Ghid de pediatrie pentru părinți: simptome frecvente, când mergi la medic și când este urgență

Copiii fac frecvent febră, tușesc, varsă, au nasul înfundat, dureri de burtă sau erupții pe piele.

De cele mai multe ori, cauza este ușoară și evoluția este favorabilă.

Pentru părinte, întrebarea dificilă este:

„Pot să urmăresc copilul acasă sau trebuie să merg la medic?”

Răspunsul nu depinde doar de simptom.

Contează împreună:

vârsta + respirația + hidratarea + starea generală + durata simptomelor + evoluția.

Un copil cu febră mare, dar care bea, urinează, respiră normal și interacționează poate avea o stare generală mai bună decât un copil cu temperatură moderată care respiră greu, refuză lichidele și devine foarte somnolent.

Ce urmărește pediatrul

Pediatrul evaluează copilul în ansamblu:

starea generală;
respirația;
hidratarea;
creșterea;
alimentația;
dezvoltarea;
somnul;
vaccinarea;
simptomele acute și recurente.

Dacă este necesar, copilul poate fi orientat către ORL, Pneumologie, Alergologie, Dermatologie, Endocrinologie, Neurologie, Gastroenterologie, Urologie sau Recuperare medicală.

Care sunt primele lucruri pe care trebuie să le urmărești când copilul este bolnav

Întreabă-te:

respiră normal?
poate bea?
urinează?
este alert?
poate fi liniștit?
starea se ameliorează sau se agravează?

Aceste lucruri sunt adesea mai importante decât o singură cifră de pe termometru.

Când poate fi urmărit acasă

În multe situații, monitorizarea la domiciliu este rezonabilă dacă:

copilul are stare generală bună;
respiră normal;
bea lichide;
urinează;
nu are durere severă;
simptomele sunt ușoare;
evoluția este spre ameliorare.

Când este indicată consultația pediatrică

Este utilă dacă:

simptomele persistă;
se agravează;
reapar frecvent;
copilul nu se recuperează între episoade;
există îngrijorări privind creșterea sau dezvoltarea;
părintele nu este sigur ce traseu este potrivit.

Febra

Febra este foarte frecventă la copii și nu înseamnă automat infecție gravă.

Pentru evaluare contează:

vârsta;
durata;
starea generală;
respirația;
hidratarea;
simptomele asociate.

La sugarul sub 3 luni, temperatura de 38°C sau mai mare necesită evaluare medicală promptă.

Vezi Febra la copii: când mergi la pediatru.

Tusea

Majoritatea episoadelor de tuse sunt asociate infecțiilor virale.

Devine mai importantă dacă:

persistă;
se agravează;
apare noaptea frecvent;
apare la efort;
este asociată cu febră persistentă;
apare wheezing;
copilul respiră greu.

Vezi Tusea la copii: când mergi la pediatru.

Tusea lătrătoare și stridorul

O tuse metalică, lătrătoare, împreună cu răgușeală și un zgomot ascuțit la inspirație poate sugera crup.

Vezi Crupul la copii: tuse lătrătoare, stridor și când este urgență.

Respirația șuierătoare

Wheezingul poate apărea în bronșiolită, episoade virale sau astm.

Vezi Respirația șuierătoare la copii: wheezing, bronșiolită și astm.

La sugar și copilul mic, pentru diagnosticul specific vezi Bronșiolita la bebeluși și copii mici.

Pneumonia

Trebuie luată în calcul dacă apar:

febră;
tuse;
respirație rapidă;
retracții;
durere în piept;
stare generală modificată.

Vezi Pneumonia la copii: simptome, diagnostic, tratament și semne de alarmă.

Gripa

Gripa poate produce debut brusc cu:

febră;
frisoane;
dureri musculare;
oboseală;
tuse.

Vezi Gripa la copii: simptome, antiviral, complicații și când mergi la medic.

Copilul răcește des

Numeroase viroze într-un an pot fi normale la copilul care merge în colectivitate.

Devine important dacă:

infecțiile sunt neobișnuit de severe;
apar pneumonii repetate;
copilul nu crește;
recuperarea este incompletă.

Vezi Copilul răcește des: când este normal și când trebuie evaluat de pediatru.

Nas înfundat și sforăit

Un copil care respiră permanent pe gură, sforăie aproape în fiecare noapte sau are pauze respiratorii merită evaluat.

Vezi Nas înfundat, sforăit și respirație pe gură la copii.

Durerea în gât

Majoritatea durerilor în gât sunt virale.

„Gâtul roșu” nu înseamnă automat streptococ.

Vezi Durerea în gât la copii: amigdalită și streptococ.

Durerea de ureche

Poate apărea după răceli sau în otită.

Vezi Durerea de ureche la copii: cauze, otită și când trebuie evaluat copilul.

Dacă durerea a trecut, dar copilul pare să audă mai slab, poate exista lichid persistent în urechea medie. Vezi Otita medie cu efuziune.

Vărsături și diaree

Principalul risc este deshidratarea.

Urmărește:

cât bea;
dacă păstrează lichidele;
cât urinează;
starea generală;
sângele în scaun;
vărsăturile verzi.

Vezi Vărsături și diaree la copii.

Durerea de burtă

Poate avea numeroase cauze, de la constipație și gastroenterită până la infecție urinară sau apendicită.

Vezi Durerea de burtă la copii: când mergi la medic.

Constipația

Contează mai ales dacă există:

scaune tari;
durere;
reținere;
fisuri;
accidente fecale.

Vezi Constipația la copii.

Infecția urinară

La sugar poate apărea doar prin:

febră;
vărsături;
refuz alimentar;
iritabilitate.

La copilul mai mare apar mai frecvent usturimea și urinările dese.

Vezi Infecția urinară la copii.

Enurezisul

Dacă un copil udă patul, trebuie analizat dacă:

problema este doar nocturnă;
există simptome și ziua;
este constipat;
sforăie;
bea și urinează excesiv.

Vezi Enurezisul la copii.

Erupțiile pe piele

Aspectul pielii trebuie interpretat împreună cu:

febra;
mâncărimea;
durerea;
starea generală.

Vezi Erupții pe piele la copii.

Bebelușul în primul an

Primul an necesită urmărirea:

alimentației;
creșterii;
scaunelor;
somnului;
dezvoltării;
vaccinării.

Vezi Bebelușul în primul an.

Refluxul și regurgitațiile

Vezi Reflux și regurgitații la bebeluși: ce este normal și când trebuie evaluat.

Colicile

Vezi Colicile la bebeluși: cum le recunoști și când trebuie evaluat copilul.

Scaunul bebelușului

Culoarea și frecvența pot varia foarte mult.

Vezi Scaunul bebelușului: culoare, frecvență și consistență.

Diversificarea

Vezi Diversificarea la 6 luni: alimente, texturi, alergeni și siguranță.

Copilul nu vrea să mănânce

Selectivitatea poate fi normală într-o anumită etapă, dar merită evaluată dacă dieta devine foarte restrictivă sau afectează creșterea.

Vezi Copilul nu vrea să mănânce.

Copilul nu ia în greutate

Contează curba de creștere și evoluția în timp, nu o singură cântărire.

Vezi Copilul nu ia în greutate.

Paloarea și oboseala

Pot sugera, printre alte cauze, deficit de fier sau anemie.

Vezi Anemia la copii.

Dezvoltarea copilului

Trebuie urmărite:

motricitatea;
limbajul;
comunicarea;
jocul;
progresul.

Vezi Dezvoltarea copilului 0–3 ani.

Copilul vorbește târziu

Vezi Copilul vorbește târziu: repere, cauze și evaluare.

Copilul merge târziu

Vezi Copilul merge târziu: repere motorii și când trebuie evaluat.

Somnul copilului

Trezirile pot fi normale, dar sforăitul, pauzele respiratorii și simptomele medicale asociate merită evaluate.

Vezi Somnul copilului.

Durerile de cap

Vezi Durerile de cap la copii: migrenă și semne de alarmă.

Convulsiile febrile

În timpul unei convulsii:

pune copilul în siguranță;
întoarce-l pe o parte;
nu introduce nimic în gură;
cronometrează episodul.

Vezi Convulsiile febrile la copii.

Ganglionii măriți

Vezi Ganglionii măriți la copii: cauze și semne de alarmă.

Sunt necesare analize pentru orice simptom?

Nu.

Analizele trebuie să răspundă unei întrebări medicale concrete.

Vezi Analize uzuale la copii: când sunt recomandate.

Vaccinarea

Vezi Vaccinarea copilului.

Controlul pediatric periodic

Copilul nu merge la pediatru doar când este bolnav.

Vezi Controlul pediatric periodic.

Când este nevoie de evaluare rapidă

Solicită ajutor medical rapid dacă observi:

dificultate respiratorie;
retracții importante;
buze albăstrui sau cenușii;
copil greu de trezit;
deshidratare importantă;
vărsături verzi;
durere severă;
convulsii prelungite;
rigiditatea cefei;
erupție violacee care nu dispare la presiune;
deteriorare rapidă.

Când trebuie sunat la 112

Apelează 112 dacă:

copilul nu respiră normal;
devine cianotic;
își pierde starea de conștiență;
nu poate fi trezit;
are o convulsie prelungită;
se îneacă și nu poate respira;
are o reacție alergică severă;
starea se deteriorează rapid.

De reținut

În pediatrie, un simptom nu trebuie interpretat izolat.

Cele mai importante repere sunt:

vârsta + respirația + hidratarea + starea generală + evoluția.

Multe probleme ușoare pot fi urmărite acasă dacă copilul respiră normal, bea, urinează, este alert și evoluează spre bine.

Dificultatea respiratorie, cianoza, copilul greu de trezit, convulsiile prelungite, deshidratarea severă și deteriorarea rapidă necesită evaluare de urgență.

Notă medicală

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală.