Anemia la copii: simptome, deficit de fier și analize

Anemia la copii: simptome, deficit de fier, analize și când trebuie tratată

Anemia înseamnă scăderea cantității de hemoglobină din sânge sub valorile normale pentru vârsta copilului.

Hemoglobina transportă oxigenul către țesuturi.

Când este prea puțină, copilul poate avea:

• paloare;
• oboseală;
• iritabilitate;
• lipsa poftei de mâncare;
• toleranță mai mică la efort;
• uneori palpitații sau respirație mai rapidă.

La copii, una dintre cele mai frecvente cauze este deficitul de fier, dar anemia nu înseamnă automat lipsă de fier.

Pentru diagnostic trebuie analizate împreună:

simptomele + hemoleucograma + feritina și alte teste, când sunt necesare + alimentația + creșterea copilului.

Ce este hemoglobina

Hemoglobina este o proteină din globulele roșii care transportă oxigenul.

Valorile normale diferă în funcție de:

• vârstă;
• laborator;
• uneori sex;
• contextul medical.

De aceea, rezultatul unui copil nu trebuie comparat cu intervalele unui adult.

Ce este anemia

Anemia apare când hemoglobina este sub nivelul așteptat pentru vârstă.

Severitatea poate varia de la:

• ușoară;
• moderată;
• severă.

Un copil cu anemie ușoară poate avea puține simptome.

În formele importante pot apărea:

• oboseală;
• tahicardie;
• respirație rapidă;
• slăbiciune;
• afectarea stării generale.

De ce apare anemia la copii

Cauzele pot fi grupate în mai multe categorii:

• deficit de fier;
• alte deficite nutriționale;
• pierderi de sânge;
• inflamație cronică;
• boli digestive;
• boli hematologice;
• boli genetice;
• alte afecțiuni.

Deficitul de fier este frecvent, dar nu trebuie presupus fără evaluare.

Ce este deficitul de fier

Fierul este necesar pentru producerea hemoglobinei.

Deficitul poate apărea dacă:

• aportul alimentar este mic;
• necesarul crește rapid;
• există pierderi;
• absorbția este redusă.

La copil, riscul este mai mare în anumite etape de creștere rapidă.

Sugarii au risc de deficit de fier?

Da, mai ales după primele luni, când rezervele de fier acumulate înainte de naștere încep să scadă.

Riscul poate fi mai mare la:

• prematuri;
• copii cu greutate mică la naștere;
• sugari cu diversificare săracă în surse de fier.

Pentru alimentația din primul an vezi Bebelușul în primul an: alimentație, creștere, somn, dezvoltare și semne de alarmă.

Diversificarea și fierul

După aproximativ 6 luni, alimentele bogate în fier devin importante.

Surse utile pot include:

• carne;
• ou;
• pește;
• leguminoase;
• cereale fortificate;
• alte alimente adaptate vârstei.

Pentru ghidul complet vezi Diversificarea la 6 luni: ghid complet despre alimente, texturi, alergeni, apă și siguranță.

Copilul care bea foarte mult lapte

La copilul mai mare, consumul excesiv de lapte poate contribui la deficit de fier dacă:

• reduce apetitul pentru alte alimente;
• dieta devine săracă în fier.

Laptele nu trebuie eliminat, dar cantitatea trebuie integrată într-o dietă echilibrată.

Copilul selectiv alimentar

Poate avea risc mai mare dacă refuză:

• carnea;
• oul;
• leguminoasele;
• cerealele fortificate;
• alte surse de fier.

Dacă dieta este foarte restrictivă, vezi Copilul nu vrea să mănânce: selectivitate alimentară, cauze și când trebuie evaluat.

Paloarea

Este unul dintre cele mai cunoscute semne.

Poate fi observată la:

• față;
• buze;
• conjunctive;
• palme.

Dar paloarea nu înseamnă automat anemie.

Poate fi influențată de:

• culoarea pielii;
• frig;
• oboseală;
• lumină.

Diagnosticul necesită analize.

Oboseala

Copilul poate:

• obosi mai repede la joacă;
• cere mai des să fie luat în brațe;
• evita activitatea;
• fi mai somnolent;
• avea rezultate mai slabe la efort.

La adolescent, oboseala poate avea multe alte cauze și trebuie evaluată în context.

Iritabilitatea

Copiii mici cu deficit de fier pot fi uneori mai:

• iritabili;
• agitați;
• greu de liniștit.

Este un simptom nespecific.

Nu se recomandă suplimente cu fier doar pentru iritabilitate fără o evaluare.

Lipsa poftei de mâncare

Anemia și deficitul de fier pot fi asociate cu apetit redus.

Dar lipsa poftei poate avea multe alte cauze.

Dacă mesele sunt în mod constant dificile, vezi Copilul nu vrea să mănânce: selectivitate alimentară, cauze și când trebuie evaluat.

Pica

Pica înseamnă consumul repetat de substanțe nealimentare, de exemplu:

• pământ;
• hârtie;
• gheață.

Poate fi asociată cu deficitul de fier, dar necesită evaluare medicală.

Pofta de gheață

La copilul mai mare sau adolescent, dorința repetată de a mesteca gheață poate fi asociată cu deficit de fier.

Nu este specifică, dar poate fi un indiciu.

Durerile de cap

Anemia poate contribui la:

• cefalee;
• oboseală;
• amețeală.

Dacă durerea de cap este persistentă sau are semne de alarmă, vezi Durerile de cap la copii: cauze frecvente, migrenă și semne de alarmă.

Amețeala

Poate apărea mai ales la copilul cu anemie mai importantă.

Dar amețeala are și alte cauze.

Este nevoie de evaluare dacă:

• este frecventă;
• apare leșin;
• există palpitații;
• copilul pare foarte slăbit.

Palpitațiile

În anemia importantă, inima poate bate mai repede pentru a compensa transportul redus de oxigen.

Palpitațiile persistente sau asociate cu:

• durere în piept;
• leșin;
• dificultate respiratorie

necesită evaluare medicală.

Deficitul de fier poate exista fără anemie?

Da.

Rezervele de fier pot fi scăzute înainte ca hemoglobina să scadă.

De aceea, uneori copilul poate avea:

• feritină scăzută;
• hemoglobină încă normală.

Acest lucru este important mai ales dacă există factori de risc sau simptome.

Ce este feritina

Feritina reflectă rezervele de fier.

Poate fi foarte utilă în evaluarea deficitului.

Dar are o particularitate importantă:

poate crește în inflamație.

De aceea, o feritină aparent normală sau crescută în timpul unei infecții nu exclude întotdeauna deficitul de fier.

De ce nu este suficientă doar hemoleucograma

Hemoleucograma arată dacă există anemie și oferă informații despre caracteristicile globulelor roșii.

Dar pentru cauza anemiei pot fi necesare și alte date.

Medicul poate analiza:

• MCV;
• MCH;
• RDW;
• feritină;
• markeri inflamatori;
• alte teste.

Ce înseamnă MCV

MCV reprezintă volumul mediu al globulelor roșii.

În deficitul de fier, globulele roșii pot deveni mai mici.

Aceasta se numește anemie microcitară.

Dar există și alte cauze de microcitoză.

Talasemia și deficitul de fier

Ambele pot produce globule roșii mici.

Talasemia este o afecțiune genetică și nu se tratează cu fier doar pentru că MCV este scăzut.

De aceea, administrarea de fier fără evaluare poate fi nepotrivită.

Istoricul familial și anumite analize pot orienta diagnosticul.

Se poate avea și talasemie și deficit de fier?

Da.

Cele două situații se pot suprapune.

Evaluarea trebuie făcută individual.

Anemia după o infecție

Unele infecții sau boli inflamatorii pot modifica temporar:

• hemoglobina;
• feritina;
• alți parametri.

De aceea, momentul recoltării contează.

Anemia în bolile cronice

Poate apărea în:

• boli inflamatorii;
• boli renale;
• boli digestive;
• alte afecțiuni cronice.

Tratamentul este diferit de cel al deficitului simplu de fier.

Boala celiacă și anemia

Uneori anemia prin deficit de fier poate fi unul dintre semnele unei boli celiace.

Suspiciunea crește dacă există și:

• stagnare ponderală;
• dureri abdominale;
• balonare;
• diaree sau constipație;
• istoric familial.

Nu elimina glutenul înainte de evaluare dacă medicul suspectează boala celiacă.

Sângele în scaun

Pierderile digestive repetate pot contribui la anemie.

Dacă există:

• sânge;
• scaun negru;
• simptome digestive persistente;

este necesară evaluarea cauzei.

