Pneumonia la copii: simptome, diagnostic, tratament și semne de alarmă

Pneumonia este o infecție a plămânilor care poate apărea la orice vârstă, de la sugar la adolescent.

Poate fi provocată de:

virusuri;
bacterii;
mai rar, alți agenți infecțioși.

La unii copii începe ca o răceală sau o gripă, apoi apar:

febră;
tuse;
respirație mai rapidă;
oboseală;
durere toracică;
stare generală alterată.

Pentru părinte, întrebarea esențială nu este doar:

„Tușește mult?”

ci:

„Cum respiră, cât de bine se hidratează și cum este starea lui generală?”

Ce este pneumonia

Plămânii conțin milioane de mici spații în care se face schimbul de oxigen.

În pneumonie, o parte din țesutul pulmonar se inflamează și poate acumula:

secreții;
lichid;
celule inflamatorii.

Aceasta poate reduce eficiența respirației și poate produce:

tuse;
febră;
respirație rapidă;
uneori scăderea oxigenării.

Pneumonia este virală sau bacteriană?

Poate fi oricare dintre ele.

Pneumonia virală

Este frecventă la copiii mici și poate apărea în contextul:

RSV;
gripă;
altor virusuri respiratorii.

Pneumonia bacteriană

Poate apărea direct sau uneori după o infecție virală.

În practică, doar simptomele nu permit întotdeauna diferențierea perfectă.

Medicul decide dacă este necesar antibiotic în funcție de:

vârstă;
examen clinic;
severitate;
evoluție.

Cum începe pneumonia

Poate începe cu:

febră;
nas înfundat;
tuse;
lipsa poftei de mâncare.

Ulterior pot apărea:

respirație rapidă;
retracții;
durere toracică;
copil mai apatic;
febră persistentă.

Pneumonia poate apărea după o răceală

Da.

Un scenariu important este:

copilul începe cu o viroză;
pare să se simtă ceva mai bine;
apoi febra reapare;
tusea se agravează;
starea generală se modifică.

Acest tipar justifică reevaluarea.

Pentru tuse în general vezi Tusea la copii: când trebuie consult pediatric.

Febra este obligatorie?

Nu.

Mulți copii cu pneumonie au febră, dar aceasta poate lipsi, mai ales:

la sugar;
în anumite infecții;
după administrarea de antitermice.

Diagnosticul nu se bazează exclusiv pe temperatură.

Pentru evaluarea febrei vezi Febra la copii: când este normală și când trebuie consult pediatric.

Tusea este întotdeauna prezentă?

Nu întotdeauna.

La sugar, pneumonia poate produce mai ales:

respirație rapidă;
alimentație redusă;
apatie;
febră.

La copilul mai mare, tusea este de obicei mai evidentă.

Cum îți dai seama că un copil respiră prea repede

Respirația trebuie observată când copilul este:

liniștit;
nu plânge;
nu tocmai a alergat;
nu tocmai a avut un acces de tuse.

Dacă pare că respiră mult mai repede decât de obicei, este un semn important.

Valorile normale diferă cu vârsta, de aceea medicul interpretează frecvența respiratorie în context.

Ce sunt retracțiile

Retracțiile apar când pielea este trasă spre interior în timpul inspirației.

Se pot vedea:

între coaste;
sub coaste;
deasupra sternului.

Ele sugerează că copilul depune efort suplimentar pentru a respira.

Dilatarea nărilor

Mai ales la sugar, nările se pot lărgi la fiecare inspirație atunci când respirația devine dificilă.

Este un semn de efort respirator.

Geamătul respirator

Unii copii pot scoate un sunet scurt la expir atunci când încearcă să mențină plămânii deschiși.

Acesta este un semn de severitate și necesită evaluare medicală.

Copilul respiră din burtă

La sugari, mișcarea abdomenului în timpul respirației este normală.

Devine îngrijorător când este asociată cu:

respirație foarte rapidă;
retracții;
geamăt;
oboseală;
dificultăți la alimentație.

Durerea în piept

Copilul mai mare poate spune că îl doare pieptul, uneori mai ales la:

inspir profund;
tuse.

Durerea poate apărea când inflamația ajunge la pleură, membrana care învelește plămânul.

Durerea de burtă poate fi pneumonie?

Da.

Pneumonia din partea inferioară a plămânului poate produce durere abdominală.

Un copil poate fi adus la medic pentru:

febră;
durere de burtă;
apetit redus,

iar cauza să fie pulmonară.

Pentru celelalte cauze vezi Durerea de burtă la copii: când mergi la medic.

Vărsăturile

Pot apărea din:

febră;
tuse intensă;
infecție;
efort respirator.

La copilul mic, vărsăturile pot contribui la deshidratare.

Pentru semnele de deshidratare vezi Vărsături și diaree la copii.

Copilul nu vrea să mănânce

Este frecvent în infecțiile respiratorii.

Mai importantă decât mâncarea este hidratarea.

Devine îngrijorător dacă:

nu bea;
urinează foarte puțin;
varsă tot;
devine somnolent.

Sugarul cu pneumonie

La sugar, semnele pot fi nespecifice:

alimentație redusă;
respirație rapidă;
gemete;
iritabilitate;
somnolență;
febră sau hipotermie.

Sugarul mic trebuie evaluat cu prag mai scăzut.

Sugarul sub 3 luni

Este o categorie specială.

Un sugar sub 3 luni cu:

febră;
dificultăți respiratorii;
stare generală modificată

necesită evaluare medicală promptă.

Pneumonie sau bronșiolită?

Cele două se pot asemăna la sugar.

Bronșiolita este frecvent asociată cu:

vârstă mică;
nas înfundat;
wheezing;
afectare difuză a căilor respiratorii mici.

Pneumonia poate avea mai frecvent:

febră persistentă;
afectare focală;
stare generală mai alterată.

Pentru bronșiolită vezi Bronșiolita la bebeluși și copii mici.

Pneumonie sau wheezing viral?

Wheezingul predominant, mai ales dacă apare repetat, poate sugera o problemă obstructivă.

Pentru diferențiere vezi Respirația șuierătoare la copii.

Pneumonie sau crup?

Crupul afectează căile respiratorii superioare.

Produce tipic:

tuse lătrătoare;
răgușeală;
stridor.

Pneumonia nu produce de obicei tuse lătrătoare.

Vezi Crupul la copii.

Pneumonie sau gripă?

Gripa poate afecta și copilul cu:

febră;
frisoane;
dureri musculare;
tuse;
stare generală alterată.

Pneumonia poate fi o complicație a gripei.

Pentru gripă vezi Gripa la copii.

Copilul răcește foarte des

Numeroase viroze nu înseamnă automat pneumonie.

Dacă însă există:

pneumonii repetate;
recuperare incompletă;
creștere slabă;
infecții neobișnuit de severe,

este justificată o evaluare mai atentă.

Vezi Copilul răcește des: când este normal și când trebuie evaluat de pediatru.

Cum pune medicul diagnosticul

Diagnosticul este adesea clinic.

Medicul evaluează:

respirația;
frecvența respiratorie;
saturația de oxigen, când este disponibilă;
auscultația;
febra;
hidratarea;
starea generală.

În multe forme ușoare, acestea sunt suficiente pentru decizia inițială.

Este necesară radiografia?

Nu de rutină la fiecare copil cu suspiciune de pneumonie care poate fi tratat acasă.

Poate fi indicată dacă:

diagnosticul este neclar;
copilul este sever bolnav;
există suspiciunea unei complicații;
evoluția nu este cea așteptată;
este nevoie de internare.

Sunt necesare analize?

Nu în toate formele ușoare.

Pot fi utile în forme:

severe;
atipice;
complicate;
care necesită internare.

Vezi Analize uzuale la copii.

Antibioticul este necesar în orice pneumonie?

Nu.

Pneumoniile virale nu răspund la antibiotic.

Antibioticul este folosit atunci când medicul consideră probabilă o cauză bacteriană.

Ce antibiotic se folosește

Alegerea depinde de:

vârstă;
severitate;
alergii;
istoricul copilului;
tipul probabil de bacterie;
rezistența locală.

Nu folosi antibiotice rămase de la alte episoade.

Când ar trebui să se vadă ameliorarea

În pneumonia bacteriană tratată corect, starea generală și febra ar trebui să înceapă să se amelioreze în primele zile.

Tusea poate persista mai mult.

Dacă după aproximativ 48–72 de ore copilul:

nu se ameliorează;
se agravează;
continuă să aibă febră importantă;

trebuie reevaluat.

Aerosolii tratează pneumonia?

Nu în mod obișnuit.

Pneumonia nu necesită automat:

salbutamol;
corticosteroid inhalator;
ser fiziologic nebulizat.

Aceste tratamente pot avea indicație dacă există și:

wheezing;
astm;
altă problemă respiratorie.

Hidratarea

Este foarte importantă.

Oferă lichide frecvent.

Dacă copilul nu tolerează volume mari, oferă cantități mai mici și mai des.

Când poate fi tratată acasă

În general, dacă:

respiră fără efort important;
oxigenarea este adecvată;
poate bea;
nu este foarte somnolent;
familia poate urmări evoluția;
medicul consideră forma necomplicată.

Când este nevoie de spital

Poate fi necesar dacă există:

oxigenare insuficientă;
dificultate respiratorie importantă;
deshidratare;
imposibilitatea de a lua tratamentul;
stare generală sever alterată;
vârstă foarte mică;
boli cronice importante;
complicații.

Complicațiile

Pot include:

revărsat pleural;
empiem;
abces pulmonar.

Sunt rare, dar trebuie luate în calcul dacă febra persistă și copilul nu răspunde cum era de așteptat.

Pneumonia recurentă

Dacă un copil are episoade repetate, trebuie verificat dacă au fost într-adevăr pneumonii distincte.

Pot exista factori precum:

astm;
aspirație;
malformații;
imunodeficiență;
boli pulmonare;
tulburări de înghițire.

Refluxul provoacă pneumonie?

Refluxul fiziologic simplu nu trebuie considerat automat cauza unei pneumonii.

La copiii cu tulburări de înghițire sau aspirație documentată relația poate fi mai importantă.

Vezi Reflux și regurgitații la bebeluși.

Vaccinarea poate preveni unele pneumonii

Da.

Vaccinurile împotriva unor agenți precum:

pneumococul;
Haemophilus influenzae tip b;
gripa

pot reduce riscul anumitor pneumonii și complicații.

Vezi Vaccinarea copilului.

Când este recomandat consultul pediatric

Solicită evaluare dacă:

febra persistă;
tusea se agravează;
copilul respiră mai repede;
apare durere în piept;
starea generală se modifică;
febra reapare după o aparentă ameliorare.

Când trebuie evaluat rapid

Solicită evaluare medicală rapidă dacă:

apar retracții importante;
copilul respiră foarte repede;
geamă;
nu poate bea;
urinează foarte puțin;
este foarte somnolent;
are durere toracică importantă;
starea se agravează.

Când trebuie sunat la 112

Apelează 112 dacă:

copilul are dificultate respiratorie severă;
buzele sau limba devin albăstrui ori cenușii;
nu poate fi trezit normal;
pare epuizat și nu mai poate susține respirația;
are pauze respiratorii;
starea se deteriorează rapid.

De reținut

Pneumonia la copil poate fi virală sau bacteriană.

Severitatea nu este dată doar de febră și tuse.

Cele mai importante lucruri pentru părinte sunt:

respirația + hidratarea + starea generală + evoluția.

Nu fiecare pneumonie necesită:

radiografie;
analize;
antibiotic;
aerosoli.

Dacă un copil aflat pe tratament nu se ameliorează sau respiră mai greu, trebuie reevaluat.

Notă medicală

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală.