Copilul sforăie și respiră pe gură? Cauze și când mergi la medic

Nas înfundat, sforăit și respirație pe gură la copii: cauze și când mergi la medic

Nasul înfundat este foarte frecvent la copii, mai ales în timpul răcelilor.

De cele mai multe ori, simptomele dispar odată cu infecția respiratorie.

Situația este însă diferită atunci când copilul:

• are nasul înfundat aproape permanent;
• respiră frecvent pe gură;
• doarme cu gura deschisă;
• sforăie aproape în fiecare noapte;
• are somnul agitat;
• pare că face pauze de respirație;
• se trezește obosit;
• are otite repetate;
• pare că aude mai slab.

În aceste situații, nu mai vorbim neapărat despre o simplă răceală.

Pot exista:

• vegetații adenoide mărite;
• amigdale mărite;
• rinită alergică;
• obstrucție nazală persistentă;
• probleme ale urechii medii;
• tulburări de respirație în somn.

Pentru părinte, cele mai importante întrebări sunt:

Cât durează? Copilul respiră pe nas și ziua? Sforăie frecvent? Are pauze de respirație? Doarme bine? Aude normal?

De ce se înfundă nasul copilului

Nasul se înfundă atunci când mucoasa nazală se inflamează sau când secrețiile împiedică trecerea normală a aerului.

Cele mai frecvente cauze sunt:

• răcelile și virozele;
• rinita alergică;
• vegetațiile adenoide mărite;
• expunerea la fum de țigară;
• aerul foarte uscat;
• praful și alți iritanți;
• uneori sinuzita;
• anumite particularități anatomice;
• corpul străin nazal la copilul mic.

Durata simptomelor este una dintre cele mai utile informații.

Un nas înfundat timp de câteva zile într-o răceală este foarte diferit de un copil care respiră pe gură săptămâni sau luni.

Nas înfundat într-o răceală

În timpul unei viroze pot apărea:

• secreții nazale;
• nas înfundat;
• strănut;
• tuse;
• durere în gât;
• uneori febră.

De regulă, simptomele se ameliorează progresiv.

Tusea poate persista ceva mai mult decât simptomele nazale.

Dacă infecțiile par să apară una după alta, vezi Copilul răcește des: când este normal și când trebuie evaluat de pediatru.

Când nasul înfundat nu mai seamănă cu o răceală

Merită o evaluare mai atentă dacă nasul este înfundat:

• aproape zilnic;
• mai multe săptămâni;
• în afara episoadelor evidente de răceală;
• predominant noaptea;
• asociat cu sforăit;
• asociat cu respirație pe gură.

Contează și dacă apar:

• secreții persistente;
• otite repetate;
• auz redus;
• voce nazonată;
• somn agitat;
• oboseală dimineața.

Copilul respiră pe gură: este normal?

Temporar, da.

În timpul unei răceli, copilul poate respira pe gură deoarece nasul este blocat.

Respirația pe gură devine însă relevantă dacă apare:

• în fiecare zi;
• în timpul somnului;
• și când copilul nu este răcit;
• timp de săptămâni sau luni.

În această situație trebuie căutată cauza obstrucției nazale.

Cum îți dai seama că respiră frecvent pe gură

Părintele poate observa că:

• doarme cu gura deschisă;
• stă frecvent cu buzele întredeschise;
• are buzele uscate dimineața;
• respiră zgomotos;
• are voce nazonată;
• sforăie;
• se trezește cu gura uscată;
• pare că nasul este permanent înfundat.

La unii copii, respirația pe gură poate continua din obișnuință chiar după ameliorarea obstrucției, dar mai întâi trebuie exclusă o cauză medicală.

Copilul sforăie: este normal?

Sforăitul ocazional poate apărea în răceli.

Sforăitul frecvent nu trebuie însă considerat automat normal la copil.

Este important dacă:

• apare aproape în fiecare noapte;
• este puternic;
• copilul respiră pe gură;
• somnul este agitat;
• există pauze de respirație;
• copilul transpiră mult noaptea;
• doarme în poziții neobișnuite;
• se trezește obosit.

Sforăitul este un sunet produs de vibrația țesuturilor atunci când aerul trece printr-o cale respiratorie îngustată.

De ce sforăie copiii

Printre cauzele frecvente se numără:

• vegetațiile adenoide mărite;
• amigdalele mărite;
• nasul înfundat;
• rinita alergică;
• excesul ponderal;
• particularități anatomice;
• infecțiile respiratorii.

La un copil care sforăie doar când este răcit, simptomul poate fi tranzitoriu.

La un copil care sforăie aproape în fiecare noapte, evaluarea devine mai importantă.

Ce sunt vegetațiile adenoide

Vegetațiile adenoide sunt țesut limfatic situat în spatele nasului.

În limbajul obișnuit sunt numite frecvent „polipi”.

Atunci când sunt mărite, pot obstrua parțial respirația pe nas.

Copilul poate avea:

• nas înfundat persistent;
• respirație pe gură;
• sforăit;
• somn agitat;
• voce nazonată;
• secreții nazale persistente;
• otite repetate;
• auz redus.

Dacă acest tablou predomină, evaluarea ORL este importantă.

Pentru diagnosticul și tratamentul specific vezi Vegetații adenoide („polipi”) la copii: simptome și tratament.

„Polipii” sunt același lucru cu polipii nazali?

Nu.

În limbajul popular, părinții folosesc termenul „polipi” pentru vegetațiile adenoide.

Polipii nazali adevărați sunt o problemă diferită și sunt mult mai puțin obișnuiți la copil.

De aceea, diagnosticul corect trebuie stabilit de medicul ORL.

Vegetațiile adenoide trebuie operate întotdeauna?

Nu.

Faptul că vegetațiile sunt mărite nu înseamnă automat că este nevoie de operație.

Contează dacă produc:

• obstrucție nazală importantă;
• tulburări respiratorii în somn;
• otite repetate;
• lichid persistent în ureche;
• afectarea auzului;
• alte probleme importante.

Decizia aparține evaluării ORL și depinde de impactul asupra copilului, nu doar de dimensiunea vegetațiilor.

Amigdalele mari pot produce sforăit

Da.

Amigdalele palatine mărite pot îngusta căile respiratorii, mai ales în somn.

Copilul poate avea:

• sforăit;
• respirație zgomotoasă;
• somn agitat;
• dificultate la înghițire;
• pauze de respirație.

Nu orice copil cu amigdale mari are nevoie de intervenție.

Contează simptomele.

Dacă există și episoade frecvente de durere în gât, vezi Durerea în gât la copii: roșu în gât, amigdalită și când trebuie evaluată.

Ce sunt pauzele de respirație din somn

Unii părinți observă că un copil:

• sforăie;
• pare că nu mai respiră câteva secunde;
• apoi trage brusc aer;
• își schimbă poziția;
• reîncepe să sforăie.

Acest tipar poate sugera o tulburare respiratorie în somn.

Nu orice zgomot din timpul somnului reprezintă apnee, dar pauzele repetate de respirație trebuie evaluate.

Ce este apneea obstructivă de somn la copii

Apneea obstructivă de somn apare atunci când căile respiratorii se îngustează sau se blochează repetat în timpul somnului.

La copii, cauzele frecvente includ:

• vegetațiile adenoide mărite;
• amigdalele mărite;
• excesul ponderal;
• anumite particularități anatomice.

Copilul poate părea că doarme multe ore și totuși somnul să nu fie odihnitor.

Semne nocturne care pot sugera o problemă de respirație

Urmărește dacă există:

• sforăit puternic;
• pauze respiratorii;
• respirație zgomotoasă;
• gâfâit;
• somn foarte agitat;
• transpirații abundente;
• poziții neobișnuite de somn;
• treziri repetate;
• respirație pe gură;
• enurezis la un copil care anterior era uscat noaptea.

Dacă principala problemă este calitatea somnului, vezi Somnul copilului: treziri frecvente, somn agitat și când poate exista o cauză medicală.

Cum se poate manifesta ziua somnul de slabă calitate

Copiii nu arată întotdeauna somnolența ca adulții.

Pot apărea:

• iritabilitate;
• dificultăți de atenție;
• hiperactivitate;
• rezultate școlare mai slabe;
• dureri de cap dimineața;
• oboseală;
• dificultate la trezire.

De aceea, un copil agitat ziua poate avea, uneori, o problemă de somn și nu doar „prea multă energie”.

Sforăitul poate afecta creșterea?

În formele importante de tulburare respiratorie în somn, somnul fragmentat și efortul respirator pot influența starea generală și, în unele situații, creșterea.

Dacă un copil:

• sforăie;
• doarme prost;
• mănâncă dificil;
• nu ia corespunzător în greutate,

este importantă evaluarea globală.

Pentru creștere vezi Copilul nu ia în greutate: când stagnarea ponderală trebuie evaluată.

Nas înfundat și otite repetate

Nasul, gâtul și urechea medie sunt strâns legate anatomic.

Vegetațiile adenoide mărite și inflamația nazală pot influența funcționarea trompei lui Eustachio.

Copilul poate avea:

• otite repetate;
• senzație de ureche înfundată;
• lichid în ureche;
• auz temporar redus.

Pentru durerea acută vezi Durerea de ureche la copii: când poate fi otită și când mergi la medic.

Copilul pare că aude mai slab

Dacă după o răceală sau otită copilul:

• cere să repeți;
• dă televizorul mai tare;
• nu răspunde când este strigat;
• pare neatent;

poate exista lichid în urechea medie.

Pentru traseul ORL dedicat vezi Otita medie cu efuziune: lichid în ureche și scăderea auzului.

Auzul persistent redus trebuie evaluat, mai ales la copilul aflat în perioada dezvoltării limbajului.

Nasul înfundat poate afecta limbajul?

Indirect, uneori.

Nasul înfundat în sine nu produce întârziere de limbaj.

Dar dacă problema ORL este asociată cu:

• otite repetate;
• lichid persistent în ureche;
• reducerea auzului;

dezvoltarea limbajului poate fi influențată.

Dacă există îngrijorări privind vorbirea, vezi Copilul vorbește târziu: când întârzierea limbajului trebuie evaluată.

Când nasul înfundat poate fi alergic

Rinita alergică poate produce:

• nas înfundat;
• secreții nazale apoase;
• strănut repetat;
• mâncărime nazală;
• mâncărime sau lăcrimare oculară.

Simptomele pot:

• apărea sezonier;
• fi mai intense primăvara;
• apărea după contact cu animale;
• fi mai intense în spații cu praf sau mucegai.

Febra nu este caracteristică rinitei alergice.

Răceală sau alergie?

Într-o răceală sunt mai frecvente:

• debutul relativ brusc;
• secreții care se modifică în timp;
• tuse;
• uneori febră;
• ameliorare progresivă.

În alergie sunt mai sugestive:

• strănutul repetitiv;
• mâncărimea;
• secrețiile apoase;
• simptomele recurente;
• legătura cu anumite sezoane sau expuneri;
• lipsa febrei.

Uneori copilul poate avea și alergie, și infecție virală în același timp.

Rinita alergică poate provoca sforăit?

Da.

Dacă nasul este blocat în mod repetat, copilul poate:

• respira pe gură;
• sforăi;
• dormi agitat.

Dacă simptomele sunt persistente sau recurente, pediatrul poate recomanda evaluare alergologică.

Tusea nocturnă și nasul înfundat

Secrețiile nazale pot ajunge spre partea posterioară a gâtului, mai ales când copilul este întins.

Acest lucru poate declanșa:

• tuse seacă;
• tuse nocturnă;
• senzație de iritație în gât.

Dar tusea nocturnă poate apărea și în astm sau alte probleme respiratorii.

Pentru evaluarea simptomului vezi Tusea la copii: când trebuie consult pediatric.

Wheezingul nu este provocat de nasul înfundat

Wheezingul este un zgomot produs în căile respiratorii inferioare.

Dacă părintele aude un „șuierat” mai ales la expirație, poate exista:

• bronșiolită;
• bronhospasm;
• astm;
• altă problemă respiratorie.

Pentru diferențiere vezi Respirația șuierătoare la copii: wheezing, bronșiolită, astm și când mergi la medic.

Secrețiile verzi înseamnă infecție bacteriană?

Nu automat.

Secrețiile nazale își pot schimba culoarea în timpul unei infecții virale.

Galben sau verde nu înseamnă singur că:

• există sinuzită;
• este nevoie de antibiotic.

Contează:

• durata;
• febra;
• evoluția;
• durerea facială;
• agravarea după o perioadă de ameliorare.

Când poate fi suspectată sinuzita

La copilul mai mare, medicul poate lua în calcul sinuzita atunci când există un anumit tipar, de exemplu:

• simptome nazale care persistă fără ameliorare;
• febră importantă și secreții purulente;
• agravare după ce copilul părea să se însănătoșească;
• uneori durere sau presiune facială.

Diagnosticul nu trebuie stabilit doar după culoarea secrețiilor.

Secreție urât mirositoare dintr-o singură nară

La copilul mic, acest simptom trebuie să ridice suspiciunea unui corp străin nazal.

Pot apărea:

• secreție unilaterală;
• miros neplăcut;
• uneori sânge;
• nas înfundat doar pe o parte.

Copiii pot introduce în nas:

• mărgele;
• hârtie;
• bucăți de jucării;
• alimente;
• alte obiecte mici.

Este necesară evaluarea medicală.

Bateria tip pastilă în nas este o urgență

Da.

O baterie tip pastilă poate produce rapid leziuni ale mucoasei.

Dacă există suspiciunea că un copil și-a introdus o baterie în nas, este necesară evaluare medicală imediată.

Nu încerca repetat să o îndepărtezi acasă cu penseta sau alte obiecte.

Ce poate ajuta într-o răceală obișnuită

La copilul cu nas înfundat în cadrul unei viroze pot fi utile:

• hidratarea;
• aerisirea camerei;
• evitarea fumului;
• soluțiile saline nazale potrivite vârstei;
• curățarea delicată a secrețiilor la sugar.

Nu este necesar să „uscăm” complet secrețiile.

Acestea fac parte din mecanismul natural de apărare al mucoasei.

Aspirarea nasului la sugar

Poate fi utilă atunci când secrețiile îl împiedică:

• să se alimenteze;
• să doarmă;
• să respire confortabil.

Este preferabilă o aspirare blândă.

Aspirarea foarte agresivă sau foarte frecventă poate irita mucoasa nazală.

Spray-urile decongestionante

Nu trebuie utilizate la întâmplare la copii.

Unele produse:

• nu sunt potrivite anumitor vârste;
• pot produce reacții adverse;
• pot agrava congestia dacă sunt folosite prea mult.

Respectă indicația medicului și limita de vârstă a produsului.

Spray-urile cu corticosteroid nazal

Pot fi utile în anumite afecțiuni, de exemplu în unele forme de rinită alergică sau obstrucție nazală.

Nu trebuie însă începute doar pentru că „nasul este înfundat”.

Indicația, produsul și durata tratamentului trebuie stabilite în funcție de diagnostic și vârstă.

Antibioticul tratează nasul înfundat?

Nu în mod obișnuit.

Majoritatea episoadelor acute sunt virale.

Antibioticul este utilizat doar atunci când medicul identifică o infecție bacteriană pentru care există indicație.

Fumul de țigară contează

Da.

Expunerea la fum poate:

• irita mucoasa nazală;
• agrava tusea;
• crește simptomele respiratorii;
• contribui la probleme ORL.

Copilul trebuie protejat inclusiv de expunerea indirectă.

Mucegaiul și praful

Pot agrava simptomele, mai ales la copilul alergic.

Este util să observi dacă simptomele:

• sunt mai intense într-o anumită cameră;
• apar în anumite locuințe;
• se ameliorează când copilul pleacă din acel mediu.

Această informație poate fi foarte utilă la consultație.

Trebuie scoase vegetațiile adenoide pentru că un copil respiră pe gură?

Nu automat.

Mai întâi trebuie stabilită cauza.

Respirația pe gură poate apărea din:

• vegetații adenoide;
• alergie;
• amigdale mărite;
• obstrucție nazală;
• alte probleme.

Medicul ORL decide dacă vegetațiile adenoide contribuie suficient de mult la simptome pentru a justifica un anumit tratament.

Cum se diagnostichează vegetațiile adenoide

Medicul ORL poate folosi:

• istoricul simptomelor;
• examinarea nasului și gâtului;
• evaluarea urechilor;
• uneori endoscopia nazală;
• alte investigații atunci când sunt necesare.

Nu se poate stabili corect dimensiunea și impactul vegetațiilor doar uitându-ne în gura copilului.

Pentru traseul complet vezi Vegetații adenoide („polipi”) la copii: simptome și tratament.

Este necesară radiografia pentru „polipi”?

Nu de rutină în orice caz.

Medicul ORL decide metoda potrivită de evaluare în funcție de:

• vârstă;
• simptome;
• examen;
• disponibilitatea investigațiilor.

Cum se investighează sforăitul

Pentru început contează foarte mult istoricul.

Medicul va întreba:

• cât de des sforăie;
• cât de tare;
• dacă există pauze;
• dacă respiră pe gură;
• cum doarme;
• cum se comportă ziua.

În anumite situații poate fi necesară o evaluare ORL și, dacă există suspiciune de apnee obstructivă, investigații suplimentare ale somnului.

O filmare din timpul somnului poate ajuta?

Da.

O înregistrare scurtă poate fi utilă pentru medic dacă surprinde:

• sforăitul;
• respirația zgomotoasă;
• pauzele respiratorii;
• poziția copilului.

Filmarea nu înlocuiește evaluarea, dar poate oferi informații importante.

Dacă observi dificultate respiratorie severă, nu pierde timpul filmând.

Când este recomandat consultul pediatric

Este util dacă:

• nasul rămâne înfundat săptămâni;
• copilul respiră pe gură;
• sforăie;
• doarme agitat;
• tușește frecvent;
• are otite repetate;
• pare obosit;
• există simptome alergice;
• părintele nu este sigur ce traseu medical este necesar.

Pediatrul poate diferenția primul nivel între:

• infecție;
• alergie;
• problemă ORL;
• problemă respiratorie;
• tulburare de somn.

Dacă urmează consultația, vezi Consultația la pediatru: cum te pregătești și ce întrebări să pui.

Când este nevoie de ORL

Evaluarea ORL este în special importantă dacă:

• copilul sforăie aproape în fiecare noapte;
• respiră permanent pe gură;
• are nasul înfundat cronic;
• apar pauze respiratorii;
• are otite repetate;
• aude mai slab;
• are voce nazonată;
• există suspiciune de vegetații adenoide;
• amigdalele sunt foarte mari;
• există corp străin nazal.

ORL-ul poate evalua în aceeași consultație:

• nasul;
• vegetațiile adenoide;
• amigdalele;
• urechile;
• auzul, dacă este necesar.

Când poate fi nevoie de Alergologie

Evaluarea alergologică poate fi indicată dacă există:

• strănut repetat;
• nas înfundat persistent fără febră;
• secreții apoase;
• mâncărime nazală;
• simptome oculare;
• caracter sezonier;
• legătură clară cu anumite expuneri;
• alte boli alergice asociate.

Testarea alergologică trebuie orientată de simptome, nu făcută ca „panel complet” fără o întrebare clinică.

Sunt necesare analize de sânge?

Nu pentru orice copil care sforăie sau are nasul înfundat.

În majoritatea cazurilor, evaluarea începe prin:

• istoric;
• examen clinic;
• ORL, dacă este necesar.

Analizele sunt recomandate doar dacă există o întrebare medicală suplimentară.

Pentru principiile generale vezi Analize uzuale la copii: când sunt recomandate și când nu sunt necesare.

Când trebuie evaluat rapid copilul

Solicită evaluare medicală rapidă dacă:

• respiră greu și când este treaz;
• apar retracții ale toracelui;
• are buzele albăstrui sau cenușii;
• apar pauze respiratorii importante;
• este foarte greu de trezit;
• există umflare importantă a feței;
• nu poate bea;
• există secreție unilaterală urât mirositoare și suspiciune de corp străin;
• există suspiciunea unei baterii în nas;
• starea generală se deteriorează.

Când trebuie sunat la 112

Apelează 112 dacă:

• copilul are dificultate respiratorie severă;
• devine cianotic;
• nu poate fi trezit;
• are pauze respiratorii prelungite sau repetate cu modificarea culorii pielii;
• există obstrucție severă a căilor respiratorii;
• starea se deteriorează rapid.

Întrebări frecvente

Este normal ca un copil să sforăie?

Sforăitul ocazional în timpul unei răceli poate fi normal. Sforăitul frecvent, aproape în fiecare noapte, trebuie evaluat.

Copilul doarme cu gura deschisă. Are „polipi”?

Este posibil, dar nu este singura cauză. Pot exista și rinită alergică, amigdale mărite sau alte forme de obstrucție nazală.

Cum îmi dau seama dacă are vegetații adenoide mărite?

Nasul înfundat persistent, respirația pe gură, sforăitul, vocea nazonată, otitele repetate și auzul redus pot sugera această problemă. Diagnosticul este stabilit prin evaluare ORL.

Vegetațiile adenoide trebuie operate?

Nu automat. Decizia depinde de simptome și de impactul asupra respirației, somnului și urechilor.

Sforăitul poate fi apnee de somn?

Da, mai ales dacă există pauze respiratorii, gâfâit, somn foarte agitat și simptome în timpul zilei.

Copilul poate fi hiperactiv pentru că doarme prost?

Uneori, somnul fragmentat se poate manifesta la copil prin iritabilitate, dificultăți de atenție sau hiperactivitate.

Nasul înfundat poate fi alergie?

Da. Sunt sugestive strănutul repetat, secrețiile apoase, mâncărimea nazală și simptomele sezoniere.

Secrețiile verzi înseamnă antibiotic?

Nu automat.

Nasul înfundat poate afecta urechile?

Da. Obstrucția și vegetațiile adenoide pot contribui la probleme ale urechii medii și la lichid în spatele timpanului.

Secreția urât mirositoare dintr-o singură nară este normală?

Nu. La copilul mic trebuie luat în calcul un corp străin nazal.

Spray-urile decongestionante sunt sigure la copii?

Depinde de produs și vârstă. Nu trebuie utilizate fără respectarea indicațiilor și nu trebuie folosite perioade mai lungi decât este recomandat.

Când merg la ORL?

Dacă există sforăit frecvent, respirație pe gură, nas înfundat persistent, otite repetate, auz redus, pauze respiratorii sau suspiciune de vegetații adenoide.

De reținut

Un nas înfundat câteva zile în timpul unei răceli este frecvent.

Un copil care:

respiră pe gură + sforăie frecvent + doarme agitat + are nasul înfundat persistent

merită însă evaluat.

Vegetațiile adenoide mărite sunt o cauză frecventă, dar nu singura. Rinita alergică, amigdalele mărite și alte probleme de obstrucție nazală pot produce simptome asemănătoare.

Dacă apar și:

• otite repetate;
• auz redus;
• voce nazonată;

evaluarea ORL devine importantă.

Iar sforăitul asociat cu pauze de respirație, gâfâit și somn neodihnitor poate indica o tulburare respiratorie în somn.

Secreția unilaterală urât mirositoare la copilul mic trebuie să ridice suspiciunea unui corp străin nazal.

Dificultatea respiratorie severă, cianoza, copilul greu de trezit și pauzele respiratorii importante necesită evaluare de urgență.

Notă medicală

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală.

Nasul înfundat, sforăitul și respirația pe gură trebuie interpretate în funcție de durată, vârstă, calitatea somnului, auz, simptomele alergice și examenul copilului.