația la pediatru: cum te pregătești și ce întrebări să pui.

Ce informații sunt utile la consultație

Poate ajuta să notezi:

• câte episoade au existat;
• dacă au fost confirmate anumite diagnostice;
• câte antibiotice a primit;
• dacă au existat pneumonii;
• internări;
• wheezing;
• otite;
• febră;
• cât durează recuperarea;
• cum evoluează greutatea;
• dacă merge în colectivitate.

Este mai util acest istoric decât formularea generală „răcește foarte des”.

Când trebuie evaluat rapid

Solicită ajutor medical rapid dacă în timpul unui episod respirator copilul:

• respiră greu;
• respiră foarte repede;
• are retracții ale toracelui;
• are buzele albăstrui sau cenușii;
• nu poate bea;
• urinează foarte puțin;
• este foarte somnolent;
• are durere în piept;
• starea generală se deteriorează.

Când trebuie sunat la 112

Apelează 112 dacă:

• dificultatea respiratorie este severă;
• copilul devine cianotic;
• nu poate fi trezit;
• prezintă pauze respiratorii;
• are convulsii prelungite;
• starea se deteriorează rapid.

Întrebări frecvente

Este normal ca un copil de grădiniță să răcească foarte des?

Da. Expunerea la multe virusuri poate produce numeroase episoade într-un an.

Înseamnă că are imunitatea scăzută?

Nu automat. Mult mai importante sunt severitatea infecțiilor, recuperarea și creșterea copilului.

Secrețiile verzi înseamnă antibiotic?

Nu. Culoarea secrețiilor, singură, nu demonstrează o infecție bacteriană.

Tusea poate continua după ce răceala a trecut?

Da. Tusea post-virală poate persista.

Otitele repetate pot avea legătură cu răcelile?

Da. Infecțiile respiratorii favorizează disfuncția trompei lui Eustachio.

Când trebuie verificată imunitatea?

Mai ales când există infecții severe, neobișnuite, pneumonii repetate, internări sau stagnare ponderală.

Este nevoie de analize dacă răcește des?

Nu automat.

Vaccinurile previn toate răcelile?

Nu. Ele protejează împotriva unor infecții specifice, nu împotriva tuturor virusurilor respiratorii.

De reținut

Răcelile frecvente sunt obișnuite la copilul mic, mai ales după intrarea în colectivitate.

Mai important decât numărul episoadelor este:

severitatea + recuperarea dintre episoade + creșterea + respirația + tipul infecțiilor.

Este liniștitor dacă copilul:

• crește normal;
• are energie între episoade;
• se recuperează complet;
• face în principal infecții respiratorii obișnuite.

Merită o evaluare mai atentă dacă apar pneumonii repetate, infecții severe, wheezing recurent, scădere ponderală, oboseală persistentă sau recuperare incompletă între episoade.

Iar dificultatea respiratorie, cianoza, copilul greu de trezit și deteriorarea rapidă necesită evaluare de urgență.

Notă medicală

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală.

Frecvența infecțiilor trebuie interpretată împreună cu vârsta copilului, colectivitatea, severitatea episoadelor, creșterea și recuperarea dintre ele.