Menstruația și anemia la adolescentă

Menstruațiile abundente pot produce deficit de fier.

Este important dacă adolescenta:

• schimbă foarte des absorbantele;
• are menstruații foarte lungi;
• prezintă cheaguri mari;
• este palidă și obosită.

În aceste situații trebuie evaluate atât anemia, cât și cauza sângerării abundente.

Sportul și anemia

Copilul sau adolescentul sportiv poate observa:

• scăderea performanței;
• oboseală neobișnuită;
• respirație mai grea la efort.

Aceste simptome pot avea multe cauze, dar anemia este una dintre ele.

Cum se diagnostichează

Evaluarea poate include:

• istoric;
• alimentație;
• examen clinic;
• curba de creștere;
• hemoleucogramă;
• feritină;
• alte analize, în funcție de context.

Nu există un singur test care răspunde tuturor întrebărilor.

Sunt necesare analize pentru orice copil palid?

Nu automat, dar dacă paloarea este persistentă sau asociată cu:

• oboseală;
• apetit redus;
• stagnare ponderală;
• dietă restrictivă,

hemoleucograma poate fi justificată.

Pentru principiile generale vezi Analize uzuale la copii: când sunt recomandate și când nu sunt necesare.

Ce analize pot fi utile

În funcție de situație:

• hemoleucogramă;
• feritină;
• CRP sau alt marker inflamator;
• sideremie și alți parametri ai metabolismului fierului;
• reticulocite;
• alte investigații.

Nu toate sunt necesare la fiecare copil.

Sideremia este suficientă?

Nu.

Fierul seric poate varia mult și nu este cel mai bun test izolat pentru evaluarea rezervelor de fier.

Feritina și tabloul clinic sunt adesea mai utile.

Reticulocitele

Sunt globule roșii tinere.

Pot oferi informații despre modul în care măduva osoasă răspunde.

Sunt utile mai ales în anumite tipuri de anemie, nu în orice screening simplu.

Este nevoie de analize de scaun?

Nu de rutină pentru anemia prin deficit de fier.

Pot fi recomandate dacă există simptome digestive sau suspiciunea unei cauze specifice.

Cum se tratează deficitul de fier

Tratamentul include două componente:

1. corectarea cauzei;
2. refacerea rezervelor de fier.

Dacă există deficit confirmat, medicul poate recomanda fier oral.

Doza se stabilește în funcție de:

• greutate;
• severitate;
• preparat.

Pot da fier fără analize?

Nu este recomandat de rutină.

În anumite situații clinice medicul poate decide tratament empiric, dar suplimentarea „preventivă” cu doze terapeutice nu trebuie făcută fără evaluare.

Excesul de fier poate fi toxic.

Fierul oral

Poate fi administrat sub formă de:

• picături;
• sirop;
• alte preparate.

Concentrațiile diferă între produse.

Este foarte important să se respecte doza de fier elementar, nu doar volumul în mililitri.

Fierul pătează dinții?

Unele preparate lichide pot colora temporar dinții.

Poate ajuta:

• administrarea spre partea posterioară a gurii;
• clătirea gurii după administrare la copilul suficient de mare;
• igiena dentară.

Nu întrerupe tratamentul doar din acest motiv fără să discuți cu medicul.

Fierul poate colora scaunul?

Da.

Scaunul poate deveni mai închis la culoare.

Aceasta poate fi o reacție normală în timpul tratamentului.

Fierul provoacă constipație?

Poate produce:

• constipație;
• greață;
• disconfort abdominal;

la unii copii.

Dacă apar probleme, discută cu medicul înainte de a întrerupe tratamentul.

Pentru constipație vezi Constipația la copii: cauze, tratament și când trebuie mers la medic.

Fierul se dă cu lapte?

Absorbția poate fi redusă dacă preparatul este administrat simultan cu cantități mari de:

• lapte;
• calciu.

Medicul sau prospectul produsului poate indica modul optim de administrare.

Nu forța însă o schemă imposibil de tolerat la copil.

Vitamina C ajută absorbția?

Poate favoriza absorbția fierului din anumite surse.

În alimentație este utilă asocierea alimentelor bogate în fier cu surse de vitamina C.

În cât timp crește hemoglobina

Dacă diagnosticul este corect și copilul răspunde la tratament, hemoglobina începe de obicei să crească după inițierea terapiei.

Medicul poate recomanda repetarea analizelor pentru a verifica răspunsul.

Tratamentul se oprește când hemoglobina devine normală?

Nu întotdeauna imediat.

Rezervele de fier trebuie și ele refăcute.

De aceea, tratamentul poate continua o perioadă după normalizarea hemoglobinei, conform recomandării medicului.

Dacă hemoglobina nu crește

Trebuie reevaluat:

• diagnosticul;
• doza;
• administrarea;
• complianța;
• absorbția;
• existența unei pierderi de sânge;
• alte cauze de anemie.

Nu este util doar să creștem doza la întâmplare.

Alimentația poate trata singură anemia?

Depinde de severitate.

În deficitul de fier fără anemie sau forme foarte ușoare, dieta este importantă.

În anemia feriprivă confirmată, alimentația singură poate fi insuficientă pentru corectarea rapidă a deficitului.

Medicul decide dacă este necesar tratament medicamentos.

Alimente bogate în fier

Pot include:

• carne;
• pește;
• ou;
• leguminoase;
• cereale fortificate;
• anumite legume.

Fierul din sursele animale se absoarbe în general mai ușor.

Spanacul vindecă anemia?

Nu singur.

Spanacul conține fier, dar absorbția este mai redusă decât din sursele animale și nu este suficient pentru tratamentul unei anemii feriprive.

Poate face parte dintr-o dietă variată, dar nu este „medicament”.

Ficatul trebuie dat frecvent?

Ficatul este bogat în fier, dar și în vitamina A.

Nu este recomandat consumul excesiv, mai ales la copilul mic.

Dieta trebuie să fie variată, nu bazată pe un singur aliment.

Suplimentele multivitaminice au suficient fier?

Nu neapărat.

Unele nu conțin fier sau conțin doar doze mici.

Un multivitamin nu înlocuiește tratamentul anemiei feriprive atunci când aceasta necesită o doză terapeutică.

Copilul nu ia în greutate și are anemie

Cele două pot avea o cauză comună.

De exemplu:

• dietă insuficientă;
• boală celiacă;
• alte probleme digestive;
• boală cronică.

Pentru evaluarea creșterii vezi Copilul nu ia în greutate: cauze, curba de creștere, investigații și când trebuie evaluat.

Anemia poate afecta dezvoltarea?

Deficitul sever sau prelungit de fier în perioade importante de dezvoltare poate afecta:

• atenția;
• comportamentul;
• dezvoltarea neurocognitivă.

De aceea, prevenția și tratamentul corect sunt importante.

Copilul vorbește târziu. Trebuie verificat fierul?

Nu automat.

Întârzierea limbajului are multe cauze.

Analizele sunt indicate dacă există și:

• alimentație restrictivă;
• paloare;
• oboseală;
• stagnare ponderală;
• alți factori de risc.

Pentru traseul limbajului vezi Copilul vorbește târziu: repere de limbaj, cauze și când este nevoie de evaluare.

Copilul răcește des. Înseamnă că are anemie?

Nu.

Infecțiile frecvente din colectivitate sunt foarte comune.

Anemia nu este explicația automată pentru orice copil care răcește des.

Pentru diferențiere vezi Copilul răcește des: când este normal și când trebuie evaluat de pediatru.

Screeningul pentru anemie

Necesitatea screeningului depinde de:

• vârstă;
• factori de risc;
• alimentație;
• recomandările medicale.

Nu înseamnă că orice copil sănătos trebuie să facă hemoleucogramă în fiecare an.

Prematuritatea

Prematurii au risc mai mare de deficit de fier deoarece:

• au rezerve mai mici;
• cresc rapid.

Pot exista recomandări specifice de suplimentare.

Schema trebuie stabilită medical.

Copilul cu dietă vegetariană

Poate avea o dietă adecvată dacă este bine planificată.

Fierul vegetal trebuie să provină din surse variate, iar asocierea cu vitamina C poate ajuta absorbția.

Copiii cu dietă foarte restrictivă pot necesita monitorizare mai atentă.

Dieta vegană

Necesită planificare atentă pentru:

• fier;
• vitamina B12;
• proteine;
• calciu;
• vitamina D;
• alți nutrienți.

Este recomandată supravegherea nutrițională și pediatrică.

Anemia prin deficit de vitamina B12

Este diferită de anemia feriprivă.

Poate apărea în:

• diete deficitare;
• probleme de absorbție;
• alte boli.

Poate produce și simptome neurologice.

Tratamentul este complet diferit de administrarea de fier.

Anemia hemolitică

Înseamnă distrugerea accelerată a globulelor roșii.

Poate produce:

• paloare;
• icter;
• urină închisă;
• splină mărită.

Necesită evaluare medicală, uneori hematologică.

Când poate fi nevoie de Hematologie pediatrică

Mai ales dacă:

• anemia este severă;
• cauza nu este clară;
• există și modificări ale leucocitelor sau trombocitelor;
• există suspiciune de hemoliză;
• există o boală genetică;
• copilul nu răspunde la tratament.

Majoritatea anemiilor feriprive simple pot fi evaluate inițial de pediatru.

Când este recomandat consultul pediatric

Solicită evaluare dacă:

• copilul este persistent palid;
• obosește neobișnuit;
• mănâncă foarte puțin;
• dieta este foarte restrictivă;
• nu ia în greutate;
• are dureri abdominale persistente;
• există menstruații foarte abundente;
• există istoric familial de anemie.

Dacă urmează consultația, vezi Consultația la pediatru: cum te pregătești și ce întrebări să pui.

Când trebuie evaluat rapid

Solicită evaluare medicală rapidă dacă:

• copilul este foarte palid și slăbit;
• respiră rapid fără altă explicație;
• are palpitații importante;
• leșină;
• are durere toracică;
• există sângerare importantă;
• scaunul este negru;
• starea generală se deteriorează.

Când trebuie sunat la 112

Apelează 112 dacă:

• copilul este inconștient;
• are dificultate respiratorie severă;
• prezintă sângerare majoră;
• are semne de șoc;
• starea se deteriorează rapid.

Întrebări frecvente

Paloarea înseamnă automat anemie?

Nu.

Care este cea mai frecventă cauză?

Deficitul de fier este una dintre cele mai frecvente cauze la copii.

Hemoleucograma este suficientă?

Nu întotdeauna. Feritina și alte teste pot fi necesare pentru stabilirea cauzei.

Ce este feritina?

Este un marker util al rezervelor de fier, dar poate crește în inflamație.

Feritina normală exclude deficitul de fier?

Nu întotdeauna dacă există inflamație.

Se poate avea deficit de fier fără anemie?

Da.

Sideremia este suficientă?

Nu este ideală ca test izolat.

Pot da fier fără analize?

Nu este recomandat de rutină.

Fierul poate înnegri scaunul?

Da.

Poate provoca constipație?

Da, la unii copii.

Se oprește fierul când hemoglobina este normală?

Nu întotdeauna; uneori tratamentul continuă pentru refacerea rezervelor.

Spanacul tratează anemia?

Nu singur.

Laptele în exces poate favoriza deficitul de fier?

Da, prin înlocuirea alimentelor bogate în fier.

Boala celiacă poate provoca anemie?

Da.

Anemia poate afecta dezvoltarea?

Deficitul sever sau prelungit de fier poate avea efecte asupra dezvoltării și comportamentului.

Când este nevoie de Hematologie?

În anemia severă, neexplicată sau care nu răspunde la tratament și când apar alte modificări hematologice.

De reținut

Anemia la copil nu trebuie diagnosticată doar după paloare.

Diagnosticul pornește de la:

simptome + hemoleucogramă + contextul alimentar și medical.

Deficitul de fier este frecvent, dar anemia poate avea și alte cauze.

Feritina este utilă pentru evaluarea rezervelor de fier, însă trebuie interpretată cu atenție dacă există inflamație.

La copil sunt importanți factorii de risc precum:

• prematuritatea;
• diversificarea săracă în fier;
• dieta foarte restrictivă;
• consumul foarte mare de lapte;
• pierderile de sânge;
• bolile digestive.

Tratamentul cu fier trebuie administrat în doza corectă și suficient timp pentru a reface nu doar hemoglobina, ci și rezervele.

Dacă anemia nu răspunde la tratamentul corect, diagnosticul trebuie reevaluat.

Iar paloarea severă asociată cu leșin, dificultăți respiratorii, palpitații importante sau sângerare necesită evaluare rapidă.

Notă medicală

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală.

Valorile hemoglobinei și ale celorlalți parametri hematologici trebuie interpretate în funcție de vârsta copilului, simptome și contextul clinic.